Decizie nr. 95 din 28.07.2025

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 285 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură penală și a articolului 6 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, ridicată de dl avocat Vasile Pruteanu, în interesele dnei Ina Negruță, în dosarul nr. 2-1305/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul central.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecătoare Mihaela Scripliuc, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Circumstanțele litigiului principal, așa cum au fost prezentate de autorul excepției, pot fi rezumate după cum urmează.

Printr-o sentință din 29 decembrie 2020, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a dispus achitarea SRL „Visapina-Impex", învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 248 alin. (5) lit. b) din Codul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Prin aceeași sentință, a fost încetat procesul penal în privința dlui Victor Negruță și dnei Ina Negruță, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 361 alin. (2) lit. b) din Codul penal, din motiv că ,,există alte circumstanțe care exclud sau condiționează tragerea la răspundere penală, și anume acțiunile acestora formal conțin semnele unei fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanță, nu prezintă gradul prejudiciabil al unei infracțiuni."

La 10 ianuarie 2023, SRL „Visapina-Impex", dl Victor Negruță și dna Ina Negruță au formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, avându-i ca intervenienți accesorii Procuratura Generală și pe dl Lilian Bacalîm, prin care au solicitat repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 10 aprilie 2024, dl avocat Vasile Pruteanu a ridicat, în interesele dnei Ina Negruța, excepția de neconstituționalitate a articolului 285 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură penală și a articolului 6 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Printr-o încheiere din 25 februarie 2025, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești sunt următoarele:

Cu referire la articolul 285 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură penală, autorul sesizării pretinde că încetarea urmăririi penale, în cazurile prevăzute la articolul 275 punctele 7)-9) din Codul de procedură penală, ar trebui să constituie un motiv de reabilitare a persoanei, deoarece în aceste cazuri instanța de judecată nu poate constata vinovăția persoanei inculpate. Prin urmare, faptul că cele trei situații nu sunt considerate motive de reabilitare contravine articolelor 23 din Codul de procedură penală și 53 din Codul penal.

Referitor la articolul 6 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, autorul sesizării afirmă că legislatorul trebuia să reglementeze apariția dreptului la repararea prejudiciului, în mărimea și modul stabilite de lege, inclusiv în cazul în care sentința de încetare a procesului penal devine definitivă și irevocabilă.

Autorul susține că prevederile contestate contravin articolelor 1, 4, 20 și 21 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală și din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepția este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 285 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură penală și articolul 6 lit. a) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Curtea observă că prevederile contestate au mai făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate, însă din perspectiva altor critici de neconstituționalitate (a se vedea Deciziile nr. 10 din 19 ianuarie 2017, nr. 20 din 6 martie 2018, nr. 108 din 25 septembrie 2018, nr. 20 din 17 februarie 2020, nr. 115 din 8 septembrie 2022, nr. 185 din 20 decembrie 2022, nr. 68 din 13 iunie 2024 și nr. 86 din 25 iulie 2024).

Curtea reiterează că o altă condiție pentru formularea unei excepții de neconstituționalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepția. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză civilă privind repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. În aceste condiții, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluționarea cauzei.

O altă condiție obligatorie pentru ca excepția de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 193 din 21 decembrie 2023, § 16).

Autorul excepției susține că normele contestate contravin articolelor 1 (

Referitor la articolul 6 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, Curtea notează că autorul sesizării s-a referit, de fapt, la omisiunea legislatorului de a include alte motive de apariție a dreptului la repararea prejudiciului pe baza Legii în discuție. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare dacă prin aceasta este afectat un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 53 din 19 aprilie 2022, § 19; DCC nr. 86 din 25 iulie 2024, § 18).

Curtea observă că, deși autorul susține incidența articolelor 1, 4, 20 și 21 din Constituție, acesta nu argumentează caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituționale invocate. Examinarea unei astfel de sesizări ar presupune ca Curtea să se substituie autorului în prezentarea argumentelor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Prin urmare, sesizarea trebuie să fie motivată, să cuprindă obiectul și împrejurările pe care subiectul își bazează cerințele, să prezinte normele legale și argumentele care justifică faptul că prevederea contestată contravine Constituției, precum și legătura cauzală directă între norma contestată și argumentele invocate (a se vedea DCC nr. 51 din 2 mai 2023, § 15; DCC nr. 137 din 24 octombrie 2024, § 22).

Totodată, prin solicitarea de a exercita controlul constituționalității articolului 285 alineatele (1) și (2) din Codul de procedură penală și a articolului 6 lit. a) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, autorul nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci pretinde,

În acest context, Curtea a notat în jurisprudența sa că reglementarea cazurilor și a condițiilor de reparare a prejudiciului pentru erorile sărvârșite de către organele de urmărire penală, procuratură și instanțele judecătorești ține de competența Parlamentului, care este împuternicit, prin dispozițiile articolului 53 alin. (2) din Constituție, să reglementeze prin lege mecanismul răspunderii patrimoniale a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele penale (a se vedea DCC nr. 108 din 25 septembrie 2018, § 23; DCC nr. 20 din 17 februarie 2020, § 21; DCC nr. 86 din 25 iulie 2024, § 26).

Pe baza celor menționate, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.