2ra-59/25 — Confiscarea averii nejustificate

La 21 aprilie 2021, Autoritatea Națională de Integritate a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valentin Rusu cu privire la confiscarea averii nejustificate constatate prin actul de constatare nr. 73/10 din 19 martie 2021, în valoare de 934 578,60 de lei, diferență ce a fost constatată între averea dobândită și veniturile obținute de către pârâtul Valentin Rusu și familia acestuia pentru perioada 1 august 2016 – 14 iulie 2020 (f. d. 2-13, vol. I).

Prin hotărârea din 03 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Autoritatea Națională de Integritate, a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 107, 112-122, vol. II).

La 22 august 2023, Autoritatea Națională de Integritate, a declarat apel nemotivat (f. d. 109, 110-111, vol. II), împotriva hotărârii din 03 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 27 iunie 2024, prin intermediul poştei electronice, a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f. d. 128, 129-132, vol. II).

Prin decizia din 26 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate şi menținută hotărârea din 03 august 2023 a Judecătoriei Chişinău, sediul Centru.

La 30 ianuarie 2025, Autoritatea Națională de Integritate a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2024 a Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel şi a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii. 1

Valentin Rusu în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, a depus cerere cu privire la recuzarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Stela Procopciuc, Diana Stănilă şi Oxana Parfeni

În motivarea cererii de recuzare, a indicat că judecătorii Stela Procopciuc, Diana Stănilă şi Oxana Parfeni au participat anterior la pronunțarea încheierii Curții Supreme de Justiție, prin care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Valentin Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Tonu, împotriva deciziei din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chişinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Rusu către Autoritatea Națională de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual, pe care o consideră analogică cu prezenta cauză aflată în curs de examinare.

Autorul cererii a menționat că, același complet a soluționat cauza conexă privind validarea actului de constatare, a apreciat aspecte de fond ale raportului juridic dintre aceleași părţi şi a adoptat o soluție procesuală favorabilă Agenția Națională de Integritate prin declararea inadmisibilității recursului depus de Valentin Rusu, fapt ce constituie împrejurări care, privite în ansamblu, sunt de natură să genereze, din punct de vedere a unui observator obiectiv şi rezonabil, îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea completului în prezenta cauză.

Art. 52 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă există temeiurile specificate la art.50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau este examinată din oficiu de către instanţă. (2) Propunerea de recuzare şi de abţinere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată şi prezentată pînă la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare şi cererea de abţinere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existenţa temeiului recuzării sau abţinerii după ce a început judecarea cauzei în fond.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prin încheierea 05 noiembrie 2025 a Curţii Supreme de Justiţie pronunțată de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Stela Procopciuc, Diana Stănilă şi Oxana Parfeni a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Valentin Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Tonu, împotriva deciziei din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chişinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Rusu către Autoritatea Națională de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că în cauza de contencios administrativ, invocată de Valentin Rusu în cererea de recuzare obiectul acțiunii a fost anularea actului de constatare nr. 73/10 din 19 martie 2021, prin care s-a constatat diferența între averea dobândită și veniturile obținute de către Valentin Rusu și familia acestuia pentru perioada 1 august 2016 – 14 iulie 2020, în valoare de 934 578,60 de lei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în cauza examinată anterior, magistrații vizați în cererea de recuzare nu s-au expus asupra fondului cauzei, limitându-se doar la verificarea admisibilităţii recursului. Or, recursul depus de Valentin Rusu, reprezentat de avocatul Alexandru Tonu, împotriva deciziei din 12 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chişinău, a fost declarat inadmisibil, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din 3 Codul administrativ, care prevede, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă, fapt ce ar exclude orice dubiu legitim referitor la imparțialitatea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Stela Procopciuc, Diana Stănilă şi Oxana Parfeni.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, nu există motive întemeiate care pot pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorilor Stela Procopciuc, Diana Stănilă şi Oxana Parfeni la examinarea prezentei cauze în ordine de recurs, după cum reglementează dispozițiile art. 50 din Codul de procedură civilă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, având în vedere că în sensul art. 6 § 1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare şi poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveţiei, pct. 43; Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 93).

Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93): potrivit unui demers subiectiv, ţinându-se seama de convingerea personală şi comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanţa a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa. 18.Delimitarea între imparțialitatea subiectivă şi imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza şi chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 şi 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa relevă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ţine de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. 4

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, nu se atestă temeiuri justificative care pot pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Stela Procopciuc, Diana Stănilă şi Oxana Parfeni la examinarea admisibilității recursului declarat de Valentin Rusu, împotriva decizie din 26 septembrie 2024 a Curţii de Apel Chişinău.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de recuzare depusă de Valentin Rusu, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Stela Procopciuc, Diana Stănilă şi Oxana Parfeni.

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 50, art. 52, art. 53 alin. (5), art. 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Valentin Rusu privind recuzarea judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Stela Procopciuc, Diana Stănilă şi Oxana Parfeni, de la examinarea cauzei civile, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Autoritatea Națională de Integritate împotriva lui Valentin Rusu cu privire la confiscarea averii nejustificate. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Ion Munteanu Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 5