- Dosarul nr.
- 3d-9/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 15 mai 2026
- Părțile
- Arama Lidia, Neonila Duca vs Consiliul Superior al Procurorilor
- Pe scurt
- Nerespectarea cerintelor instantei de judecata asupra admisibiliatii actiunii in contencios administrativ
3d-9/26 — Contestarea actului administrativ
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea acțiunii în partea depusă de Neonila Duca Dosarul nr. 3d-9/26 NR. PIGD 2-26012036-52830-01-3d-03022026 Nerespectarea cerințelor instanței de judecată asupra admisibilității acțiunii în contencios administrativ. 15 mai 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea acțiunii în partea depusă de Neonila Duca Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Preşedinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La data de 03 februarie 2026, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor a fost repartizată cererea de chemare în judecată depusă de Aramă Lidia și Neonila Duca.
Prin încheierea din 17 februarie 2026 a Curții Supreme de Justiție, reclamantelor Aramă Lidia și Neonila Duca li s-a acordat termen de 10 zile, calculat de la data recepționării încheierii, pentru a prezenta la Direcţia Evidenţă şi Documentare procesuală a cauzelor civile, comerciale şi de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareş, 18): − cererea de chemare în judecată semnată de fiecare dintre reclamanți, în care să fie indicată denumirea și sediul pârâtului; − copia actului administrativ contestat; − copia actelor de identitate ale reclamantelor persoane fizice; − dovada achitării taxei de timbru.
Totodată, instanța a explicat reclamantelor că, în cazul în care vor înlătura neajunsurile în termenul indicat, cererea se va considera depusă la data inițială, iar în caz contrar, aceasta va fi declarată inadmisibilă.
Încheierea menționată a fost notificată pe adresa reclamantelor indicată în cererea de chemare în judecată.
Prin cererea depusă la 05 martie 2026, în vederea înlăturării neajunsurilor din încheierea din 17 februarie 2026, a fost concretizat cercul de participanți la proces, fiind suplinit numărul de reclamanți, în calitate de coreclamantă fiind indicată Botnari (Aramă) Aliona.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
7. Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „Participanții la procedura administrativă şi procedura de contencios administrativ trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 207 alin. (1), (2) lit. h) și (4) din Codul administrativ: „Instanţa verifică din oficiu dacă sunt întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când: cererea de chemare în judecată nu corespunde cerinţelor prevăzute la art. 211 alin. (1) şi 1 (2) şi art. 212 alin. (1) şi reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanţa de judecată. Declararea acţiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. f) – h) nu exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiaşi reclamant cu aceeași acţiune.”
Conform art. 206 din Codul administrativ: „ (1) O acţiune în contencios administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ individual (acțiune în contestare); b) obligarea autorității publice să emită un act administrativ individual (acțiune în obligare); c) impunerea la acţiune, la tolerare a acțiunii sau la inacțiune (acțiune în realizare); d) constatarea existenței sau inexistenței unui raport juridic ori nulității unui act administrativ individual sau a unui contract administrativ (acțiune în constatare); sau e) anularea în tot sau în parte a unui act administrativ normativ (acțiune de control normativ). (2) Acțiunea în constatare prezumă existența unui interes îndreptățit pentru constatarea solicitată. Acțiunea în constatare nu poate fi înaintată dacă reclamantul își poate sau şi-ar putea revendica drepturile printr-o altă acțiune prevăzută la alin.(1), cu excepția situației când se urmărește constatarea nulității unui act administrativ individual sau normativ.”
Art. 211 alin. (1) și (2) din Codul administrativ: „(1) În cererea de chemare în judecată se indică: a) instanţa la care a fost depusă; b) numele şi prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare şi codul fiscal; c) numele şi prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt şi de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține şi le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege. (2) Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit”. 11.Art. 212 alin. (1) Cod administrativ: (1) La cererea de chemare în judecată se anexează: a) copia actului administrativ contestat şi copia deciziei cu privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură; b) copia actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică; c) documentul care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit; d) copii de pe cererea de chemare în judecată şi de pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal cu numărul de participanţi la proces; e) dovada achitării taxei de stat şi/sau a taxei de timbru, în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr.213/2023.
Art. 213 din Codul administrativ: „Dacă cererea de chemare în judecată nu corespunde prevederilor art. 211 alin. (1) şi (2) şi ale art. 212 alin. (1), judecătorul stabilește reclamantului un termen pentru 2 înlăturarea neajunsurilor. Dacă reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se consideră depusă la data inițială.”
Art. 219 alin. (2) și (3) din Codul administrativ: „Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete şi pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării şi aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt şi de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de participanții la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
14. Completul de judecată subliniază importanța verificării din oficiu a acțiunii pentru a se asigura că toate condițiile legale sunt îndeplinite înainte de a se pronunța asupra fondului cauzei. Această măsură a instanței contribuie la menținerea integrității procesului judiciar și la prevenirea admiterii acțiunilor care nu respectă cerințele legale.
Așadar, respectarea cerințelor legale privind cererea de chemare în judecată este esențială pentru a evita declararea acesteia ca inadmisibilă. În acest context, reclamantul trebuie să corecteze prompt deficiențele procedurale identificate, pentru a preveni apariția unor obstacole în procesul judiciar.
Completul de judecată menționează că, prin încheierea din 17 februarie 2026 a Curții Supreme de Justiție, reclamantelor Aramă Lidia și Neonila Duca li s-a acordat un termen de 10 zile, calculate de la data primirii încheierii, pentru a înlătura neajunsurile cererii de chemare în judecată: − cererea de chemare în judecată semnată de fiecare dintre reclamanți, în care să fie indicată denumirea și sediul pârâtului; − copia actului administrativ contestat; − copia actelor de identitate ale reclamantelor persoane fizice; − dovada achitării taxei de timbru. 15. Încheierea menționată a fost notificată pe adresa reclamantelor indicată în acțiune, dovada fiind anexată și confirmată prin avizele de recepție. 16. Prin cererea depusă la data de 05 martie 2026, în vederea înlăturării neajunsurilor din încheierea din 17 februarie 2026, a fost concretizat cercul de participanți, fiind suplinit numărul de reclamanți, în calitate de coreclamantă fiind indicată Aliona Botnari (Aramă), cu anexarea buletinului ei de identitate. Totodată, nu a fost prezentat buletinul de identitate al Neonilei Duca și nici nu a fost înlăturat neajunsul privind lipsa semnăturii acesteia pe cerere. O cerere semnată de către Neonila Duca nu a fost depusă.
Articolul 207 din Codul administrativ reglementează regulile privind admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ, stabilind procedurile aplicabile și consecințele care decurg din constatarea 3 inadmisibilității acesteia. Această normă juridică asigură echilibrul între respectarea cerințelor legale și protecția dreptului de acces la justiție.
În primul rând, conform alin. (1), instanța are obligația să verifice din oficiu dacă sunt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contencios administrativ. Această verificare, realizată fără a fi necesară solicitarea expresă a vreunei părți, reflectă principiul rolului activ al instanței.
În al doilea rând, alin. (2) lit. h) identifică motivele specifice pentru care o acțiune poate fi declarată inadmisibilă, în special atunci când cererea de chemare în judecată nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 211 alin.(1) și (2) și art. 212 alin. (1) din Codul administrativ. Cerințele respective includ elemente esențiale, cum ar fi specificarea obiectului litigiului, indicarea motivelor de fapt și de drept, propunerea probelor, anexarea documentelor, respectarea termenelor procedurale. Totuși, inadmisibilitatea se aplică doar în cazul în care reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță. Această procedură garantează că reclamantul are oportunitatea de a remedia deficiențele cererii sale înainte de declararea acțiunii ca inadmisibilă.
Astfel, Completul de judecată statuează că art. 207 din Codul administrativ oferă un mecanism echilibrat între respectarea cerințelor formale și protecția drepturilor procesuale ale părților. Instanța are un rol activ în verificarea admisibilității și oferă reclamantului timp pentru remedierea deficiențelor. În cazul în care cererea este declarată inadmisibilă, reclamantul are posibilitatea de a o reintroduce, asigurând astfel proporționalitatea și echitatea procedurii judiciare.
În contextul circumstanțelor speței, Completul de judecată constată că, în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție, reclamanta Neonila Duca nu a depus cererea de chemare în judecată semnată corespunzător. La fel, Neonila Duca, nu a anexat actul său de identitate.
Aceste deficiențe determină declararea acțiunii ca inadmisibilă în partea Neonilei Duca, în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 207 alin. (2) lit. h) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ în partea depusă de Neonila Duca. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 4