4s-2/17 — Cu privire la sesizarea Curții Constituționale referitor la exercitarea controlului constituționalității articolului 10-1 alin. 1 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale referitor la exercitarea controlului constituţionalităţii articolului 10-1 alin. 1 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor şi procurorilor.
4s-2/17 — Cu privire la sesizarea Curții Constituționale referitor la exercitarea controlului constituționalității articolului 10-1 alin. 1 din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor. (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Plenul Curții Supreme de Justiție
a Republicii Moldova
H O T Ă R Â R E
Cu privire la sesizarea Curții Constituționale referitor la exercitarea controlului
constituționalității articolului 101 alin. (1) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013
privind salarizarea judecătorilor și procurorilor.
Potrivit art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, art. 4 alin. (1) lit. a), art. 25
lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și art. 4 alin. (1) lit. a), art. 38
alin. (1) lit. d) din Codul jurisdicției constituționale, conducându-se de prevederile
art. 2 lit. b) și art.16 lit. b) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție,
Plenul Curții Supreme de Justiție,
hotărăște:
A sesiza Curtea Constituțională referitor la controlul constituționalității
articolului 101 alin. (1) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind
salarizarea judecătorilor și procurorilor prin raportare la articolele 1 alin. (3), 46 și
116 din Constituție.
Președintele
Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi
Chișinău,
03 aprilie 2017
nr. 7
Curtea Constituțională a Republicii Moldova
mun. Chișinău, str. Alexandru Lăpușneanu, 28
SESIZARE
depusă în conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, art.
25 lit. d) din Legea nr. 317-XIII din
13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională și
art. 38 alin. (1) lit. d) din Codul jurisdicției constituționale
I. AUTORUL SESIZĂRII
Curtea Supremă de Justiție
Adresa: municipiul Chișinău, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 70
II. OBIECTUL SESIZĂRII
În baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 4 alin. (1) lit. a) și 25
lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a articolelor 4 alin. (1) lit. a)
și 38 alin. (l) lit. d) din Codul jurisdicției constituționale, Plenul Curții Supreme de
Justiție îi solicită Curții Constituționale exercitarea controlului constituționalității
articolului 101 alin. (1) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013, privind
salarizarea judecătorilor și procurorilor.
III. LEGISLAȚIA PERTINENTĂ
Prevederile relevante ale Constituției Republicii Moldova:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
[…] (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul
politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia
(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. […]
Articolul 116
Statutul judecătorilor
(1) Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili,
potrivit legii.[…]
Prevederile relevante ale Legii nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind
salarizarea judecătorilor și procurorilor:
Articolul 1
Obiectul și sfera de aplicare a legii
(1) Prezenta lege reglementează modul și condițiile de salarizare a judecătorilor și
procurorilor, inclusiv cuantumul salariilor de funcție ale acestora, instituind un sistem
unitar de salarizare a judecătorilor și procurorilor, bazat pe salariul mediu pe economie,
realizat în anul precedent celui de gestiune, drept unitate de referință.
(2) Sistemul de salarizare a judecătorilor și procurorilor instituie cadrul general de
aplicare a unor standarde și proceduri unitare de stabilire a salariilor și asigură:
a) crearea unei ierarhii a salariilor pe categorii de judecători, în dependență de nivelul
instanțelor judecătorești;
a/1) crearea unei ierarhii a salariilor pe categorii de procurori, în dependență de nivelul
procuraturilor;
b) stabilirea unor norme transparente și ușor aplicabile.
(3) Prezenta lege se aplică judecătorilor din cadrul tuturor instanțelor judecătorești,
judecătorilor și judecătorilor-asistenți din cadrul Curții Constituționale, precum și
procurorilor.
Articolul 4
Salariul de funcție al judecătorului
(1) Salariul de funcție al judecătorului se stabilește, în funcție de nivelul instanței
judecătorești, la care acesta își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă, în funcția de
judecător. […]
Articolul 101
(1) Salariile de funcție ale judecătorilor și procurorilor, stabilite în condițiile art. 1, se
reexaminează anual de la data de 1 aprilie, în limita alocațiilor prevăzute în acest scop, în
bugetul public național. […]
IV. PREZENTAREA ARGUMENTELOR ADUSE ÎN SPRIJINUL
OBIECTULUI SESIZĂRII
Această sesizare contestă constituționalitatea articolului 101 alin. (1) din
Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și
procurorilor. Plenul Curții Supreme de Justiție consideră că adoptarea acestui
articol încalcă mai multe principii fundamentale, interpretate atât de către Curtea
Constituțională, cât și de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Până la data de 1 ianuarie 2017, când a intrat în vigoare acest articol, salariul
de funcție al judecătorilor se stabilea, în funcție de nivelul instanței judecătorești,
la care aceștia își desfășurau activitatea și de vechimea lor în muncă, prin raportare
la salariul mediu pe economie, realizat în anul precedent celui de gestiune, cu
condiția compensării acestuia pentru judecătorii aflați în funcție la data intrării în
vigoare a Legii nr. 146 din 17 iulie 2014 pentru modificarea și completarea unor
acte legislative, în cazul în care salariul mediu pe economie, prognozat pentru
anul curent de către Guvern este mai mare (articolele 1 și 4 din Legea nr. 328
din 23 decembrie 2013 coroborate cu punctul 5 din dispozitivul Hotărârii Curții
Constituționale nr. 25 din 6 noiembrie 2014 privind controlul constituționalității
unor prevederi ale Legii nr. 146 din 17 iulie 2014 pentru modificarea și
completarea unor acte legislative).
Începând cu data de 1 ianuarie 2017, legislatorul a prevăzut, prin articolul 101
alin. (1) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 că salariile de funcție ale
judecătorilor și procurorilor, stabilite prin raportare la salariul mediu pe economie,
realizat în anul precedent celui de gestiune, se reexaminează anual de la data de
1 aprilie, în limita alocațiilor prevăzute în acest scop, în bugetul public
național.
Este de remarcat stabilirea unei marje de discreții în acest articol, care permite
derogarea de la condiția compensării salariilor judecătorilor, în cazul în care
alocațiile prevăzute în bugetul național nu sunt suficiente. De principiu, așa cum
menționează paragraful 109 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 6
noiembrie 2014, scăderile de salarii pot să aibă loc doar în condițiile unei crize
economico-financiare obiectiv existente și recunoscute la nivel oficial, prin
reducerea echitabilă a salariilor tuturor sau a majorității categoriilor de angajați
bugetari, potrivit principiului solidarității. Această măsură trebuie să aibă în vedere
specificul și importanța sistemului judiciar, astfel încât să nu fie afectată
independența judecătorilor, garantată de articolul 116 din Constituție.
Totuși articolul 101 alin. (1) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 face
trimitere la alocațiile în bugetul public național, în general, fără a prevedea că
situația specială a scăderii salariilor judecătorilor – pe care, de altfel, o permite –
poate avea loc, doar în caz de criză economico-financiară obiectiv existentă și
recunoscută, la nivel național. Această modalitate de a reglementa reexaminarea
anuală a salariilor judecătorilor, în limita alocațiilor prevăzute în acest scop în
bugetul public național, contravine rațiunilor exprimate de către Curtea
Constituțională, în Hotărârea nr. 25 din 6 noiembrie 2014, fapt care pune la
îndoială principiul statului de drept proclamat de articolul 1 alin. (3) din
Constituție. De asemenea, ea contravine standardelor europene în materie, a căror
existență a fost valorificată de către Curtea Constituțională, în mai multe hotărâri,
standarde, pe care Plenul Curții Supreme de Justiție le va trece succint în revistă.
Rezoluția Adunării Generale a ONU nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985
prevede că, „[…] având în vedere că judecătorii sunt încredințați cu decizia finală
asupra vieții, libertăților, drepturilor, îndatoririlor și proprietății cetățenilor, […]
Mandatul funcției judecătorilor, independența lor, securitatea, remunerarea
adecvată, condițiile serviciului, pensiile și vârsta pensionării vor fi asigurate în
mod adecvat de lege”.
Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului menționează că
„[…] nivelul remunerației trebuie fixat în așa fel încât să îi pună pe magistrați la
adăpost de presiunile care vizează să le influențeze sensul deciziilor și, în general,
comportamentul jurisdicțional, alterându-le, astfel, independența și imparțialitatea.
[…] cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cât de apropiat posibil de
nivelul ultimei sale remunerări. […] statele-membre ale Consiliului Europei
trebuie să tindă spre sporirea garanțiilor sociale ale judecătorului și în nici un
caz nu se admite reducerea garanțiilor sociale deja admise prin lege.”
Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri către
statele-membre cu privire la judecători: independența, eficiența și responsabilitățile
(adoptată la 17 noiembrie 2010, la cea de-a 1098-a întâlnire a delegaților miniștri)
menționează că „53. Regulile principale ale regimului de remunerare pentru
judecători profesioniști trebuie stabilite prin lege. 54. Remunerarea judecătorilor
trebuie să fie pe măsura rolului și responsabilităților lor și să aibă un nivel
suficient, pentru a-i face imuni la orice presiune, menită să influențeze deciziile.
Trebuie să existe garanții pentru menținerea unei remunerații rezonabile, în caz de
boală, concediu de maternitate sau de paternitate, precum și pentru plata unei
pensii pentru limită de vârstă, care ar trebui să fie raportate în mod rezonabil, la
nivelul de remunerare a judecătorilor în exercițiu. Este necesară introducerea
dispozițiilor legale specifice, care să instituie o măsură de protecție împotriva
unei reduceri a remunerației ce ar viza în mod specific judecătorii. 55. Trebuie
evitate sistemele în care remunerația de bază a judecătorilor depinde de
performanță, căci s-ar putea crea dificultăți pentru independența judecătorilor.”
Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni notează în Avizul nr.
1: „62. În timp ce anumite sisteme (ex. în țările nordice) rezolvă situația, prin
mecanisme tradiționale, fără prevederi legale formale, CCJE a considerat că este
important (și, în special, în cazul noilor democrații) să existe prevederi legale
specifice, care să garanteze că salariile judecătorilor sunt protejate împotriva
micșorării și să asigure de facto creșterea salariilor, în raport cu costurile
vieții”.
Plenul Curții Supreme de Justiție observă că problema neconstituționalității
articolului 101 alin. (1) din Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 nu se poate pune
doar prin prisma articolelor 1 alin. (3) și 116 din Constituție, ci și prin cea a
articolului 46, care garantează dreptul de proprietate. În jurisprudența sa
constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că principiile, care se
aplică în mod general, în cazurile în care este incident articolul 1 din Protocolul nr.
1 din Convenție, sunt la fel de relevante atunci când se pun în discuție salariile și
beneficiile sociale ( Rimantas SAVICKAS v. Lituania (dec.), 15 octombrie 2013, §
91). Nesiguranța pe care o prezintă fluctuațiile salariale ale judecătorilor, în această
situație, este incompatibilă cu nevoia de a le asigura posibilitatea de a-și exercita
funcția judiciară, în mod independent și imparțial, pentru a fi protejați de presiunile
exterioare, care au ca scop influențarea deciziilor și comportamentului lor. Această
constatare îi aparține Curții Europene a Drepturilor Omului și a fost făcută în speța
Zubko și alții v. Ucraina, 26 aprilie 2006, § 68.
V. CERINȚELE AUTORULUI SESIZĂRII
Plenul Curții Supreme de Justiție îi solicită Curții Constituționale efectuarea
controlului de constituționalitate a articolului 101 alin. (1) din Legea nr. 328 din 23
decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, prin raportare la
articolele 1 alin. (3), 46 și 116 din Constituție.
Anexă: Hotărârea nr. 7 a Plenului Curții Supreme de Justiție din 03 aprilie 2017, pe o
filă.
Cu respect,
Președintele Curții Supreme de Justiție,
Mihai Poalelungi