- Instanța
- Curtea Constituțională
- Data
- 23 martie 2016
- Tipul actului
- Decizii
Decizie nr. 12 din 23.03.2016
1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituțională la 17 martie 2016 de către completul de judecată din cadrul Curții de Apel Chișinău, în componența judecătorilor Iurie Iordan, Ghenadie Lîsîi și Silvia Vrabii, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituție, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională, privind excepția de neconstituționalitate a sintagmei „ dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei " din articolul 251 alin. (3) din Codul de procedură penală, ridicată de avocatul Radu Dumneanu în dosarul nr.16rj-151/16, aflat pe rolul Judecătoriei Rîșcani, mun.
Chișinău.
Sesizarea a fost depusă de către completul de judecată din cadrul Curții de Apel în urma examinării recursului asupra încheierii judecătorești emisă de Judecătoria Rîșcani prin care s-a respins cererea avocatului Radu Dumneanu privind sesizarea Curții Constituționale. A. Motivele ridicării excepției de neconstituționalitate
Motivele ridicării excepției, astfel cum au fost expuse de autorul acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.
Articolul 251 alin.(2) din Codul de procedură penală prevede că încălcarea prevederilor legale referitoare la competența după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia și la publicitatea ședinței de judecată, la participarea părților în cazurile obligatorii, la prezența interpretului, traducătorului, dacă sunt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural.
În temeiul art. 251 alin. (3) al Codului de procedură penală, nulitatea actului procedural prevăzută de alin. (2) al aceluiași articol nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului de către părți, și se ia în considerare de instanță, inclusiv din oficiu, dacă anularea actului procedural este necesară pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.
Potrivit autorilor excepției, prevederile art. 251 alin. (3) din Codul de procedură penală nu sunt clare și previzibile, astfel fiind contrare articolelor 21 și 26 din Constituție.