Decizie nr. 34 din 22.03.2022

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a următoarelor prevederi: - articolul 264 1 alin. (1) din Codul penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002; - punctul 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și - punctul 11 lit. e) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, ridicată de dna avocat Marina Galupa, în interesele dnei Svetlana Buzadji, parte în dosarul nr. 1-20038612-05-1r-17082021, pendinte la Curtea de Apel Cahul.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Cahul format din dnii Ruslan Petrov și Serghei Pilipenco și dna Natalia Bondarenco, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

La 28 iulie 2021, Judecătoria Cahul, sediul central, a pronunțat o sentință de condamnare în privința dnei Svetlana Buzadji pentru comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 264 1 alin. (1) [ Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe ] din Codul penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 200 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În cadrul examinării cauzei în primă instanță, dna avocat Marina Galupa a solicitat, în interesele dnei Svetlana Buzadji, reluarea cercetării judecătorești și ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 264 1 alin. (1) din Codul penal și a unor prevederi din Regulamentul circulației rutiere și Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei. Printr-o încheiere din 28 iulie 2021, Judecătoria Cahul, sediul central, a respins cererea privind reluarea cercetării judecătorești și, respectiv, ridicarea excepției de neconstituționalitate.

La 11 august 2021, dna avocat Marina Galupa a contestat cu recurs sentința primei instanțe.

În cadrul ședinței de examinare a recursului, dna avocat Marina Galupa a solicitat repetat ridicarea excepției de neconstituționalitate a articolului 264 1 alin. (1) din Codul penal, a punctului 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și a punctului 11 lit. e) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009.

Printr-o încheiere din 14 decembrie 2021, Curtea de Apel Cahul a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 20 Accesul liber la justiție „(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.”

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele: Articolul 264 1 Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe „(1) Conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanțe stupefiante și/sau de alte substanțe cu efecte similare se pedepsește cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. [...].”

Prevederile relevante ale Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, sunt următoarele: „14. Conducătorului de vehicul îi este interzis: a) să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere; [...].”

Prevederile relevante ale Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, sunt următoarele: 11. Persoana abilitată cu dreptul de efectuare a testării alcoolscopice este obligată: [...] e) să extragă pe suport de hârtie rezultatul măsurării, să-l completeze cu datele necesare și să-l aducă la cunoștința subiectului testat contra semnătură, cu anexarea ulterioară la procesul-verbal de constatare a contravenției. În cazul refuzului subiectului testat de a semna extrasul cu rezultatul testării va face mențiunea respectivă; [...]. ÎN DREPT A. Argumentele autoarei sesizării privind excepția de neconstituționalitate

Autoarea sesizării susține că articolul 264 1 alin. (1) din Codul penal și punctul 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere nu definesc termenul de conducere a mijlocului de transport/vehiculului și, prin urmare, acesta este susceptibil de mai multe interpretări.

Cu privire la punctul 11 lit. e) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, autoarea susține că norma nu prevede modalitatea prin care subiectul testat este informat despre rezultatul testării alcoolscopice.

În opinia autoarei, prevederile contestate sunt contrare articolelor 4, 16, 20, 23, 39, 43, 46, 47 și 53 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor Parlamentului și a hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea notează că excepția de neconstituționalitate, ridicată de avocatul părții într-un proces din fața instanței de judecată, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției îl constituie prevederile menționate la § 1 supra . Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva criticilor invocate de autor.

Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală de judecare în recurs a unei acuzații de comitere a infracțiunii prevăzute de articolul 264 1 alin. (1) din Codul penal. Astfel, Curtea admite că instanța de recurs va aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

Autoarea sesizării susține că prevederile contestate încalcă articolele 4 [ drepturile și libertățile omului ], 16 [ egalitatea ], 20 [ accesul liber la justiție ], 23 [ dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle ], 39 [ dreptul la administrare ], 43 [ dreptul la muncă și la protecția muncii ], 46 [ dreptul de proprietate privată și protecția acesteia ], 47 [ dreptul la asistență și protecție socială ] și 53 [ dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică ] din Constituție.

În jurisprudența sa constantă, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității (prevederea legală), textul de referință pretins a fi încălcat (prevederea constituțională) și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat (DCC nr. 182 din 25 noiembrie 2021, § 15).

Cu privire la articolul 264 1 alin. (1) din Codul penal și punctul 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, Curtea observă că, deși autoarea susține că termenul de conducere a mijlocului de transport este susceptibil de a avea mai multe sensuri, acesta nu a argumentat contrarietatea prevederilor contestate cu normele constituționale invocate.

Astfel, Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituție, precum și preluarea unor considerente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sau a Curții Constituționale în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate (DCC nr. 182 din 25 noiembrie 2021, § 16). În aceste condiții, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituționalitate.

Cu privire la punctul 11 lit. e) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, autoarea pretinde că norma nu prevede modalitatea prin care persoana este informată despre rezultatul testării alcoolscopice și, prin urmare, aceasta pierde dreptul de a contesta respectivele rezultate.

Referitor la acest aspect, Curtea subliniază că norma contestată prevede expres că rezultatul măsurării, extras pe suport de hârtie și completat cu datele necesare, se aduce la cunoștință subiectului testat contra semnătură, iar potrivit literei f) din același punct al Regulamentului, persoana abilitată cu dreptul de efectuare a testării alcoolscopice este obligată să explice subiectului dreptul de a contesta, în caz de dezacord, rezultatul testării alcoolscopice. Mai mult, potrivit punctului 13 din Regulament, persoana testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea aparatului de testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice. Așadar, Curtea constată că articolul 20 din Constituție nu este afectat în prezenta cauză și, pe cale de consecință, nici dreptul garantat de articolul 23 din Constituție.

Cu privire la articolele 4, 16, 39, 43, 46, 47 și 53 din Constituție, Curtea observă că autoarea nu a prezentat argumente care să demonstreze incidența acestora în prezenta cauză.

În situații similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepții de neconstituționalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privința formulării unor critici de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr. 183 din 25 noiembrie 2021, § 20).

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a următoarelor prevederi: - articolul 264 1 alin. (1) din Codul penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002; - punctul 14 lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și - punctul 11 lit. e) din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, ridicată de dna avocat Marina Galupa, în interesele dnei Svetlana Buzadji, parte în dosarul nr. 1-20038612-05-1r-17082021, pendinte la Curtea de Apel Cahul. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 22 martie 2022 DCC nr. 34 Dosarul nr. 293g/2021