Decizie nr. 157 din 22.12.2020

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, ridicată de dl avocat Andrian Paladii, în interesele dnei Cristina (Cozma) Platon, inculpată în dosarul nr. 1-333/2020, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Olga Ionașcu din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală privind învinuirea dnei Cristina (Cozma) Platon de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 264 1 alin. (1) din Codul penal [ conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanțe ].

În ședința de judecată din 5 noiembrie 2020, dl avocat Andrian Paladii a ridicat, în interesele inculpatei Cristina (Cozma) Platon, excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009.

Printr-o încheiere din aceeași dată, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[…] (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.” Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „[…] (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative.” Articolul 26 Dreptul la apărare „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. […].” Articolul 54 Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ,,(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului. (2) Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane, împiedicării divulgării informațiilor confidențiale sau garantării autorității și imparțialității justiției. […].”

Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei sunt următoarele: „6. Examinării medicale se supun următoarele categorii de persoane: a) persoanele la care în urma testării alcoolscopice s-a constatat o concentrație de alcool în aerul expirat, corespunzătoare stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie; […]

Persoana testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, funcționarea aparatului de testare, rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice . În acest caz persoana testată este însoțită de angajatul Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției la cea mai apropiată instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore după testarea alcoolscopică. […].” ÎN DREPT A. Argumentele autorului sesizării privind excepția de neconstituționalitate 8. În argumentarea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, autorul susține că unele prevederi din punctul 13 al Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei nu corespund exigențelor calității legii. 9. Sub acest aspect, autorul menționează că imprevizibilitatea prevederilor contestate provoacă imposibilitatea persoanelor de a-și determina comportamentul propriu și de a cunoaște modalitatea de probare a stării de ebrietate cu grad avansat. 10. Autorul subliniază că prevederile punctului 6 lit. a) din Regulamentul menționat stabilesc obligația persoanelor de a fi supuse examinării medicale dacă s-a constatat concentrația de alcool în aerul expirat, corespunzător stării de ebrietate cu grad avansat. Astfel, în opinia autorului, examenul medical este o garanție legală suplimentară în cazul stării de ebrietate avansată care atrage răspundere penală. De altfel, autorul menționează că prevederile punctului 13 al aceluiași Regulament lasă la discreția persoanei supusă testării alcoolscopice de a trece examenul medical. Așadar, autorul consideră că autoritățile abilitate renunță la obligația de a efectua examenul medical din motive economice. 11. În opinia sa, prevederile contestate încalcă dreptul la apărare al persoanei supuse testării alcoolscopice. 12. Autorul consideră că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 23, 26 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții 13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a Hotărârii Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea observă că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către avocatul inculpatei în procesul din fața instanței de drept comun (a se vedea § 1 supra ). Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile tezei I din punctul 13 al Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009. Această prevedere stabilește că persoana testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura testării, cu funcționarea aparatului de testare, cu rezultatul testării, este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală privind învinuirea unei persoanei de comiterea infracțiunii de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat (a se vedea § 3 supra ). Astfel, Curtea admite că instanța de judecată va aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează.

Curtea menționează că textul ,,este în drept să-l conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice” din punctul 13 al Regulamentului menționat, anterior, a mai constituit obiect al unei sesizări. În acest sens, Curtea a pronunțat Decizia nr. 134 din 24 noiembrie 2020, prin care a declarat inadmisibilă sesizarea nr. 141g/2020.

Astfel, cu referire la obiect, prezenta sesizare privind excepția de neconstituționalitate este una repetată. Totuși, de principiu, Curtea a stabilit că v erificarea anterioară a constituționalității prevederilor contestate nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituționalitate al acelorași prevederi din perspectiva altor critici de neconstituționalitate (a se vedea DCC nr. 40 din 8 mai 2018 , § 18). În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conține argumente noi sau dacă există circumstanțe de ordin general care să justifice o altă soluție privind admisibilitatea ( DCC nr. 124 din 25 noiembrie 201 9, § 17; DCC nr. 61 din 11 iunie 2020, § 33; DCC nr. 136 din 24 noiembrie 2020, § 25).

În acest sens, Curtea constată că autorul prezentei sesizări a preluat aceleași critici de neconstituționalitate privind nerespectarea exigențelor calității legii [articolul 23 din Constituție] și încălcarea dreptului la apărare [articolul 26 din Constituție]. De asemenea, autorul prezentei sesizări, similar autorului sesizării nr. 141g/2020, sub aparența unor critici referitoare la ambiguitatea prevederilor contestate, menționează că prevederile contestate nu stabilesc efectuarea obligatorie a examenului medical cu recoltarea obligatorie a probelor biologice și sugerează că persoana nu și-a exercitat dreptul de a contesta procedura testării, funcționarea aparatului de testare sau rezultatul testării prin examinarea medicală. Aceste critici au fost examinate în Decizia nr. 134 din 24 noiembrie 2020.

În decizia citată supra , Curtea a reținut că în partea în care se pretinde informarea obligatorie a persoanelor supuse testării alcoolscopice despre dreptul de a contesta această testare, așa cum este stabilit în prevederile contestate, sau dispunerea examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate, criticile autorului excepției de neconstituționalitate vizează, de fapt, o problemă de interpretare și de aplicare a legii. În acest context, Curtea a menționat că aspectele legate de interpretarea și de aplicarea legii nu țin de competența Curții Constituționale. Această competență le revine, prin definiție, instanțelor de judecată. Curtea a stabilit că această constatare scutește Curtea să verifice incidența articolelor 4, 20, 23, 26 și 54 din Constituție, invocate de autorul excepției (a se vedea, mutatis mutandis , DCC nr. 134 din 24 noiembrie 2020, §§ 19-21).

În consecință, Curtea reține că atât considerentele, cât și soluția din Decizia nr. 134 din 24 noiembrie 2020 sunt aplicabile și în prezenta cauză.

De asemenea, Curtea nu poate reține critica de neconstituționalitate în partea în care autorul pretinde că prevederile contestate sunt în contradicție cu dispozițiile punctului 6 lit. a) din același Regulament. În acest sens, Curtea reiterează că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, dar nu raportarea la alte norme infraconstituționale sau compararea prevederilor mai multor legi între ele și furnizarea unei concluzii care ar rezulta din comparație la dispoziții ori principii ale Constituției (a se vedea, mutatis mutandis , HCC nr. 40 din 21 decembrie 2017, § 29, DCC nr. 139 din 12 decembrie 2019, § 25; DCC nr. 73 din 30 iunie 2020, § 52; DCC nr. 122 din 22 octombrie 2020, § 27). Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme legale infraconstituționale cuprinse în acte normative distincte nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci una de interpretare și aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanțelor de judecată (a se vedea DCC nr. 24 din 2 martie 2020, § 24; DCC nr. 72 din 29 iunie 2020, § 22; DCC nr. 73 din 30 iunie 2020, § 52; DCC nr. 135 din 24 noiembrie 2020, § 25).

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din punctul 13 al Regulamentului privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, ridicată de dl avocat Andrian Paladii, în interesele dnei Cristina (Cozma) Platon, inculpată în dosarul nr. 1-333/2020, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 22 decembrie 2020 DCC nr. 157 Dosarul nr. 176g/2020