Decizie nr. 117 din 23.10.2018

La originea cauzei se află excepția de neconstituționalitate a textelor „peste frontiera vamală a Republicii Moldova" și „valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei" din articolul 248 alin. (1) din Codul penal, ridicată de către dl avocat Igor Chiriac, în dosarul nr. 1-426/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională pe 15 octombrie 2018 de către dl judecător Sergiu Stratan, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Potrivit actului de învinuire, dl Alexandru Cojocari ar fi comis infracțiunea prevăzută la articolul 248 alin. (5) literele b) și d) din Codul penal. Acționând împreună cu alte persoane, în luna septembrie a anului 2017, a transportat peste frontiera vamală a Republicii Moldova mărfuri în proporții deosebit de mari, sustrăgându-se de la controlul vamal.

În cadrul ședinței de judecată, dl avocat Igor Chiriac, care reprezintă interesele dlui Alexandru Cojocari, a ridicat excepția de neconstituționalitate a textelor „peste frontiera vamală a Republicii Moldova" și „valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei" din articolul 248 alin. (1) din Codul penal.

Prin încheierea din 10 octombrie 2018, instanța de judecată a admis ridicarea excepției și a sesizat, în acest sens, Curtea Constituțională, în vederea soluționării ei.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul susține că textul „peste frontiera vamală a Republicii Moldova", conținut în dispozițiile art. 248 alin. (1) din Codul penal, este formulat de o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților care îl aplică o marjă largă de discreție.

De asemenea, autorul consideră că textul „valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei" vine în contradicție cu principiul aplicării legii penale mai blânde, deoarece salariile medii lunare pe economie sunt prognozate pentru fiecare an în parte sau sunt modificate pentru perioade diferite ale anului și s-ar putea ca la momentul examinării cauzei în instanța de judecată sau la momentul executării pedepsei penale același lot de marfă să prezinte o valoare mai mică decât 100 salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărâre de Guvern. Autorul consideră că posibilul făptuitor tras la răspundere este privat de posibilitatea de a prevedea, în mod rezonabil, în ce condiții ar urma să răspundă pentru comiterea contravenției de contrabandă și în ce condiții ar urma să răspundă pentru comiterea infracțiunii de contrabandă.

Potrivit autorului excepției, dispozițiile contestate sunt contrare articolelor 1, 4, 7, 8, 16, 21, 22, 23 și 26 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a Codului penal, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către dl avocat Igor Chiriac, în dosarul nr. 1-426/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Prin urmare, aceasta este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie textele „peste frontiera vamală a Republicii Moldova" și „valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei" din articolul 248 alin. (1) din Codul penal.

Din conținutul sesizării, Curtea observă că autorul excepției pretinde că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1, 4, 7, 8, 16, 21, 22, 23 și 26 din Constituție.

Cu referire la pretinsa încălcare a articolului 1 alin. (3), care prevede că Republica Moldova este un stat de drept, a articolului 4, în conformitate cu care dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile omului se interpretează și se aplică în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte; a articolului 7, ce consacră supremația Constituției; a articolului 8, care instituie respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale, Curtea subliniază că aceste norme comportă un caracter generic și nu pot constitui repere individuale și separate.

Curtea nu poate susține alegațiile autorului potrivit cărora orice faptă de trecere peste linia naturală sau convențională care marchează limitele externe ale teritoriului Republicii Moldova constituie o infracțiune de contrabandă. Trecerea frontierei de stat are loc prin porțiuni delimitate pe care sunt amplasate punctele de control vamal destinate declarării bunurilor în scopul asigurării respectării legislației vamale. Prin urmare, evitarea intenționată a acestora conduce la încălcarea legislației în materie. De altfel, eludarea controlului vamal constituie una dintre metodele de comitere a actelor de contrabandă.

Curtea menționează că răspunderea penală a persoanei care a comis acte de contrabandă survine doar în cazul în care instanța de judecată, care examinează cauza în fond și care analizează mijloacele, argumentele și elementele probatorii prezentate de către părți, constată că fapta întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni prevăzute de Codul penal. Prin urmare, Curtea nu reține argumentele referitoare la critica adusă, potrivit cărora prevederile contestate contravin articolului 21 din Constituție.

Totodată, prin Decizia nr. 2 din 19 ianuarie 2017, Curtea a notat că la stabilirea proporțiilor mari și deosebit de mari legislatorul a prevăzut drept bază de calcul salariul mediu lunar pe economie prognozat, stabilit printr-o hotărâre de Guvern, în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Curtea a observat că Guvernul aprobă anual și publică în Monitorul Oficial cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru fiecare an. El are o valoare constantă și o bază de calcul pentru mai multe reglementări. Prin urmare, posibilul făptuitor tras la răspundere pentru infracțiunea de contrabandă sau pentru o faptă contravențională are posibilitatea să prevadă valoarea bunurilor care sunt introduse în țară la momentul comiterii infracțiunii.

În același timp, Curtea reține că opțiunea legislativă de a ține cont de salariul mediu lunar pe economie prognozat, stabilit prin hotărâre de Guvern, în vigoare la momentul săvârșirii faptei, nu instituie pentru destinatarii legii penale un tratament diferențiat.

De asemenea, nu poate fi considerată lipsită de previzibilitate formula pretinsă din cadrul normei de la articolul 248 din Codul penal, atât timp cât prin însăși fapta prejudiciabilă de trecere peste frontiera vamală se aduce atingere obiectului juridic special al contrabandei exprimat prin relațiile sociale privind securitatea vamală a Republicii Moldova. Valoarea bunurilor însă constituie doar un element de calificare, fie în baza alin. (1), fie în baza alin. (5) lit. d) din articolul 248 din Codul penal.

Curtea menționează că, în conformitate cu articolul 8 din Codul penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Contrabanda reprezintă o infracțiune care se consumă sub forma sa prelungită din momentul comiterii ultimei acțiuni infracționale. Prin urmare, expresia „în vigoare la momentul săvârșirii faptei" trebuie înțeleasă având în vedere prevederile articolului 30 alin. (2) din Codul penal, moment care coincide cu săvârșirea ultimei acțiuni sau inacțiuni infracționale, fiind astfel aplicabilă legea care guvernează ultimul act.

Curtea constată că dacă contrabanda s-ar săvârși sub forma infracțiunii unice simple, neprelungite, atunci ar trebui evaluată valoarea bunurilor de la momentul săvârșirii faptei. Tragerea la răspundere penală la o dată ulterioară momentului comiterii faptei ar ridica problema aplicării legii penale mai favorabile.

Așadar, pornind de la aceste premise și dat fiind faptul că problema ridicată în prezenta cauză ține de interpretarea și de aplicarea legii de către instanțele de drept comun, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinarea sa în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.