2rci-12/26 — Separarea bunurilor din masa debitoare

La 28 noiembrie 2024, SC „Fitni” SRL a depus cerere cu privire la separarea bunurilor din masa debitoare a SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate).

Prin hotărârea din 12 septembrie 2025 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cererea a fost admisă.

La 06 octombrie 2025, lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 septembrie 2025 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, prin care s-a solicitat repunerea în termen a cererii de apel, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a cererii.

Prin încheierea din 19 ianuarie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, s-a respins ca neîntemeiată cererea lichidatorului „Bestvin” SRL (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și i s-a restituit cererea de apel depusă împotriva hotărârii Judecătoriei Comrat, sediul Central din 12 septembrie 2025.

La 03 februarie 2026, lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 19 ianuarie 2026 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat, prin care s-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii contestate și repunerea în termenul de înaintare a apelului.

În susținerea cererii de recurs s-a menționat că, în conformitate cu art. 48 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, instanța de fond urma să pronunțe o încheiere, dar nu și hotărâre.

Notează că, nu a fost prezent la ședința din 12 septembrie 2025, deoarece s-a aflat la tratament.

Evidențiază că, la rezultatul ședinței din 12 septembrie 2025 a fost indicat faptul că, „Ședința a avut loc, a pronunțat”, iar hotărârea 1 instanței de fond a fost publicată pe pagina web a instanței la 19 septembrie 2025, data de la care și urmează a fi calculat termenul de declarare a apelului. Or, din această dată lichidatorul debitorului a avut posibilitatea efectivă de a lua cunoștință cu hotărârea instanței de insolvabilitate și de a o contesta.

În drept, s-au invocat prevederile art. 86 alin. (2), art. 116, art. 432 alin. (1) lit. a), b), c), e) din Codul de procedură civilă.

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă: „(41) Participanţii la proces înştiinţaţi în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.” 2

Art. 112 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă: „(3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen. (4) Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează operațiunile respective.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 116 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă: „(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (2) Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. (3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. (5) Încheierea judecătorească prin care este respinsă cererea de repunere în termen poate fi atacată cu recurs. Încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen nu se supune recursului”.

Art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012: „(1) Hotărârile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu apel în termen de 15 zile de la data pronunţării dispozitivului, cu excepţiile prevăzute în prezenta lege. Termenul de apel, precum şi apelul declarat nu suspendă executarea hotărârilor instanţei de insolvabilitate.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: 3 b) apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.”

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților”.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Din actele dosarului rezultă că, lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile, a fost înștiințat despre ședințele de judecată stabilite la Judecătoria Comrat, sediul Central, fiind prezent în ședința din 26 august 2025 (f. d. 50-51).

Totodată, în ședința din 26 august 2025 s-a menționat că, pronunțarea hotărârii va avea loc la 11 septembrie 2025, ora 16:30, fapt ce rezultă expres din procesul-verbal al ședinței (f. d. 51). 4

Potrivit recipisei anexate la actele dosarului, Șeremet Vasile a fost informat despre data și ora ședinței de pronunțare preconizate pentru 11 septembrie 2025, ora 16:30 (f. d. 52).

Potrivit informației anexate de grefierul Sucur Xenia, ședința din 11 septembrie 2025 nu a avut loc în legătură cu aflarea judecătorului la un seminar, ședința fiind amânată pentru 12 septembrie 2025, ora 11:50 (f. d. 53).

Respectiv, la 12 septembrie 2025 a fost pronunțată hotărârea judecătorească (f. d. 55-58).

Prin prisma circumstanțelor de fapt evidențiate supra Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în ordinea stabilită de art. 102 alin. (41) din Codul de procedură civilă, lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile, trebuia să cunoască despre emiterea actului de dispoziție a instanței la 12 septembrie 2025.

Mai mult decât atât, în procesul-verbal al ședinței din 26 august 2025 este expres indicat faptul că, instanța a stabilit termenul pentru pronunțarea hotărârii, dar nu și încheierii.

Completul de judecată apreciază ca fiind neîntemeiate argumentele recurentului referitor la dezacordul cu actul de dispoziție emis de instanța de fond, or acestea reflectă poziția procesuală al acestuia și urmau a fi examinate, eventual, în ordine de apel, dar nu și la examinarea chestiunii privind repunere în termen. Or, instanța de fond a emis actul de dispoziție apreciat drept corespunzător și a indicat calea de atac potrivită actului de procedură adoptat.

Odată ce au fost depășite aspectele care vizează dezacordul recurentului cu actul de dispoziție emis de Judecătoria Comrat, sediul Central, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Fiind în cunoștință de cauză din 26 august 2025 despre data stabilită de instanță pentru pronunțarea actului judecătoresc pe fondul cererii – 11 (12) septembrie 2025, lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile, s-a aflat la tratament în perioada 08 septembrie 2025 – 25 septembrie 2025 (f. d. 69).

Conform art. 66 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, administratorul/lichidatorul poate fi, totuşi, asistat de avocat sau de jurisconsult în exerciţiul atribuţiilor şi poate da mandat, în condiţiile legii, la încheierea sau la exercitarea unor acte juridice ori procesuale care nu presupun exerciţiul atribuţiilor lor exclusive. 5

Iar, potrivit art. 68 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, administratorul/lichidatorul îşi exercită atribuţiile cu diligenţa unui bun profesionist, acţionînd pe propria răspundere.

Prin urmare, lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile, urma să întreprindă acțiuni concrete protejării drepturilor procedurale, fie de sine stătător, fie de către avocat sau de jurisconsult.

În această ordine de idei Completul de judecată apreciază că, instanța de apel just a reținut faptul că, simpla aflare la tratament (sanatoriu) a lui Șeremet Vasile nu echivalează cu o imposibilitate obiectivă de exercitare a dreptului procedural, în special în condițiile în care, după încetarea pretinsului impediment, apelantul a dispus de un interval rezonabil pentru a declara apelul (4 zile – de la 26.09.2025 până la 29.09.2025), din care 2 zile au fost lucrătoare (26.09.2025 și 29.09.2025).

Se atestă că, la data de 26.09.2025 hotărârea judecătorească deja era plasată pe pagina web a instanței, fiind menționată și calea de atac respectivă.

Subsecvent, exercitarea de către lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile, a căii de atac – apelul, peste termenul limită stabilit de lege, fără a prezenta dovezi verosimile în susținerea cererii de repunere în termen întru demonstrarea imposibilității exercitării căii de atac în termen, determină netemeinicia cererii respective, în sensul stabilit de către instanța de apel.

În aceste condiții, Completul de judecată reține că, recurentul – lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile, nu a manifestat diligență procesuală rezonabilă la exercitarea căii de atac.

Astfel, neglijența sau pasivitatea părții în exercitarea drepturilor procesuale nu poate fi folosită ca fundament pentru eludarea unui termen de procedură stabilit de lege.

În consecință, prin depunerea cererii de apel la 06 octombrie 2025, recurentul a omis neîntemeiat termenul legal de exercitare a căii de atac, deși avea obligația procesuală de a manifesta diligența necesară și de a exercita un rol activ în cadrul prezentului proces.

În pofida circumstanțelor descrise, lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 septembrie 2025 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, abia la 06 octombrie 2025, în afara termenului legal. 6

Corespunzător, coroborând dispozițiile legii cu probele administrate la dosar, instanța de recurs consideră întemeiată poziția Curții de Apel Sud, sediul Comrat, referitoare la netemeinicia cererii de repunere în termen a apelului înaintată de lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile și respinge argumentele recurentului invocate în susținerea poziției sale ca neîntemeiate și declarative.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, instanța de apel legal și întemeiat a restituit cererea de apel declarată de lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile.

Respectiv, instanța de recurs reține că, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind respingerea cererii de repunere în termen și de restituire a cererii de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termenul stabilit.

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de către lichidatorul SRL „Bestvin” (în proces de insolvabilitate), Șeremet Vasile sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține încheierea contestată, care face obiectul prezentului recurs.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 424 alin. (2), art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,