2r-190/26 — Încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată

La 13 noiembrie 2024, Iulian Moisei, reprezentat de avocatul Eduard Barbarov a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Radu Șerbescu privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Iulian Moisei (f.d.45).

La 10 aprilie 2026, Radu Șerbescu a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 20 ianuarie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată înaintată de Iulian Moisei (f.d.50).

Prin încheierea din 28 aprilie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, s-a restituit cererea de apel depusă de Radu Șerbescu împotriva hotărârii din 20 ianuarie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir (f.d.60-63).

La 20 mai 2026, Radu Șerbescu, reprezentat de avocatul Artur Țapeș a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 28 aprilie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, solicitând casarea acesteia (f.d.69-71).

În susținerea recursului, Radu Șerbescu, reprezentat de avocatul Artur Țapeș, a invocat că încheierea din 28 aprilie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, prin care i-a fost restituită cererea de apel, este nelegală, întrucât apelul a fost depus în termen, calculat de la data la care hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, i-a fost comunicată prin intermediul executorului judecătoresc, la 10 aprilie 2026.

Acesta a susținut că nu a cunoscut anterior despre examinarea cauzei și despre emiterea hotărârii, astfel încât nu putea fi obligat să solicite repunerea în termen, iar instanța de apel a interpretat în mod extensiv și defavorabil prevederile art. 362 din Codul de procedură civilă.

Totodată, recurentul a invocat că instanța de apel nu i-a oferit posibilitatea efectivă de a-și exercita drepturile procedurale, încălcându-i 1 dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, precum și principiile contradictorialității și egalității părților.

În acest context, a mai susținut că motivarea încheierii este contradictorie, întrucât, deși instanța a calificat apelul drept unul preventiv și a reținut că urma să fie prezentat ulterior apelul motivat, în cuprinsul aceleiași încheieri a indicat contrariul.

De asemenea, recurentul a criticat referirea instanței de apel la art. 236 din Codul de procedură civilă, apreciind că aceasta nu poate prevala asupra mențiunii exprese din hotărârea primei instanțe potrivit căreia termenul de apel curge de la data comunicării hotărârii.

În final, a invocat și indicarea eronată, în încheierea contestată, a unei hotărâri a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în locul celei pronunțate de sediul Cantemir, apreciind acest fapt drept un indiciu al examinării superficiale a cauzei și al caracterului eronat al soluției adoptate.

Art. 75 alin. (1), (4) din Codul de procedură civilă: „(1) În proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. (4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii.”

Art. 80 alin. (7) din Codul de procedură: „(7) Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă prin mandat.”

Art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluţionarea litigiului, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a recurge la mediere, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna 2 sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.”

Art. 60 alin. (1), (2) al Legii cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002: „(1) Avocatul acordă asistenţă juridică clientului în baza contractului de asistenţă juridică, încheiat în formă scrisă. Contractele de asistență juridică încheiate în formă scrisă de avocați și avocați stagiari, învestite cu formulă executorie, au putere de titlu executoriu la data exigibilității creanței și oferă dreptul la executare silită extrajudiciară, fără adresarea unei cereri în instanța de judecată sau către notar, dacă părțile au convenit aceasta, în mod expres, în contract. (2) Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat. Mandatul poate fi întocmit pe suport de hârtie sau în formă de document electronic, semnat cu semnătură electronică calificată, conform prevederilor Legii nr. 124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere. Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.”

Pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar: „3. Formularul mandatului avocatului şi al avocatului stagiar se imprimă pe hârtie de formatul A4, împărțită în două părţi identice, în partea din stânga fiind lăsat un spațiu liber de 2 cm. O parte se decupează şi se prezintă organelor de urmărire penală, instanței de judecată sau altor autorităţi în raport cu care îşi exercită împuternicirile avocatul sau avocatul stagiar, iar cealaltă parte este păstrată de către avocat sau, după caz, de către avocatul stagiar.”

Pct. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar: „31. Mandatul avocatului și cel al avocatului stagiar pot fi întocmite sub formă de document electronic semnat cu semnătură electronică calificată, atât de către avocat sau, după caz, de către avocatul stagiar, cât și de către client, de către reprezentantul legal al clientului sau, după caz, de către persoana care acționează în interesele clientului. În formularul electronic al mandatului se indică seria și numărul de strictă evidență a acestuia. Mandatul întocmit sub formă de document electronic este păstrat de către avocat sau, după caz, de către avocatul stagiar pe un suport durabil, inclusiv imprimat pe suport de hârtie, cel puțin până la încetarea raporturilor contractuale în legătură cu care acesta a fost întocmit. În vederea confirmării împuternicirilor sale în raport cu terții, avocatul sau, după caz, avocatul stagiar are dreptul să prezente copia certificată a mandatului semnat cu semnătura electronică calificată, în corespundere cu art.40 alin.(12) din Legea nr.124/2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere. 3 Prevederile punctelor 6 și 7 se aplică în modul corespunzător și formularului mandatului întocmit sub formă de document electronic. Conținutul ce corespunde părților recto și verso se include pe prima și, respectiv, pe a doua pagină a mandatului.”

Pct. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar: „4. Formularul mandatului avocatului are un fond albastru-deschis.”

Pct. 6 alin. (2) lit. a), a1 ), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului şi al avocatului stagiar: „6. Formularul mandatului avocatului conţine următoarele elemente obligatorii: 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului; a1) numele şi prenumele clientului b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.”

Art.40 alin.(1), (2), (7) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „(1) Documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. (2) Documentul electronic semnat cu alt tip de semnătură electronică decât cea calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor sau sigiliilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art. 43 alin. (1). (7) Modul de utilizare a documentelor electronice în cadrul procedurilor judiciare este reglementat de legislația procesuală.”

Art. 43 alin.(1)-(2) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere: „(1) Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. (2) Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: 4 „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului şi a referinţei la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor”.

Art. 4261 alin. (1) lit. b), c) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanţa de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: b) cererea de recurs a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare recurs; (2) Recursul împotriva încheierii judecătoreşti se restituie în baza a cel puţin unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac.”

Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma dispozițiilor art. 4261 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, conchide restituirea recursului declarat de Radu Șerbescu, reprezentat de avocatul Artur Țapeș, din următoarele motive.

Așadar, coroborând dispozițiile art. 75 alin. (1) și (4), art. 80 alin. (7) și art. 81 din Codul de procedură civilă, art. 60 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002, precum și pct. 3-4, 6 alin. (2) lit. a), a¹), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 privind aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, cu probele administrate în dosar, instanța de recurs reține că, în prezenta cauză, recursul împotriva încheierii din 28 aprilie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul a fost semnat și depus prin intermediul poștei electronice de avocatul Artur Țapeș în interesele lui Radu Șerbescu, în baza mandatului Seria MA nr. 2045039 din 28 martie 2026 (f.d. 78).

Cu toate acestea, deși avocatul Artur Țapeș a optat pentru depunerea recursului în formă electronică, acesta nu a respectat exigențele legale aplicabile documentelor electronice, or, mandatul nominalizat nu întrunește cerințele prevăzute de art. 40 alin. (1) și (7) și art. 43 alin. (1) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de 5 încredere, coroborate cu prevederile pct. 3¹ din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 privind aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, în condițiile în care nu a fost întocmit și prezentat ca document electronic semnat cu semnătură electronică calificată atât de către avocat, cât și de către client.

Mai mult, din materialele cauzei nu rezultă existența unui mandat care să întrunească cerințele legale menționate și să ateste împuternicirile de reprezentare în fața instanței de recurs, nefiind depus nici în original, pe suport de hârtie, un mandat semnat olograf.

În aceste circumstanțe, în lipsa unui mandat valabil întocmit în conformitate cu rigorile legii, avocatul Artur Țapeș nu este în drept să declare recurs în interesele lui Radu Șerbescu, întrucât actul de reprezentare depus prin intermediul poștei electronice nu produce efecte juridice în lipsa respectării cerințelor legale privind forma și semnarea documentelor electronice.

Prin urmare, recursul declarat de către Radu Șerbescu, reprezentată de avocatul Artur Țapeș, este depus de către o persoană neîmputernicită şi urmează a fi restituit.

Curtea Constituţională în hotărârea nr. 3 din 10 februarie 2011 a constatat că în garantarea dreptului fiecărei persoane la apărare şi la asistenţă juridică calificată, statul promovează politicile care asigură această garanţie, instituind pârghiile prin care asistenţa juridică calificată în instanţele judecătoreşti să fie asigurată de către avocaţi.

Instituirea restricţiilor asupra reprezentării judiciare nu contravine normelor constituţionale şi celor internaţionale, precum şi regulilor generale ale unei societăţi democratice.

Întrucât recursul declarat împotriva încheierii din 28 aprilie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul este depus de o persoană neîmputernicită și urmează a fi restituit, instanța de recurs nu este învestită în mod legal cu examinarea acestuia.

Cu titlu subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că recursul nu întrunește nici condițiile de formă prevăzute de lege, întrucât a fost depus prin intermediul poștei electronice fără aplicarea semnăturii electronice avansate calificate, contrar dispozițiilor art. 426¹ alin. (1) lit. c) și art. 171 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și art. 40 alin. (1), (7) și art. 43 alin. (1) din Legea nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere.

Așadar, având în vedere considerentele expuse și faptul că recursul declarat de Radu Șerbescu, reprezentată de avocatul Artur Țapeș, a fost depus de o persoană neîmputernicită legal în acest scop, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată necesitatea restituirii recursului. 6 38. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 269-270, art. 424 alin. (2), art. 4261 alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Restituie recursul declarat de către Radu Șerbescu, reprezentat de avocatul Artur Țapeș împotriva încheierii 28 aprilie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Cahul, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Iulian Moisei împotriva lui Radu Șerbescu privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Preşedinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Elena Croitor Ion Munteanu 7