2ra-1748/23 — Recunoaşterea ca fiind abuzive a clauzelor contractuale

La 22 noiembrie 2013, BC ,, Moldindconbank” S.A. s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ion Breazu și Emilia Breazu privind încasarea datoriei în baza contractului de credit nr. 7 din 23 martie 2012 și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că conform contractului de credit nr. 7 din 23 martie 2012 BC „Moldindconbank” S.A., a acordat lui Ion Breazu un credit în limita sumei de 30 000 lei cu termenul final de rambursare la 23 septembrie 2014.

A notat reclamanta că întru asigurarea rambursării în termen a creditului acordat, Emilia Breazu în calitate de fidejusor a garantat băncii prin contractului de fidejusiune nr. 7/1 din 23 martie 2012, să execute în mod solidar şi integral obligaţia de rambursare a creditului în cazul în care Ion Breazu nu-şi va onora obligaţiile contractuale privind achitarea creditului şi a dobânzilor aferente lui ce reies din contractul de credit respectiv.

Reclamanta a indicat că începând cu luna aprilie 2013 și pînă în prezent Ion Breazu nu și-a onorat în mod corespunzător obligaţiile ce rezultă din contractul de credit respectiv, în ce privește rambursarea datoriilor la credit și dobândă.

BC ,, Moldindconbank” S.A. a susținut că în adresa debitorului și fidejusorului, a fost expediată pretenția nr. 02/4-15/1217 din 12 aprilie 2013 și nr. 02/4-15/1218 din 12 aprilie 2013 prin care a fost comunicate intențiile băncii în cazul nerespectării obligaţiilor asumate prin contractul de credit şi contractul de fidejusiune, însă, la momentul depunerii acţiunii, cerinţele înaintate către pârât nu au fost satisfăcute.

Reclamanta a solicitat încasarea datoriei în suma de 21 730,85 lei, care este formată din suma creditului neachitat în mărime de 20 378,45 lei, dobânda neachitată în mărime de 677,25 lei, dobânzi suplimentare în mărime de 675,15 lei (f. d. 2-5, vol. I). 1

Ulterior, BC „Moldindconbank” S.A., la 2 martie 2021 şi-a concretizat pretenţiile, solicitând încasarea datoriei exclusiv din contul Emiliei Breazu în sumă totală de 16 624,13 lei și a taxei de stat în mărime de 652,00 lei, reieșind din faptul că a survenit decesului lui Ion Breazu.

La 20 decembrie 2013, Ion Breazu și Emilia Breazu au depus cerere de chemare în judecată reconvențională către BC ,,Moldindconbank” SA privind constatarea că la exercitarea obligațiilor contractuale asumate în baza contractului de linie de credit nr.7 din 23 martie 2012 și a contractului de fidejusiune nr.7/1 din 23.03.2012 semnate între BC,,Moldindconbank” S.A și Ion Breazu și Emilia Breazu, de către BC ,,Moldindconbank” SA au fost utilizate practici comerciale incorecte, solicitând, încetarea imediată a practicilor comerciale incorecte din partea BC ,,Moldindconbank” S.A și compensarea prejudiciului moral și de imagine aduse consumatorilor Ion Breazu și Emilia Breazu cu încasarea în beneficiul acestora de la BC ,,Moldindconbank”S. A. suma de 100 000 lei pentru fiecare reclamant (f. d. 33-36, vol. I).

În motivarea acţiunii reconvenţionale au indicat că, prin acțiunile intenționate ale băncii, exprimate prin amenințări telefonice, verbale și notificări scrise, ce constau în solicitarea neîntemeiată de a achita imediat toată suma acordată în baza contractului de credit cu rambursarea pînă la data de 23 septembrie 2014, au avut caracter vădit ilegal și tendențios, în calitate de consumatori, le-au fost și le sunt aduse prejudicii și suferințe morale considerabile.

Au invocat că cererea de chemare în judecată înaintată de BC ,,Moldindconbank” S.A. este vădit ilegală, deoarece pe de o parte se recunoaște datoria de circa 6 000 lei, care la moment nu mai există, iar pe de altă parte se solicită încasarea datoriei în suma de 21 000 lei, în pofida actului ce atestă lipsa datoriei reale, scopul fiind acela de a obține un sechestru pe bunurile reclamanților.

Au remarcat că potrivit prevederilor art. 6 din Legea privind protecția consumatorilor, orice consumator are dreptul la: a) protecția drepturilor sale de către stat; b) protecție împotriva riscului de a achiziționa un produs, un serviciu care ar putea să-i afecteze viața, sănătatea, ereditatea sau securitatea ori să-i prejudicieze drepturile și interesele legitime; d) informații complete, corecte și precise privind produsele, serviciile achiziționate.

Au indicat că aceste drepturi au fost total ignorate de bancă, contrar obligaţiilor contractuale, or aceasta refuză să furnizeze informații veridice și complete despre contractul de credit în derulare și, tăinuind faptul restituirii 2 integrale a creditului solicită, neîntemeiat, încasarea unei sume de peste 21 000 lei.

Reclamanţii reconvenţionali şi-au întemeiat poziția în baza rt.13 alin. (1) și (2), art.14 alin. (1), art. 20, art. 31 din Legea privind protecția consumatorilor, solicitând admiterea acțiunii reconvenționale; constatarea exercitării obligaţiilor contractuale asumate în baza contractului de linie de credit nr.7 din 23.03.2012 și a contractului de fidejusiune nr. 7/1 din 23.03.2012 semnate între BC ,,Moldindconbank” S.A și Ion Breazu și Emilia Breazu, de către BC ,,Moldindconbank” S.A. au fost utilizate practici comerciale incorecte în privinţa lui Breazu Ion și Breazu Emilia, încetarea imediată a practicilor comerciale incorecte din partea BC ,,Moldindconbank” S.A împotriva lui Breazu Ion și Breazu Emilia, în vederea compensării prejudiciilor morale și de imagine aduse consumatorilor Ion Breazu și Emilia Breazu să se dispună încasarea de la BC,,Moldindconbank” S.A sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciul moral (f. d. 71-74, vol. I).

La 27 septembrie 2021, Emilia Breazu reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, şi-a concretizat pretenţiile, din acţiunea reconvenţională (f. d. 66-67, vol. III).

La 20 martie 2023, BC,, Moldindconbank” SA, a declarat apel nemotivat (f. d. 94, vol. III) împotriva hotărârii din 20 februarie 2023 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, iar la data 8 august 2023 prin intermediul oficiului poştal a depus apel motivat solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii, cu pronunţarea hotărârii prin care acţiunea să fie admisă integral, cu respingerea acţiunii reconvenționale (f. d. 123-133, vol. III).

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, instanța de apel a reţinut că prin acțiunea inițială formulată de BC ,,Moldindconbank” S.A. către Emilia Breazu s-a solicitat încasarea datoriei de 16 624,59 lei. (f. d. 167-181,182 vol. I).

Colegiul civil, a menţionat că anterior, prin hotărârea din 1 iunie 2015 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor mun. Chişinău 4 şi Ion Breazu către BC ,,Moldindconbank” SA privind declararea nulităţii clauzelor contractuale abuzive, obligarea excluderii unor astfel de clauze din contractele cu acelaşi obiect încheiate cu consumatorii şi interzicerea unor asemenea clauze contractuale care vor fi încheiate în viitor cu consumatorii.

Prin urmare, s-a recunoscut nulitatea clauzelor contractuale stabilite la pct. 4 alin. (6), pct. 5 alin. (1), în partea ce ţine de alte comisioane sau alte datorii, pct. 6 alin.(7), pct. 7 alin. (3) şi pct. 7 alin. (7) al contractul de linie de credit pentru persoane fizice acordat; s-a obligat BC ,,Moldindconbank” SA să excludă astfel de clauze din contractele cu același obiect încheiate cu Ion Breazu şi alţi consumatori; s-a interzis BC ,,Moldindconbank” SA includerea unor asemenea clauze contractuale care vor fi încheiate în viitor cu consumatorii. (f. d. 226 vol. I).

Instanţa de apel, a reiterat prevederile art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărui faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă cauza şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Colegiul civil a concluzionat că cerința referitor la încasarea datoriei este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, reieșind din concluziile hotărârii din 1 iunie 2015.

Totodată, instanţa de apel a reţinut că pârâtul a achitat băncii suma ce excede creditul acordat în mărime de 30 000 lei, respectiv prima instanță just a concluzionat privind netemeinicia acţiunii.

Referitor la acțiunea reconvențională privind recunoașterea ca fiind abuzive a clauzelor din contractul de linie de credit nr. 7 din 23 martie 2012, Colegiul civil, a reţinut art. 5 alin. (5) din Legea nr. 256 din 09 decembrie 2011 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (în vigoare la data apariției raportului juridic); precum şi art. 10 1 din Legea 105/2003 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, concluzionând că prima instanță corect a recunoscut ca fiind abuzive clauzele contractului de credit nr. 7 din 23 martie 2012 încheiat între BC ,,Moldindconbank” SA și Breazu Ion.

Totodată, recurenta în esenţa a indicat netemeinicia hotărârii primei instanțe, susținând că aceasta a declarat abuzive clauze contractuale fără o analiză factologică și juridică proprie, limitându-se la o simplă enumerare a textelor de lege, ceea ce echivalează cu o lipsă a motivării.

Recurenta a susţinut că instanța de fond a reținut lipsa negocierii individuale a clauzelor din oficiu, deși acest fapt nu a fost invocat de către reclamanți, privându-le astfel de dreptul de a administra probe în apărare pe acest segment.

Recurenta invocat validitatea clauzelor privind comisioanele și penalitățile, argumentând că acestea au fost stabilite în conformitate cu normele în vigoare la data semnării contractului și că nu generează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părţilor.

A fost evidenţiat faptul că debitorii au semnat contractul în deplină cunoștință de cauză, declarând că au înțeles termenii acestuia, aspect care confirmă respectarea principiului libertății contractuale și a consimțământului neviciat.

Recurenta contestă respingerea cererii de încasare a datoriei în mărime de 16 624,13 lei, subliniind că instanța a interpretat eronat natura creditului revolving, unde sumele utilizate pot depăși plafonul inițial prin trageri și rambursări succesive. 32. În opinia recurentei, se încălcă dreptului la un proces echitabil prin omiterea examinării argumentelor esențiale prezentate de bancă, invocându- se standardele europene care impun instanțelor obligația de a răspunde argumentat la punctele cheie ale litigiului.

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 2 noiembrie 2023, în adresa recurentei, fapt ce se confirmă prin extrasul din poşta electronică (f. d. 185, vol. III) iar cererea de recurs a fost depusă la 26 decembrie 2023 (f. d. 198-205, vol. III).

Ulterior, în adresa avocatului Pavel Dumitru, care reprezintă interesele Emiliei Breazu a fost expediată copia recursului declarat de BC ,,Moldindconbank” S.A, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poşta electronică, anexată la materialele dosarului (f. d. 219, vol. III).

La 15 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice a fost depusă referinţă prin care s-a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat .

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. 7 (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chişinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de BC ,,Moldindconbank” S.A, conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chişinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chişinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chişinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi 9 mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de BC ,,Moldindconbank” S.A, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus BC ,,Moldindconbank” S.A, împotriva deciziei din 2 noiembrie 2023 a Curţii de Apel Chişinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 10