Decizie nr. 115 din 31.10.2019

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textului „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menține bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocați Viorel Berliba, Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, în dosarul nr. 1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională, pe 30 septembrie 2019, de dna judecător Angela Vasilenco, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție. A. Circumstanțele litigiului principal

Pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlor Vasile Pșederschi și Eugeniu Panfil de comiterea infracțiunilor prevăzute la articolele 190 alin. (5) [ Escrocheria ], 326 alin. (1 1 ) [ Traficul de influență ] și 335 alin. (1 1 ) [ Abuzul de serviciu ] din Codul penal. Potrivit rechizitoriului, dnii Vasile Pșederschi și Eugeniu Panfil sunt învinuiți, între altele, că prin acțiunile lor ar fi provocat S.R.L. „Globalpharm Company" un prejudiciu în proporții deosebit de mari.

Printr-o încheiere din 3 octombrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a autorizat aplicarea sechestrului pe mijloacele bănești în mărime de 4147951,84 de lei, aflate pe contul bancar al S.R.L. „Veronica" (întreprindere administrată la data comiterii presupuselor infracțiuni de către dl Vasile Pșederschi), deschis la B.C. „Eurocreditbank". În argumentare, s-a menționat că aplicarea sechestrului reprezintă o măsură necesară și proporțională pentru: (i) asigurarea reparării prejudiciului presupus a fi cauzat prin comiterea de infracțiuni; (ii) asigurarea acțiunii civile; și pentru (iii) dispunerea unei eventuale confiscări speciale a bunurilor dobândite din comiterea de infracțiuni.

Pe 3 septembrie 2019, dl avocat Sergiu Bejan, care reprezintă interesele părții vătămate S.R.L. „Globalpharm Company" (întreprindere administrată la data comiterii presupuselor infracțiuni de către dl Eugeniu Panfil), a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, o cerere de ridicare a sechestrului, invocând faptul că a decăzut necesitatea menținerii bunurilor sub sechestru.

În cadrul ședinței de judecată din 20 septembrie 2019, acuzatorul de stat i-a solicitat instanței admiterea cererii. Apărătorii dlor Vasile Pșederschi și Eugeniu Panfil, dnii avocați Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, au pledat pentru respingerea cererii.

Printr-o încheiere din 20 septembrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a respins această cerere ca prematură. Instanța a menționat că problema ridicării sechestrului va fi examinată la adoptarea sentinței, așa cum prevede articolul 385 alin. (1) pct. 12) din Codul de procedură penală.

Reprezentatul S.R.L. „Globalpharm Company" a contestat această încheiere cu recurs. Deocamdată, instanța de recurs nu s-a pronunțat pe marginea recursului declarat.

Tot pe 20 septembrie 2019, dnii avocați Viorel Berliba, Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, care îi reprezintă pe dnii Vasile Pșederschi și Eugeniu Panfil, au ridicat în fața instanței o excepție de neconstituționalitate a textului „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menține bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 23 septembrie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea către Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[...] (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate." Articolul 22 Neretroactivitatea legii „Nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos." Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative."

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele: Articolul 197 Alte măsuri procesuale de constrângere „(1) În scopul asigurării ordinii stabilite de prezentul cod privind urmărirea penală, judecarea cauzei și executarea sentinței, organul de urmărire penală, procurorul, judecătorul de instrucție sau instanța, conform competenței, sînt în drept să aplice față de bănuit, învinuit, inculpat alte măsuri procesuale de constrîngere, cum ar fi: [...] 4) măsuri asiguratorii în vederea reparării prejudiciului cauzat de infracțiune; [...]." Articolul 202 Măsuri asiguratorii pentru repararea prejudiciului, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor și pentru garantarea executării pedepsei amenzii „(1) Organul de urmărire penală din oficiu sau instanța de judecată, la cererea părților, poate lua în cursul procesului penal măsuri asiguratorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii. (2) Măsurile asiguratorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii, constau în sechestrarea bunurilor mobile și imobile în conformitate cu art. 203-210." Articolul 203 Punerea sub sechestru „(1) Punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor și interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor și a depozitelor bancare sînt încetate orice operațiuni în privința acestora. (2) Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 106 1 din Codul penal." Articolul 205 Temeiurile de punere sub sechestru „(1) Punerea sub sechestru a bunurilor poate fi aplicată de către organul de urmărire penală sau de către instanță numai în cazurile în care există o bănuială rezonabilă că bunurile urmărite vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite. [...]." Articolul 209 Contestarea punerii bunurilor sub sechestru (1) Punerea bunurilor sub sechestru poate fi contestată în modul stabilit de prezentul cod, însă plângerea sau recursul înaintat nu suspendă executarea acestei acțiuni. (2) Alte persoane decât bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că punerea sub sechestru a bunurilor lor este efectuată ilegal sau neîntemeiat sunt în drept să ceară organului de urmărire penală sau instanței să scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care acestea refuză să satisfacă rugămintea sau nu au comunicat persoanei respective despre soluționarea cererii timp de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este în drept să solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile. Hotărârea instanței de judecată în privința acțiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub sechestru poate fi atacată de către procuror în instanța ierarhic superioară cu recurs în termen de 10 zile, însă, după intrarea ei în vigoare, este obligatorie pentru organele de urmărire penală și pentru instanța de judecată care judecă cauza penală în cadrul soluționării chestiunii ale cui bunuri trebuie să fie confiscate sau, după caz, urmărite. Articolul 210 Scoaterea bunurilor de sub sechestru în procesul penal „(1) Bunurile se scot de sub sechestru prin hotărârea organului de urmărire penală sau instanței dacă, în urma retragerii acțiunii civile, modificării încadrării juridice a infracțiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menține bunurile sub sechestru. Instanța de judecată, judecătorul de instrucție sau procurorul, în limitele competenței lor, ridică sechestrul asupra bunurilor și în cazurile în care constată ilegalitatea punerii acestora sub sechestru de către organele de urmărire penală fără autorizația respectivă. (2) Potrivit cererii părții civile sau a altor persoane interesate de a cere repararea prejudiciului material în ordinea procedurii civile, organul de urmărire penală sau instanța de judecată este în drept să mențină bunurile sub sechestru și după încetarea procesului penal, scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau achitarea persoanei, timp de o lună de la intrarea în vigoare a hotărârii respective." ÎN DREPT A. Argumentele autorilor excepției de neconstituționalitate

În argumentarea excepției de neconstituționalitate, autorii pretind că textul „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menține bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală este imprevizibil.

Astfel, în opinia autorilor sesizării, prevederile contestate le oferă instanțelor de judecată o putere discreționară excesivă și, prin urmare, contravin articolelor 1 alin. (3), 22, și 23 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de dnii avocați Viorel Berliba, Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, în dosarul nr. 1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

În baza articolului 210 alin. (1) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală sau instanța scoate bunurile de sub sechestru dacă după retragerea acțiunii civile, a modificării încadrării juridice a infracțiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive a decăzut necesitatea de a menține bunurile sub sechestru.

Autorii excepției de neconstituționalitate contestă textul „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menține bunurile sub sechestru" din articolul menționat și susțin că acesta este imprevizibil.

Curtea reiterează că, pentru a exclude orice echivoc, textul legislativ trebuie să fie formulat în mod clar și inteligibil, fără dificultăți de ordin sintactic și pasaje obscure (DCC nr. 49 din 31 mai 2018, § 30).

Norma de drept trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă, astfel încât să-i permită persoanei să decidă asupra conduitei sale și să prevadă, în mod rezonabil, în funcție de circumstanțe, consecințele acestei conduite (DCC nr. 142 din 22 noiembrie 2018, § 24).

Totodată, pentru ca legea să îndeplinească cerința previzibilității, ea trebuie să stabilească cu o claritate suficientă întinderea și modalitățile de exercitare a puterii discreționare relevante acordate autorităților publice, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a-i oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului ( Sissanis v. România , 25 ianuarie 2007, § 66).

Raportând cele menționate supra la pretinsa problemă de neconstituționalitate cu care a fost sesizată, Curtea constată că, în conformitate cu articolul 203 alin. (1) din Codul de procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor reprezintă o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor și în interdicția pentru proprietar sau posesor de a dispune de acestea, iar în caz de necesitate, de a le folosi. După punerea sub sechestru a conturilor și a depozitelor bancare, sunt încetate orice operațiuni în privința acestora.

În procesul penal, sechestrul poate fi aplicat pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii și acțiunea civilă sau pentru a asigura eventuala confiscare a bunurilor ori a contravalorii bunurilor folosite sau dobândite din comiterea de infracțiuni, precum și în cazul posibilității aplicării unei amenzi ca sancțiune de drept penal [a se vedea articolele 203 alin. (2) și 204 din Codul de procedură penală, precum și DCC nr. 91 din 27 iulie 2018, §§ 20-23].

Totodată, articolul 205 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilește motivele care justifică aplicarea sechestrului, i.e. : dacă există o bănuială rezonabilă că bunurile urmărite vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite .

În ipoteza în care un asemenea risc nu mai există, atunci menținerea bunurilor sub sechestru va fi considerată o măsură disproporționată. Persoana ar putea cere ridicarea sechestrului de îndată ce nu mai există vreun motiv pentru menținerea sechestrului aplicat, iar instanța de judecată trebuie să se pronunțe pe marginea unei astfel de solicitări.

În consecință, semnificația textului „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menține bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală poate fi dedusă de către instanțele de drept comun printr-o interpretare sistemică și rezonabilă, ținând cont de articolele 203 alin. (2) și 205 din Codul de procedură penală.

Curtea reamintește că o dispoziție legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte și nu poate acționa în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziții legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr. 23 din 29 martie 2018, § 30; DCC nr. 142 din 22 noiembrie 2018, § 36).

Așadar, există repere obiective care ajută destinatarul și interpretul legii să prevadă sensul exact al dispozițiilor contestate.

Având în vedere cele menționate supra , Curtea conchide că excepția de neconstituționalitate este nefondată și, prin urmare, trebuie respinsă ca inadmisibilă. Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională D E C I D E: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a textului „ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menține bunurile sub sechestru" din articolul 210 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocați Viorel Berliba, Tudor Osoianu și Ivan Ungurean, în dosarul nr. 1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Vladimir ȚURCAN Chișinău, 31 octombrie 2019 DCC nr. 115 Dosarul nr. 172g/2019