3d-97/25 — Anularea actului administrativ

La 30 septembrie 2025, Alexandru Carapunarlî a înaintat o acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea în parte a hotărârii nr. 419/32 din 25 iulie 2025, pct. 3, cu privire la desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător în unele instanţe judecătoreşti, în partea ce îl vizează, prin dispunerea excluderii caracterului neîntemeiat al absenței la concursul desfăşurat (f. d. 1- 2).

În motivarea acţiunii s-a menţionat că, la 19 aprilie 2022, a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcţia de judecător în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei.

Prin hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 289/19 din 28 mai 2024, nr. 100/8 din 14 martie 2025 și nr. 303/24 din 11 iunie 2025 au fost anunţate concursuri pentru suplinirea posturilor vacante de judecător.

Alexandru Carapunarlî a indicat că a depus trei cereri de participare la concursurile respective.

Reclamantul a susţinut că, prin hotărârea nr. 74/1/14 din 16 iulie 2025 de rectificare a hotărârii nr. 25s/12 din 16 mai 2025, Colegiul pentru selecția şi evaluarea judecătorilor a confirmat repetat admiterea sa la concursurile anunțate.

Reclamantul a invocat că, în calitate de candidat, a depus toată diligența în scopul respectării condițiilor de participare la interviul din 23 iulie 2025, însă, la 21 iulie 2025, s-a simțit rău, fiind nevoit să se adreseze IMSP AMT Ciocana pentru ajutor medical. Acesta susține că i-a fost prescris un tratament medical la domiciliu, iar starea sa de sănătate nu îi permitea să se prezinte la concurs. 1

Menționează faptul că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a fost informat pe cale electronică, iar, după închiderea concediului medical, a fost prezentată copia certificatului medical.

Reclamantul a susținut că, în conținutul actului contestat, nu sunt reținute aspecte legate de imposibilitatea participării la concurs, reieşind din starea de sănătate, fiind invocat faptul că nu s-a prezentat neîntemeiat.

Astfel, reclamantul a considerat că pârâta, în mod neîntemeiat, a concluzionat asupra neprezentării neîntemeiate la concursul organizat.

La 28 octombrie 2025, Alexandru Carapunarlî a depus o cerere prin care a renunţat la acţiune, solicitând încetarea procesului.

În argumentarea cererii s-a menţionat că, prin hotărârea nr. 526/39 cu privire la cererile unor candidaţi la funcţia de judecător privind rectificarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 419/32 din 25 iulie 2025, a fost exclus caracterul neîntemeiat al absenței la etapa interviului, subiectul fiind astfel epuizat.

Art. 3 din Codul administrativ: „Legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activității administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării drepturilor şi a libertăților prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ținându-se cont de interesul public şi de regulile statului de drept.”

Art. 5 din Codul administrativ: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale şi normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum şi a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii şi se aplică nemijlocit legea.”

Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 17 din Codul administrativ: 2 „Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.”

Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 39 alin (2) din Codul administrativ: „Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.17 sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri se poate adresa instanței de judecată competente.”

Art. 189 alin. (1) din Codul administrativ: „Orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ.”

Art. 191 alin. (5) lit. a) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie soluționează în primă instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Procurorilor şi ale Consiliului Superior al Procurorilor.”

Art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța verifică din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.”

Art. 230 din Codul administrativ: „Încheierile judecătorești care se motivează se emit în procedură scrisă. Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează participanții la proces”

Prin cererea din 28 octombrie 2025, Alexandru Carapunarlî a renunţat la acţiune, motivând faptul că prin hotărârea nr. 526/39 cu privire la cererile unor candidaţi la funcţia de judecător privind rectificarea Hotărârii Plenului 3 Consiliului Superior al Magistraturii nr. 419/32 din 25 iulie 2025, a fost exclus caracterul neîntemeiat al absenței la etapa interviului.

În corespundere cu art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Revendicarea unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ trebuie să rezulte din argumentele prezentate în acțiunea depusă, prin care se demonstrează afectarea dreptului personal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ se referă la respectarea strictă a unor criterii legale și procedurale care trebuie îndeplinite pentru ca acțiunea să fie acceptată și examinată de instanța de judecată.

Interesul legitim reprezintă un aspect crucial în procesul de contencios administrativ, reprezentând un criteriu esențial pentru admisibilitatea acțiunii. Acest concept se referă la capacitatea reclamantului de a demonstra că are un interes direct și legitim în contestarea unui act administrativ sau a unei decizii luate de o autoritate publică.

Pentru a fi considerat legitim, interesul reclamantului trebuie să fie real, concret și să fie afectat în mod direct de actul administrativ contestat.

La caz, ulterior sesizării instanței, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat hotărârea nr. 526/39 din 7 octombrie 2025, prin care a admis cererea de rectificare și a eliminat calificativul „neîntemeiat” atribuit neprezentării reclamantului la interviu, remediind situația juridică ce a determinat sesizarea instanței. Această împrejurare confirmă inexistența unui interes practic al în continuarea examinării cauzei.

În aceste circumstanțe, instanța de judecată reţine că nu mai există o ingerință în drepturile sau interesele legitime ale lui Alexandru Carapunarlî, condiție necesară pentru exercitarea și menținerea acțiunii în contencios administrativ. Or, controlul judecătoresc al actelor administrative are ca finalitate înlăturarea unei vătămări actuale și efective, iar la caz litigiul dedus judecății a rămas fără obiect.

În context instanţa de judecată constată că, reclamantul a depus cerere privind renunțare la acțiunea, prin ce a confirmat în mod expres că nu mai urmărește admiterea pretențiilor formulate inițial. Prin urmare, renunțarea la acțiune evidențiază, suplimentar, lipsa interesului actual în continuarea examinării cauzei.

Totodată, întrucât procesul nu a fost intentat, nu sunt aplicabile dispozițiile art. 265 lit. c) și art. 266 din Codul de procedură civilă privind 4 încetarea procesului, incidentul procesual fiind guvernat exclusiv de normele referitoare la inadmisibilitatea acțiunii.

Pe cale de consecință şi având în vedere că actul administrativ contestat a fost rectificat, iar reclamantul nu a mai susținut acțiunea în faţa instanţei, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie constată inexistența unui drept sau interes legitim vătămat pentru reclamantul Alexandru Carapunarlî care să justifice declanșarea controlului judecătoresc al actului administrativ.

În aceste circumstanțe, instanța apreciază că nu sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale acțiunii în contencios administrativ, iar în contextul etapei procedurale în care se află cauza, declararea inadmisibilității acțiunii reprezintă unica soluție procesuală compatibilă cu dispozițiile Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) și (2) lit. e) și 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Carapunarlî către Consiliul Superior al Magistraturii privind anulare în parte a actului administrativ cu privire la anularea parțială a actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 5