Decizie nr. 108 din 13.07.2021

La originea cauzei se află sesizarea cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 458 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Cristian Gundiuc, în interesele S.R.L. „Hollman Construct”, parte în dosarul nr.1rh-4/20, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din doamnele Maria Negru și Silvia Cecan și dl Alexandru Spoială, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

La Curtea de Apel se află în proces de examinare cererea de revizuire a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2020 privind autorizarea punerii sub sechestru a unor bunuri mobile și imobile care aparțin cu drept de proprietate dlui Cristian Gundiuc.

Pe 8 februarie 2021, dl Cristian Gundiuc, reprezentantul S.R.L. „Hollman Construct”, a ridicat excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 458 alin. (3) din Codul de procedură penală. În cererea sa, autorul a susținut că legislatorul a admis o omisiune legislativă la articolul 458 alin. (3) din Codul de procedură penală, pentru că între motivele de revizuire a procesului penal prevăzute la articolul 458 alin. (3) din Codul de procedură penală nu se regăsește motivul de revizuire a hotărârilor instanței de recurs, în cazul în care nu s-a pronunțat motivat cu privire la eventuala încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Prin Încheierea din 15 februarie 2021, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 4 Drepturile și libertățile omului „(1) Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. […]”. Articolul 8 Respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale „(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional. Articolul 20 Accesul liber la justiție ,,(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. […]”. Articolul 26 Dreptul la apărare „(1) Dreptul la apărare este garantat. (2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale. […]”. Articolul 46 Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia „(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. […]” Articolul 119 Folosirea căilor de atac „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condițiile legii.”

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele: Articolul 458 Cazurile de revizuire a procesului penal „[…] (3) Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care: 1) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în timpul urmăririi penale sau în legătură cu judecarea cauzei; 2) s-au stabilit alte circumstanțe de care instanța nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii și care, independent sau împreună cu circumstanțele stabilite anterior, dovedesc că cel condamnat este nevinovat ori a săvârșit o infracțiune mai puțin gravă sau mai gravă decât cea pentru care a fost condamnat sau dovedesc că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal este vinovat/vinovată ; […]” ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției solicită constatarea omisiunii legislative de la articolul 458 alin. (3) din Codul de procedură penală, i.e. lipsa de reglementare a motivelor de revizuire a hotărârilor instanței de recurs în cazul în care nu s-a pronunțat motivat, în hotărârile emise, cu privire la eventuala încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, în argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că, adoptând pe 15 septembrie 2020 Decizia privind autorizarea punerii sub sechestru a unor bunuri, Curtea de Apel Chișinău nu a precizat dacă a avut loc sau nu încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. În opinia autorului excepției, prevederile contestate contravin articolelor 4, 8, 20, 26, 46 și 119 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, așa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile articolului 458 alin. (3) din Codul de procedură penală, care stabilesc motivele de revizuire a procesului penal.

Curtea reține că prevederile contestate din perspectiva criticilor invocate de autorul excepției nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Curtea notează că o altă condiție pentru formularea excepției de neconstituționalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepția (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr. 2 din 9 februarie 2016). Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea cererii cu privire la revizuirea unei decizii a Colegiului penal al Curții de Apel. Astfel, Curtea consideră că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Autorul excepției de neconstituționalitate pretinde că dispozițiile articolului 458 alin. (3) din Codul de procedură penală sunt contrare articolelor 4 [ drepturile și libertățile omului ], 8 [ respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale ], 20 [ accesul liber la justiție ], 26 [ dreptul la apărare ], 46 [ dreptul la proprietate privată și protecția acesteia ] și 119 [ folosirea căilor de atac ] din Constituție.

Curtea observă că autorul excepției solicită constatarea omisiunii legislatorului de a prevedea la articolul 458 alin. (3) din Codul de procedură penală motivul de revizuire a hotărârilor instanței de recurs în cazul în care instanța nu s-a pronunțat motivat cu privire la eventuala încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului prin prisma jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

În jurisprudența sa, Curtea a reținut că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare al Curții Constituționale dacă prin aceasta este afectat un drept constituțional fundamental (a se vedea HCC nr.19 din 3 iulie 2018, § 59; DCC nr. 162 din 29 decembrie 2020, § 23).

Cu privire la incidența articolelor 4 și 8 din Constituție, Curtea reține că acestea comportă un caracter general și că pot fi incidente, în cazul excepției de neconstituționalitate, dacă este constatată aplicabilitatea unui drept fundamental din Constituție (a se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 8 din 11 martie 2021, § 32; DCC nr.100 din 4 septembrie 2020, § 25).

Cu privire la critica de neconstituționalitate a prevederilor contestate, raportată la articolul 20 din Constituție, Curtea reiterează că, având în vedere faptul că la etapa admisibilității cererii de revizuire instanța de judecată verifică această cerere doar sub aspectul îndeplinirii condițiilor în care poate fi depusă, nu consideră incident dreptul de acces liber la justiție în privința dispozițiilor contestate (a se vedea DCC nr. 49 din 8 aprilie 2021, § 24).

În jurisprudența sa, Curtea a notat că în cadrul procedurii de revizuire trebuie deosebite două etape: 1) admisibilitatea cererii de revizuire și 2) analiza fondului cauzei. La admisibilitatea cererii de revizuire procurorul sau, după caz, instanța de judecată verifică doar dacă există vreun motiv din cele prevăzute de lege [a se vedea articolul 458 alin. (3) din Codul de procedură penală] și dacă sunt respectate termenele stabilite la articolul 459 din Codul de procedură penală (DCC nr. 128 din 15 noiembrie 2018, § 26). Astfel, atunci când examinează cererea de revizuire, sarcina instanței de judecată nu constă în a determina acuzația penală, ci în a verifica dacă există vreun motiv prevăzut de lege pentru depunerea unei cereri de revizuire [a se vedea, mutatis mutandis, Kokkonis și Chalilopoulou v. Grecia (dec.), 31 octombrie 2017, § 13] (a se vedea DCC nr. 88 din 20 iulie 2020, § 30; DCC nr. 90 din 15 iunie 2021, § 19).

Prin urmare, având în vedere considerentele invocate supra , Curtea nu reține o problemă de constituționalitate din perspectiva articolului 20 și nici a articolului 26 din Constituție.

Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor articolului 46 din Constituție, Curtea observă că, deși autorul excepției a invocat incidența acestui articol, el nu a motivat în ce măsură prevederea contestată îi afectează dreptul fundamental prevăzut supra . Prin urmare, Curtea notează că autorul excepției nu a demonstrat incidența articolului 46 din Constituție.

În aceste condiții, pentru că nu a fost demonstrată incidența vreunui drept fundamental, Curtea nu va efectua o analiză a prevederilor contestate prin prisma articolelor 4 și 8 din Constituție.

Curtea reține că, potrivit articolului 119 din Constituție, părțile interesate și organele de stat competente pot exercita căile de atac numai în condițiile legii. În acest context, Curtea notează că ține de competența legislatorului să instituie numărul căilor de atac și condițiile în care acestea pot fi exercitate cu respectarea prevederilor Constituției (a se vedea DCC nr. 66 din 15 iunie 2020, § 35 și jurisprudența citată acolo). Astfel, cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor articolului 119 din Constituție, Curtea constată că acest argument este neîntemeiat, pentru că autorul excepției a beneficiat în prezenta cauză de toate căile de atac legale și, prin urmare, nu poate pretinde la calitatea de victimă.

Totodată, Curtea observă că, sub aparența unor critici referitoare la neconstituționalitatea prevederilor contestate, autorul excepției își exprimă, prin argumentele invocate, dezacordul cu felul în care instanța de recurs și-a motivat decizia privind contestarea actului de punere sub sechestru. Curtea reamintește că aspectele legate de interpretarea și aplicarea legii nu țin de competența Curții Constituționale. Această competentă le revine, prin definiție, instanțelor de judecată (a se vedea DCC nr. 6 din 11 ianuarie 2021, § 26; DCC nr. 8 din 26 ianuarie 2021, § 47).

Prin urmare, în baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea în cauză nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 458 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Cristian Gundiuc, în interesele S.R.L. „Hollman Construct”, parte în dosarul nr.1rh-4/20, pendinte la Curtea de Apel Chișinău. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte de ședință Liuba ȘOVA Chișinău, 13 iulie 2021 DCC nr. 108 Dosarul nr. 47g/2020