Decizie nr. 68 din 13.06.2024
- Instanță
- Curtea Constituțională
- Tip
- decizii
Decizie nr. 68 din 13.06.2024 (Curtea Constituțională, 2024)
DECIZIE
DE INADMISIBILITATE
a sesizării nr. 58g/2024
privind excepția de neconstituționalitate a
articolelor 3 alin. (1) și 6
din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998
privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală,
ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești
(
repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale unor autorități
)
CHIȘINĂU
13 iunie 2024
Curtea Constituțională, judecând în componența:
dnei Liuba ȘOVA,
președinte
de ședință,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROȘCA,
dlui Serghei ȚURCAN,
dlui Vladimir ȚURCAN,
judecători
,
cu participarea dnei Ludmila Chihai,
asistent judiciar
,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 martie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menționate,
Având în vedere actele și lucrările dosarului,
Deliberând la 13 iunie 2024, în camera de consiliu,
Pronunță următoarea decizie:
ÎN FAPT
La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 3 alin. (1) și 6
din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, ridicată de dl avocat Denis Ipatii, în interesele dlor Ion Chirco și Sergiu Chirco, în dosarul nr. 2-17129/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de către dna judecător Alina Brăgaru din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
A.
Circumstanțele litigiului principal
La 18 august 2023, dnii Ion Chirco și Sergiu Chirco au formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, având ca intervenient accesoriu Procuratura Generală, pentru constatarea încălcării dreptului la libertate și siguranță și pentru încasarea prejudiciului moral.
În ședința de judecată, dl avocat Denis Ipatii a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolelor 3 alin. (1) și 6
din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
Prin încheierea din 13 februarie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
B.
Legislația pertinentă
Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiție
„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție".
Articolul 53
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
„(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.
(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvîrșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești".
Articolul 54
Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.
(2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății".
Prevederile relevante ale Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești sunt următoarele:
Articolul 3
„(1) În conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma:
a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală;
b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității;
c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice;
d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată;
e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației;
f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.
(2) Prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcție de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură și din instanțele judecătorești."
Articolul 6
„Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul:
a) devenirii definitive și irevocabile a sentinței de achitare;
b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare;
c) adoptării de către instanța judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului contravențional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;
d) adoptării, de către judecătorul de instrucție, în condițiile art. 313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privința persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulității actelor sau acțiunilor organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigații."
ÎN DREPT
A.
Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
Autorul excepției susține că impunerea unor condiții prin dispozițiile legale criticate face imposibilă, în anumite cazuri, repararea prejudiciului material și moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală și instanțelor judecătorești, altele decât cele prevăzute de articolul 3 alin. (1) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998. Totodată, autorul excepției menționează că prevederile legale criticate sunt contrare prevederilor articolului 53 din Constituție, care stabilesc dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.
În fine, autorul susține că prevederile contestate sunt contrare articolelor 20, 53 și 54 din Constituție.
B.
Aprecierea Curții
Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, ține de competența Curții Constituționale.
Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă articolele 3 alin. (1) și 6 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză civilă privind compensarea prejudiciului moral înaintată împotriva Ministerului Justiției, având ca intervenient accesoriu Procuratura Generală, pe baza prevederilor contestate. Curtea admite că instanța de judecată ar putea aplica prevederile contestate la soluționarea cauzei.
Curtea observă că normele contestate au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate, însă din perspectiva altor critici de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 108 din 25 septembrie 2018, DCC nr. 20 din 17 februarie 2020 și DCC nr. 185 din 20 decembrie 2022).
Curtea notează că o altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (DCC nr. 14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr. 174 din 7 decembrie 2023, § 20).
Curtea constată că autorul sesizării afirmă că normele contestate încalcă articolele 20 (
accesul liber la justiție
), 53 (
dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică
)
și 54
(
restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
)
din Constituție.
Curtea observă că prevederile contestate reglementează cazurile în care intervine răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat persoanei prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele judecătorești (articolul 3 din Lege), precum și momentul apariției dreptului la repararea acestui prejudiciu (articolul 6 din Lege).
Potrivit articolului 53 alin. (2) din Constituție, răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești survine doar în condițiile prevăzute de lege.
Curtea notează că, potrivit articolului 1 din Legea nr. 1545 din 25 iunie 1998, legea în discuție, care cuprinde normele criticate, constituie actul legislativ de bază care reglementează cazurile, modul și condițiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile ilicite comise în procesele penale și contravenționale de organele de urmărire penală, de procuratură și de instanțele judecătorești.
Referitor la articolele 20, 53 și 54 din Constituție, Curtea reține că autorul excepției nu a motivat în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituționale menționate. Astfel, Curtea reține că simpla enumerare a unor articole din Constituție nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. În situații similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 38 din 30 martie 2023, § 22). Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituționalitate și ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 116 din 8 septembrie 2022, § 24; DCC nr. 195 din 21 decembrie 2023, § 26).
De asemenea, Curtea observă că sub aparența unor critici referitoare la afectarea normelor constituționale, autorul excepției ridică, în acest caz, o problemă de aplicare și interpretare a normelor contestate, care nu ține de competența Curții Constituționale (a se vedea DCC nr. 97 din 12 iulie 2022, § 32; DCC nr. 89 din 25 iulie 2023, § 25).
Pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională
D E C I D E:
1.
Se declară inadmisibilă
sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolelor 3 alin. (1) și 6
din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, ridicată de dl avocat Denis Ipatii, în interesele dlor Ion Chirco și Sergiu Chirco, în dosarul nr. 2-17129/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.
Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Președinte de ședință Liuba ȘOVA
Chișinău, 13 iunie 2024
DCC nr. 68
Dosarul nr. 58g/2024