3ra-1180/23 — Anularea actului administrativ

La 29 iulie 2021 Karl Luganov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, persoană terță Vitalie Voznoi privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că a fost angajat şi activează în cadrul Direcției Generale Locativ-Comunală şi Amenajare din 18 noiembrie 2019, în calitate de specialist principal al Serviciului de gestionare a animalelor de companie.

În luna februarie 2021 în cadrul Direcției Generale Locativ-Comunală şi Amenajare a fost formată Secția control şi protecţia animalelor, în care activează 6 persoane.

Având experiență profesională în cadrul acestei secții, la data de 15 martie 2021 s-a adresat către pârâtă cu o cerere, prin care a solicitat să fie numit în calitate de șef- interimar, primind un răspuns verbal, precum că este inoportună numirea în calitate de șef-interimar al secției.

Astfel, la 10 iunie 2021, din nou, a înaintat către conducerea Direcției, nota informativă înregistrată cu numărul 187/21, prin care a solicitat să fie numit în calitate de șef interimar al Secției control şi protecție a animalelor, la care a anexat şi fișa de evaluare anuală, potrivit căreia a fost apreciat cu calificativul de evaluare „Bine”.

Subsecvent, reclamantul a menționat că în perioada activității sale din 18 noiembrie 2019 - până în prezent, a inițiat şi realizat 6 proiecte, și anume: 1. Organizarea procedurii de numărare a câinilor maidanezi în mun. Chişinău cu participarea organizației internaționale (anexa nr.1). 2. Sterilizarea gratuită a pisicilor din mun. Chişinău în august 2020 (anexa nr.2). 3. Elaborarea planului de măsuri pentru ameliorarea situației cu animalele fără stăpân pentru anul 2021 (anexa nr.3). 1 4. Elaborarea proiectului de sterilizare şi înregistrare a câinilor şi pisicilor de rasă, de rasă comună cu deținător din mun. Chişinău (anexa nr.4). 5. Elaborarea proiectului de capturare şi sterilizare a câinilor fără stăpân din mun. Chişinău (anexa nr. 5). 6. La inițiativa sa a fost elaborată baza de date a animalelor de companie. În prezent această bază de date este în proces de înregistrare la organele competente (anexa nr. 6).

La 16 iunie 2021, ca răspuns la nota sa informativă, a fost informat că, solicitarea nu a fost satisfăcută, deoarece la acel moment s-a considerat inoportun, iar interimatul funcției de șef Secție control şi protecție a animalelor îl exercită dl Vitalie Voznoi, specialist principal debutant, numit prin ordinul DGLCA nr.139-c din 14 iunie 2021.

Astfel, la 24 iunie 2021, s-a adresat cu cerere prealabilă, iar prin scrisoarea din 26 iulie 2021 a fost informat că, solicitarea sa nu a fost satisfăcută, deoarece la acel moment s-a considerat inoportun, iar interimatul funcției de șef Secție control şi protecție a animalelor îl exercită dl Vitalie Voznoi, specialist principal debutant, numit prin ordinul DGLCA nr. 139-c din 14 iunie 2021. Totodată, i s-a comunicat că, prin ordinul nr. 24-d din 17 februarie 2020 a fost sancționat cu mustrare, însă termenul de validitate a acestei sancțiuni, prevăzut în art. 211 alin. (1) din Codul muncii a expirat.

De altfel, în opinia reclamantului, ordinul DGLCA nr.139-c din 14 iunie 2021 privind numirea dlui Vitalie Voznoi în funcţia de șef-interimar al Secție control şi protecție a animalelor din cadrul Direcției Generale Locativ-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău este illegal, deoarece Vitalie Voznoi este funcționar public debutant, care nu a fost atestat în ordinea prevăzută de art. 31 alin. (1) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, termenul de probă al acestuia nu a expirat şi respectiv nici nu a fost evaluat pentru perioada de probă, fapt confirmat prin ordinul DGLCA nr.61-c din 18 martie 2021 „Cu privire la organizarea şi desfășurarea perioadei de probă a funcționarilor publici debutanți”. De asemena, Vitalie Voznoi a fost numit în funcție de șef interimar al Secției control şi protecție a animalelor, fără a avea statut de funcționar public şi fără a depune jurământul. Or, fiind funcționar public debutant, nu putea fi numit într-o funcție publică superioară precum este funcția de șef interimar de secție, fără a fi evaluat, deoarece evaluarea se efectuează după 1 an de activitate şi doar după confirmarea funcționarului public debutant. Funcţia de șef al serviciului secției control şi protecție a animalelor a Direcției Generale Locativ-Comunală şi Amenajare a Primăriei Municipiului Chişinău, este o funcție care era vacantă, vacanța acesteia fiind una permanentă şi nu temporară. Respectiv, conducerea Direcției Generale Locativ- Comunală şi Amenajare a Primăriei Municipiului Chişinău era obligată să scoată la concurs această funcție, în caz contrar se încalcă inclusiv dreptul său de a fi promovat într-o funcție publică superioară prevăzut la art.14 lit.f) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008. La fel, Vitalie Voznoi nu a fost supus evaluării performanțelor profesionale, motiv pentru care este ilegal 2 ordinul de DGLCA nr.139-c din 14 iunie 2021 cu privire la numirea în funcție de șef interimar secție control şi protecție a animalelor.

În continuare, invocând dispozițiile Codului B4 din Clasificatorul unic al funcțiilor publice, aprobat prin Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice, reclamantul a susținut că, Vitalie Voznoi nu are 3 ani de experiență profesională în domeniu, respectiv ordinul contestat este unul ilegal.

Suplimentar, Karl Luganov a menționat că, în contradicție cu prevederile pct. 40 din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, prin ordinul DGLCA nr. 139-c din 14 iunie 2021, referitor la numirea dlui Vitalie Voznoi în funcția de șef interimar al Secției control și protecție a animalelor, a fost modificat raportul de serviciu al unui funcționar public debutant prin exercitarea interimatului unei funcții publice de conducere. Astfel, Vitalie Voznoi, având statut de funcționar public debutant, nu fusese încă evaluat și nici confirmat în funcția publică, însă raportul său de serviciu a fost modificat prin desemnarea în exercitarea interimatului unei funcții publice de conducere, deși cadrul normativ nu permite o asemenea măsură. În consecință, la emiterea ordinului contestat au fost încălcate principiile fundamentale care guvernează raporturile de muncă și raporturile conexe acestora, prevăzute la art. 5 lit. g) din Codul muncii al Republicii Moldova.

Referitor la dreptul personal încălcat, reclamantul a invocat că, prin răspunsul emis în adresa sa în mod repetat de către conducerea Direcției Generale Locativ- Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chișinău fără argumentare corectă, echitabilă şi egală, a fost discriminat, nefiindu-i acordat dreptul de egalitate cu toți angajați la locul de muncă. Iar, prin ordinul contestat i-a fost încălcat dreptul de a fi promovat într-o funcție publică superioară.

Ulterior, prin cerere de concretizare, reclamantul a relatat că începând cu depunerea acțiunii în judecată situația nu s-a îmbunătățit, pârâta nu a întreprins acțiuni spre înlăturarea ilegalităților şi/sau anularea actului administrativ contestat. Cu toate că Vitalie Voznoi a încetat exercitarea funcției șefului interimar din data de 25 august 2021, conform ordinului nr.207-c, ilegalitatea ordinului, prin care ultimul a fost numit în funcție, rămâne a fi evidentă şi stringentă. Astfel, ținând cont de cele expuse, trebuie să fie efectuată o generalizare a cerințelor din acțiune.

Subsecvent, a remarcat că, chiar dacă la momentul depunerii acțiunii, ordinul nr.139-c din 14 iunie 2021 nu este valabil, iar domnul Voznoi nu mai este în funcție, examinarea cauzei trebuie să continue, iar pretențiile din acțiune mărite. Or, a avut dreptate când a invocat că ordinul este ilegal, iar în funcția șefului interimar să fie numit el.

Reclamantul a precizat că, deși a fost numit șef interimar al Secției control și protecție a animalelor prin ordinul nr. 306-C din 24 noiembrie 2021, această numire 3 trebuia efectuată încă din iunie 2021. Potrivit acestuia, întârzierea i-a cauzat prejudicii morale și pierderi salariale, întrucât salariul aferent funcției interimare era cu 3000 lei mai mare decât cel al funcției de specialist principal. În consecință, solicită compensarea diferenței salariale în sumă de 7500 lei pentru perioada 14 iunie 2021 – 31 august 2021.

Reclamantul a susținut că, pe parcursul anului 2021, a fost supus unei atitudini brutale și disprețuitoare din partea conducerii Direcției, deși pretențiile sale vizau respectarea legislației în vigoare. Invocând stresul, starea de neliniște, sentimentul de nedreptate și pierderile suportate, acesta solicită încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei.

La 24 octombrie 2022, Karl Luganov, menționând faptul că ordinul Direcției Generale Locativ-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău nr. 139-c din 14 iunie 2021 „Cu privire exercitarea interimatului funcției de șef secție control şi protecție a animalelor” a fost anulat la 25 august 2021 prin ordinul nr.207-c, a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat constatarea ca fiind emis ilegal ordinul nr. 139-c din 14 iunie 2021 „Cu privire exercitarea interimatului funcției de șef secție control şi protecție a animalelor”, anularea răspunsului Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău nr. 187/21 din 16 iunie 2021 şi a răspunsului la cererea prealabilă nr. 216/21 din 26 iulie 2021, încasarea de la Direcția Generală Locativ-Comunală şi Amenajare a Consiliului mun. Chişinău în beneficiul său, suma de 7500 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului material, diferența la salariu constituită din diferența între salariul funcției de șef interimar şi salariul funcției specialist principal, pentru perioada 14 iunie -31 august 2021, precum și a sumei de 50000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin emiterea actului administrativ defavorabil ilegal (f.d.131, Vol.I).

Prin încheierea din 12 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a declarat inadmisibilă acțiunea reclamantului Karl Luganov împotriva Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 50000 de lei.

La 25 aprilie 2023, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Vitalie Voznoi, reprezentat de avocatul Petru Răileanu a depus apel, iar la 21 august 2023 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 12 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată (f.d.179-181, Vol.I; f.d.7-9, Vol.II).

La 02 mai 2023, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul administrativ, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău a depus apel împreună cu motivarea apelului împotriva hotărârii din 12 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată (f.d.182-186, Vol.I).

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău invocând dispozițiile Codului administrativ, art. 2, 5, 31, 49 din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului public, pct. 3 și 4 din Regulamentul cu privire la perioada de probă pentru funcționarul public debutant, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului public, dar și reieșind din materialele cauzei și argumentele participanților la proces, a stabilit că Vitalie Voznoi a fost numit în funcția de șef interimar al Secției control și protecție animalelor începând cu data de 14 iunie 2021, adică în perioada desfășurării perioadei de probă, având calitatea de funcționar public debutant - specialist principal în secția control și protecție a animalelor, în perioada 11 martie 2021 – 11 septembrie 2021.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că, exercitarea temporară a funcției publice de conducere, în speță, de șef al secției control și protecția animalelor din cadrul Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, urma a fi realizată prin asigurarea interimatului de către un funcționar public din aceeași autoritate publică și nu de un funcționar public debutant, care se afla în perioada de probă.

Așadar, Vitalie Voznoi în perioada în care a avut calitatea de funcționar public debutant, nu putea fi numit în funcția de șef interimar al Secției control și protecție animalelor din cadrul Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, or, legislatorul a făcut o distincție clară în Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, între „funcționarul public debutant” și „funcționarul public”, astfel încât, a oferit posibilitatea exercitării temporare a unei funcții publice de conducere, prin asigurarea interimatului doar de 5 către funcţionarul public din aceeaşi autoritate publică, care îndeplineşte condiţiile de bază şi cerinţele specifice prevăzute în fişa postului aferentă funcţiei publice pentru care se asigură interimatul, însă nu și de funcționarul public debutant.

Prin urmare, făcând referire la dispozițiile art.9 alin.(1) lit.b), art. 34 alin. (1), (5) și (7) lit. c), art. 45 alin. (4) și (5) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, instanța de apel a apreciat ca fiind corectă concluzia primei instanțe că Vitalie Voznoi, fiind funcționar public debutant nu putea fi numit într-o funcție publică superioară (de conducere), precum este funcţia de șef interimar de secție, fără a fi evaluat în modul prevăzut de lege, deoarece evaluarea se efectuează după 1 an de activitate şi doar după confirmarea funcționarului public debutant.

În continuare, relevând prevederile art. 27 alin. (3) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, codului B4 al Clasificatorului unic al funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice (în vigoare la data relevantă speței) și a pct. 40 din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, instanța ierarhic inferioară a concluzionat că, prin ordinul nr 139-c din 14 iunie 2021 al Direcției Generale Locativ - Comunală şi Amenajare, modificarea raportului de serviciu a funcționarului public debutant Vitalie Voznoi a avut loc contrar prevederilor pct. 40 din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009. Or, acesta nu a fost transferat în condițiile legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului public, dar numit în funcţia de șef interimar al Secției control şi protecție a animalelor, pentru exercitarea temporară a unei funcţii publice de conducere, prin asigurarea interimatului.

Astfel, având în vedere că Vitalie Voznoi, la momentul dispunerii exercitării interimatului funcției de șef al Secției control și protecția animalelor, nu întrunea condițiile impuse de legiuitor, nefiind eligibil de a ocupa o funcție publică de conducere, deoarece se afla în perioada de probă, fiind debutant, instanța de fond just a stabilit că la emiterea ordinului nr. 139-C din 14 iunie 2021 al Direcției Generale Locativ-Comunală şi Amenajare cu privire la numirea dlui Vitalie Voznoi în funcţia de șef interimar al Secției control şi protecție a animalelor, autoritatea publică pârâtă a admis încălcarea principiilor fundamentale ale serviciului public. Or, la caz, o persoană care nu a obținut încă statutul de funcționar public, nu a depus jurământul, nu a fost evaluată conform legii și nu deține experiența profesională necesară în domeniu de minim 3 ani, a fost pusă în situația de a conduce o secție, și anume - Secția control și protecția animalelor, în cadrul căreia activau persoane cu statut de funcționari publici, obținut în condițiile Legii.

Respectiv, raportând normele citate la circumstanțele cauzei, instanțele ierarhic inferioare au conchis ilegalitatea ordinului nr. 139-C din 14 iunie 2021 al Direcției Generale Locativ-Comunală şi Amenajare cu privire la numirea apelantului Vitalie 6 Voznoi în funcţia de șef interimar al Secției control şi protecție a animalelor. Or, la emiterea actului contestat s-a admis încălcarea principiilor fundamentale ale serviciului public, fiind dispusă exercitarea temporară a unei funcţii publice de conducere prin asigurarea interimatului de către un funcționar public debutant, contrar prevederilor art. 49 din Legea nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului public.

Iar, deoarece ordinul nr. 139-C din 14 iunie 2021 a fost anulat, prima instanță întemeiat a anulat deciziei autorității publice pârâte adoptată în procedura prealabilă nr. 216/21 din 26 iulie 2021. Or, constatarea ilegalității ordinului Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău nr.139-c din 14 iunie 2021 „Cu privire la exercitarea interimatului funcției de șef secție control și protecție a animalelor”, presupune indubitabil și ilegalitatea deciziei cu privire la cererea prealabilă, emisă în privința reclamantului Karl Luganov.

De altfel, instanțele ierarhic inferioare au respins ca neîntemeiate argumentele părții pârâte și terțului, referitoare la faptul că conducerea Direcției Generale Locativ- Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău era în drept să-l numească pe Vitalie Voznoi și nu era obligată să-l numească pe Karl Luganov să exercite interimatul funcției de șef secție control și protecție a animalelor. Or, într-adevăr, este de competența conducătorului pârâtului de a exercita dreptul său discreționar și de a numi în funcție, raportat la cazul dat, pentru asigurarea exercitării interimatului, șeful secției control și protecție a animalelor. Însă, exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare (art.16 alin.(2) Cod administrativ), iar oportunitatea acordată prin lege a autorității publice pârâte nu poate să acopere ilegalitatea admisă de ultima.

Astfel, conducătorul autorității publice pârâte era în drept să decidă cine va exercita interimatul funcției de șef secție control și protecție a animalelor doar în limita normelor imperative prevăzute de lege, nu prin încălcarea normelor legale. Iar, atunci când autoritatea publică pârâtă a încălcat Legea, instanța de judecată competentă este obligată să intervină în acel atribut exclusiv al persoanei care are competența legală de numire în funcție și în cazul dat instanța de judecată nu se expune asupra oportunității actului contestat, ci asupra legalității acestuia.

De altfel, instanța de apel a respins argumentul apelantului Vitalie Voznoi, precum că instanța de fond a acceptat de la Karl Luganov documentele depuse cu încălcarea termenului de depunere, or, pe de o parte, se atestă că reclamantul s-a conformat încheierii din 03 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care i s-a solicitat să prezinte instanței de judecată toate cererile, demersurile și/sau alte probe/înscrisuri/contraargumente la argumentele pârâtului pe care intenționează să le prezinte în susținerea acțiunii depusă în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la primirea copiei de pe referința autorității publice pârâte. Iar, pe de altă parte, în sensul art. 60 alin. (3) din Codul de procedură civilă, reclamantul este în drept după începutul dezbaterilor judiciare să mărească cuantumul pretențiilor din acțiune, astfel încât, 7 prezentarea cererilor privind mărirea cuantumului pretențiilor din acțiune nu poate fi catalogată ca o încălcare a termenului de depunere a documentelor în instanța de judecată.

La fel, a apreciat ca fiind declarativ argumentul apelantului Vitalie Voznoi, privind neacordarea unui termen suplimentar pentru pregătirea opiniei pe marginea cerințelor modificate ale intimatului. Or, în ședința de judecată a instanței de fond din 25 octombrie 2022, ora 09:00, instanța de judecată, prin încheiere protocolară a acordat un termen suplimentar de 15 zile pentru ca terțul Vitalie Voznoi să prezinte instanței de judecată referința la cererea de concretizare a pretențiilor, astfel având la dispoziție termen suficient, acesta a prezentat la 19 decembrie 2022 referință asupra acțiunii depuse de Karl Luganov în formula concretizată.

De asemenea, a desconsiderat criticile apelantului Vitalie Voznoi, precum că, instanța de fond și-a anulat propriul act de dispoziție, prin care a permis înregistrarea video a ședințelor de judecată. Or, potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată din 13 iunie 2022, prin încheierea protocolară instanța de judecată a admis demersul terțului privind înregistrarea video a ședinței de judecată din 13 iunie 2022, în condițiile art. 18 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Iar potrivit procesului – verbal al ședinței de judecată din 25 octombrie 2022, instanța de judecată soluționând chestiunea privind înregistrarea video a ședinței de judecată, constatând că nu sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 18 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în special lipa acordului reclamantului la înregistrarea video a procesului, întemeiat a dispus interzicerea înregistrării video a ședinței de judecată din partea terțului.

În context, instanța de apel a respins alegațiile apelantului privind încălcarea normelor de procedură de către instanța de fond. Or, Vitalie Voznoi utilizând calea de atac - apelul, nu a prezentat probe, pe care nu a avut posibilitatea să le prezinte instanței de fond, nu a indicat care anume circumstanțe urmau a fi stabilite și nu au fost stabilite de către instanța de fond.

În susținerea cererii de recurs, Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău a reiterat motivele de fapt și de drept indicate 8 anterior la etapa examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar invocând dezacordul cu decizia din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, deoarece instanța ierarhic inferioară a adoptat decizia fără a intra în esența cauzei, iar la examinarea litigiului în instanța de fond, au fost aplicate eronat prevederile legii materiale. Din partea sa, au fost indicate toate temeiurile esențiale de drept şi de fapt pe care le-a luat în considerație în decizia emisă, iar Karl Luganov nu este afectat legal prin actul administrativ individual, deoarece acesta este emis în privința lui Vitalie Voznoi.

La 18 decembrie 2023, Vitalie Voznoi, reprezentat de avocatul Petru Răileanu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, deoarece instanța de apel nu a luat în calcul toate probele și a ignorat faptele indicate de el în cererea lui de apel, cu privire la abaterile procedurale admise de Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

Astfel, recurentul a menționat că judecătoarea a acceptat de la intimat documentele depuse cu încălcarea termenului de depunere, nu i-a oferit timp suplimentar pentru pregătirea opiniei cu privire la cerințele modificate ale intimatului, şi-a anulat propria încheiere privind filmarea video a ședințelor de judecată și nu i-a asigurat transmiterea cererii de concretizare a pretențiilor formulate de Karl Luganov la 27 iunie 2023.

Subsecvent, recurentul a invocat că instanța de apel nu a luat în considerare argumentele sale legate de abaterile admise de către Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani pe fondul cauzei.

Aici, Vitalie Voznoi, reprezentat de avocatul Petru Răileanu a enunțat că nu există nicio prevedere în niciunul dintre articolele de lege citate de instanța de fond în hotărâre că statutul de „debutant” privează un salariat de posibilitatea de a fi numit ca interimar. În opinia sa, argumentele primei instanțe că absența formală a unei funcții de „funcţionar” cu drepturi depline, fără a evalua abilitățile acestuia, îl privează de posibilitatea de a fi interimar și reprezintă un exces al competențelor judecătorului, întrucât nicăieri în lege nu este stipulat direct acest fapt.

Mai mult, înainte de numirea sa în funcția de șef interimar al secției control și protecție a animalelor a susținut un interviu cu managerul de resurse umane şi șeful Direcției în vederea evaluării calităților sale profesionale şi a capacității de a desfășura interimatul. Iar, faptul că prima instanță a fost total de acord cu argumentele intimatului şi în acelaşi timp nu a luat în considerare poziția lui denotă lipsa de imparțialitate a acesteia.

Totodată, recurentul a invocat dezacordul cu concluzia instanței de apel precum că el în perioada în care a avut calitatea de funcționar public debutant nu putea fi numit 9 în funcția de şef interimar al Secției control şi protecție a animalelor din cadrul Direcției Generale Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău. Or, articolele din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public, citate de către instanța ierarhic inferioară, nu stipulează că statutul de „debutant” privează un salariat de posibilitatea de a fi numit ca șef- interimar. Astfel, în opinia sa, instanța de apel a ajuns la această concluzie bazându-se numai pe hotărârea primei instanțe, fără examinarea detaliată a cadrului legal şi cu aprecierea vădit nerezonabilă a probelor prezentate de către el.

La fel, a apreciat critic afirmația instanței de apel că, fiind funcționar public debutant nu putea fi numit într-o funcție publică superioară (de conducere), precum este funcția de șef interimar de secție, fără a fi evaluat în modul prevăzut de lege. Or, la numirea sa în funcția de șef interimar de secție, conducerea Direcției la evaluat în modul prevăzut de lege. Decizia de numire a sa în această funcție a fost luată de conducerea Direcției, luând în cont datele evaluării, abilitățile sale personale și profesionale, precum şi lipsa sancțiunilor disciplinare nestinse.

Așadar, în final, reiterând, Vitalie Voznoi, reprezentat de avocatul Petru Răileanu a conchis că instanța de apel a adoptat o decizie bazată pe hotărârea primei instanţe, care a admis mai multe încălcări procedurale, dar și pe fondul cauzei. La fel, a negat toate argumentele sale, catalogându-le ca fiind neîntemeiate și le-a apreciat pozitiv pe ale lui Karl Luganov, ceea ce denotă lipsa de imparțialitate a Colegiului respectiv, motiv pentru care decizia din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi casată în temeiul art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

Prin referința depusă la 21 decembrie 2023, Vitalie Voznoi, reprezentat de avocatul Petru Răileanu a solicitat respingerea recursului Direcției Generale Locativ- Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău.

Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 alin.(1) lit.a)-f), alin.(2) și (3) din Codul administrativ: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; 10 e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin.(1) lit.c) şi d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanţă şi instanţa de apel este obligatorie pentru instanţa de recurs, cu excepţia cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiţie examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanţa de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit.h) din Codul administrativ: „(1) Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. (2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 11

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile depuse de Vitalie Voznoi, reprezentat de avocatul Petru Răileanu și Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău, conțin obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea 12 uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Vitalie Voznoi, reprezentat de avocatul Petru Răileanu și Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău. 66. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de Vitalie Voznoi, reprezentat de avocatul Petru Răileanu și Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare a Consiliului mun. Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 13