10 — Privind sesizarea Curții Constituționale referitor la controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative. Monitorul Oficial nr. 256-260/577 din 29.08.2014.

Plenul Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova H O T Ă R Î R E privind sesizarea Curții Constituționale referitor la controlul constituționalității unor prevederi ale Legii nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial nr. 256-260/577 din 29.08.2014) Obiectul sesizării Prezenta sesizare are ca obiect exercitarea controlului constituționalității și declararea ca fiind neconstituționale a următoarelor prevederi ale Legii nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial nr. 256- 260/577 din 29.08.2014): - Art. III.

punctul 7, în partea ce se referă la compartimentele: Secretariatul Curții Constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție, Procuratura Generală, Curțile de Apel din Anexa nr. 2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.63, art.213); - Art. V. punctul 1; - Art. VI. alin. (2), în partea ce se referă la sintagma „prevederile prezentei legi referitoare la modificarea gradelor de salarizare pentru funcționarii publici din secretariatele Curții Constituționale, Consiliului Suprem al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție, curților de apel, judecătoriilor, pentru funcționarii publici din Procuratura Generală și din procuraturile teritoriale și cele specializate, care se pun în aplicare începând cu 1 octombrie 2014”.

Cadrul juridic relevant Prevederile relevante ale Constituției (M.O., 1994, nr.1) sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[...] (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.” Articolul 6 Separația și colaborarea puterilor „În Republica Moldova puterea legislativă, executivă și judecătorească sunt separate și colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituției.” 1 Articolul 16 Egalitatea „(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.” Articolul 60 Parlamentul, organ reprezentativ suprem și legislativ „(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. [...]” Articolul 72 Categorii de legi „[...] (3) Prin lege organică se reglementează: [...] j) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială; [...]” Articolul 115 Instanțele judecătorești „(1) Justiția se înfăptuiește prin Curtea Supremă de Justiție, prin curțile de apel și prin judecătorii.

[...]” Articolul 116 Statutul judecătorilor „(1) Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili, potrivit legii. [...]” Articolul 134 Statutul „(1) Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în Republica Moldova. (2) Curtea Constituțională este independentă de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției. (3) Curtea Constituțională garantează supremația Constituției, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă și putere judecătorească și garantează responsabilitatea statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.” Articolul 140 Hotărârile Curții Constituționale „(1) Legile și alte acte normative sau unele părți ale acestora devin nule, din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curții Constituționale.

(2) Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și nu pot fi atacate.” 2 Prevederile relevante ale Legii nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituțională (M.O. ,1995, nr. 8, art.86) sunt următoarele: Articolul 28 Acțiunea actelor Curții Constituționale „(1) Actele Curții Constituționale sînt acte oficiale și executorii, pe întreg teritoriul țării, pentru toate autoritățile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice. (2) Actele normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și nu se aplică din momentul adoptării hotărârii respective a Curții Constituționale.

(3) Consecințele juridice ale actului normativ sau ale unor părți ale acestuia declarate neconstituționale sunt înlăturate conform legislației în vigoare.” Articolul 281 Obligația autorităților publice privind executarea actelor Curții Constituționale „(1) Guvernul, în termen de cel mult 3 luni de la data publicării hotărârii Curții Constituționale, prezintă Parlamentului proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea sau abrogarea actului normativ sau a unor părți ale acestuia declarate neconstituționale. Proiectul de lege respectiv va fi examinat de Parlament în mod prioritar. (2) Președintele Republicii Moldova sau Guvernul, în termen de 2 luni de la data publicării hotărârii Curții Constituționale, modifică și completează sau abrogă actul sau unele părți ale acestuia declarate neconstituționale și, după caz, emite sau adoptă un act nou.

(3) Actele emise întru executarea actelor normative sau a unor părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și se abrogă. (4) Observațiile (constatările) Curții Constituționale privind lacunele (omisiunile) reglementărilor normative, datorate nerealizării unor prevederi constituționale, indicate în adresă, urmează să fie examinate de instanța vizată, care în termen de cel mult 3 luni, va informa Curtea Constituțională despre rezultatele examinării.” Prevederile relevante ale Codului jurisdicției constituționale, aprobat prin Legea nr. 502-XIII din 16 iunie 1995 (M.O., 1995, nr.53-54, art.597), sunt următoarele: Articolul 75 Executarea hotărârilor și avizelor „(1) Hotărârile și avizele se execută în termenele indicate de Curtea Constituțională.

(2) Daunele pricinuite persoanelor fizice și juridice prin aplicarea unui act normativ recunoscut ca fiind neconstituțional se repară în condițiile legii. (3) Executarea hotărârii și avizului este adusă la cunoștința Curții Constituționale în termenul indicat de ea. (4) Factorii de decizie care nu au executat în termenul stabilit hotărârea și avizul poartă răspundere conform art. 82.” 3 Prevederile relevante ale Legii nr.514-XIII din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească (republicată în M.O., 2013, nr.15-17, art.62) sunt următoarele: Articolul 1 Puterea judecătorească „(1) Puterea judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă și puterea executivă, are atribuții proprii, exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și de alte legi.

[...]” Articolul 231 Autoadministrarea judecătorească „(1) Independența instanțelor judecătorești reprezintă independența organizațională și funcțională a acestora, care este realizată prin autoadministrare judecătorească.” Prevederile relevante ale Legii nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici (M.O., 2012, nr.63, art.213) sunt următoarele: Articolul 1 Obiectul și scopul legii „(1) Prezenta lege reglementează modul și condițiile de salarizare a funcționarilor publici, precum și mărimea salariilor acestora.

(2) Sistemul de salarizare a funcționarilor publici instituie cadrul general pentru aplicarea de standarde și proceduri unitare de stabilire a salariilor și asigură: a) crearea unei ierarhii a salariilor pe categorii de funcționari publici; b) stabilirea unui raport echitabil între partea fixă și partea variabilă a salariului în funcție de importanța, răspunderea, complexitatea și riscurile activității desfășurate, precum și de performanțele profesionale ale funcționarului public; c) stabilirea unor norme transparente și ușor de aplicat.

(3) Scopul prezentei legi este asigurarea condițiilor necesare pentru exercitarea eficientă de către funcționarii publici a atribuțiilor, precum și contribuirea la asigurarea autorităților publice cu personal competent și motivat.” Articolul 2 Principiile sistemului de salarizare „Sistemul de salarizare a funcționarilor publici are la bază următoarele principii: a) supremația legii, principiu conform căruia drepturile de natură salarială se stabilesc și se acordă în condițiile legislației în vigoare; b) competitivitate, principiu potrivit căruia este necesară echilibrarea nivelului veniturilor salariale din sectorul public cu cel din sectorul privat pentru funcții sau activități similare ori comparabile sub aspectul complexității și al responsabilităților; c) proporționalitate, principiu conform căruia sistemul de salarizare asigură stabilirea și acordarea salariului raportat la nivelul competențelor cerute pentru ocuparea postului, la complexitatea activității desfășurate și la gradul de responsabilitate, la condițiile de muncă, pe baza criteriilor generale de clasificare a funcțiilor publice; 4 d) motivare, principiu potrivit căruia sistemul de salarizare permite evoluția în carieră a funcționarilor publici în condițiile legii, recunoașterea și recompensarea performanțelor profesionale individuale; e) echitate și coerență,

principiu conform căruia sistemul de salarizare creează oportunități egale prin reglementarea principiilor și normelor unitare privind stabilirea salariului funcționarului public; f) flexibilitate și adaptabilitate, principiu potrivit căruia sistemul de salarizare asigură un cadru general și flexibil care permite ajustarea periodică a remunerației funcționarilor publici în funcție de evoluția economică, de modificările legislative și instituționale, precum și gestiunea descentralizată a implementării; g) responsabilitate, principiu conform căruia executorii de buget răspund de respectarea drepturilor funcționarilor publici reglementate de prezenta lege, iar funcționarii publici răspund de exercitarea atribuțiilor și îndeplinirea obligațiilor, în condițiile legii; h) transparență, principiu potrivit căruia mecanismul de stabilire a salariilor și a altor drepturi de natură salarială ale funcționarilor publici face parte din categoria informațiilor de interes public.” Argumentele sesizării În temeiul Art. III.

punctul 7 al Legii nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial nr. 256-260/577 din 29.08.2014), Anexa nr. 2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.63, art.213), cu modificările ulterioare, s-a modificat și s-a completat după cum urmează: „ compartimentul “Secretariatul Curții Constituționale” va avea următorul cuprins: Secretariatul Curții Constituționale A03 Șef al Secretariatului Curții Constituționale 22 – A03 Șef adjunct al Secretariatului Curții Constituționale 20 – B15 Șef direcție 18 – B16 Șef secție 16 – B17 Șef secție în cadrul direcției 14 – B18 Șef serviciu 12 – C23 Consultant principal 11 – C24 Consultant superior 9 – C25 Consultant 7 – C26 Asistent judiciar 14 – C28 Grefier 9 – C30 Specialist principal 7 – C31 Specialist superior 4 – C32 Specialist 3 – compartimentul „Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție, Procuratura Generală” se substituie cu următoarele compartimente: Consiliul Superior al Magistraturii,

Curtea Supremă de Justiție A03 Șef al Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii 22 – A03 Șef adjunct al Secretariatului Consiliului Superior al Magistraturii 20 – 5 A03 Șef al Secretariatului Curții Supreme de Justiție 22 – A03 Șef adjunct al Secretariatului Curții Supreme de Justiție 20 – B15 Șef direcție 18 – B16 Șef secție 16 – B17 Șef secție în cadrul direcției 14 – B18 Șef serviciu 12 – C23 Consultant principal 11 – C24 Consultant superior 9 – C25 Consultant 7 – C26 Asistent judiciar 14 – C28 Grefier 9 – C29 Contabil-șef 15 – C30 Specialist principal 7 – C31 Specialist superior 4 – C32 Specialist 3 – Notă: În Secretariatul Curții Constituționale, Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii și Secretariatul Curții Supreme de Justiție, funcții de consultant (principal, superior) pot fi instituite doar în subdiviziunile de expertiză juridică, cercetare și analiză.

Procuratura Generală B15 Șef direcție 18 – B16 Șef secție 16 – B17 Șef secție în cadrul direcției 14 – B18 Șef serviciu 12 – C27 Consultant al procurorului 12 – C29 Contabil-șef 15 – C30 Specialist principal 7 – C31 Specialist superior 4 – C32 Specialist 3 – compartimentul „Curțile de apel” va avea următorul cuprins: Curțile de apel B14 Șef al secretariatului instanței judecătorești 17 – B15 Șef direcție 15 – B16 Șef secție 11 – B17 Șef secție în cadrul direcției 10 – B18 Șef serviciu 9 – C26 Asistent judiciar 9 – C28 Grefier 7 – C29 Contabil-șef 9 – C30 Specialist principal 6 – C31 Specialist superior 4 – C32 Specialist 2 – compartimentul „Judecătoriile, inclusiv cea militară, procuraturile teritoriale și cele specializate” se substituie cu următoarele compartimente: Judecătoriile, inclusiv cea militară B14 Șef al secretariatului instanței judecătorești 12 – B15 Șef direcție 10 – B16 Șef secție 8 – B17 Șef secție în cadrul direcției 7 – 6 B18 Șef serviciu 5 – C26 Asistent judiciar 7 – C28 Grefier 5 – C29 Contabil-șef 8 – C30 Specialist principal 4 – C31 Specialist superior 3 – C32 Specialist 2 – Procuraturile teritoriale și cele specializate C27 Consultant al procurorului 7 – C30 Specialist principal 4 – C31 Specialist superior 3 – C32 Specialist 2 – Prin Art. VI.

alin. (2) al Legii nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative, prin derogare de la prevederile alin.(1) al aceluiași articol, s-au stabilit alte termene de intrare în vigoare a legii. Astfel, Art. VI. alin. (2) conține sintagma „prevederile prezentei legi referitoare la modificarea gradelor de salarizare pentru funcționarii publici din secretariatele Curții Constituționale, Consiliului Suprem al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție, curților de apel, judecătoriilor, pentru funcționarii publici din Procuratura Generală și din procuraturile teritoriale și cele specializate, care se pun în aplicare începând cu 1 octombrie 2014”.

În temeiul Art. V. punctul 1 al Legii nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial nr. 256-260/577 din 29.08.2014), la articolul 1 alineatul (1) al Legii nr.328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.14-16, art.32), cuvintele „stabilit anual de Guvern” s-au substituit cu cuvintele „realizat în anul precedent celui de gestiune”. Plenul Curții Supreme de Justiție consideră că normele legale care reprezintă obiectul sesizării sunt neconstituționale și pasibile de a fi declarate neconstituționale, din următoarele motive.

Prin hotărârea Curții Constituționale nr. 24 din 10 septembrie 2013 a fost admisă sesizarea Curții Supreme de Justiție pentru controlul constituționalității prevederilor legale care stabilesc gradele de salarizare ale funcțiilor publice din cadrul instanțelor judecătorești și au fost declarate neconstituționale compartimentele „Secretariatul Curții Constituționale”, „Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Supremă de Justiție, Procuratura Generală”, „Curțile de apel” și „Judecătoriile, inclusiv cea militară, procuraturile teritoriale și cele specializate” din Anexa nr.2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici.

Curtea a mai hotărât că, până la adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a noilor prevederi legale și intrarea acestora în vigoare, pentru funcțiile publice din cadrul autorităților publice indicate la pct.1 din hotărâre se aplică gradele de salarizare din Anexa nr.2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, supuse controlului constituționalității, cu recalcularea ulterioară a salariului potrivit noilor reglementări din data adoptării prezentei hotărâri. 7 Examinând toate compartimentele din Anexa nr.2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, Curtea a observat o distincție între gradele de salarizare pentru funcții identice a colaboratorilor din cadrul autorităților legislativă și executivă în raport cu colaboratorii din sistemul judecătoresc, ceea ce denotă și o distincție a nivelului de salarizare.

Curtea Constituțională a reținut că nu poate fi contestat nivelul egal al Parlamentului, Guvernului și Curții Supreme de Justiție în ierarhia autorităților puterilor statului, adăugând că și nivelul de salarizare a conducătorilor acestor autorități este același. Totodată, discrepanța între nivelul de salarizare a colaboratorilor Curții Supreme de Justiție în raport cu colaboratorii Secretariatului Parlamentului sau ai Cancelariei de Stat constituie un factor discriminatoriu și, în final, un factor dezechilibrant între puterile statului. Analizând poziționarea ierarhică a organelor puterilor de stat, Curtea a menționat asupra discrepanței și între nivelul de salarizare a funcționarilor din cadrul Curților de apel în raport cu cei din cadrul ministerelor.

Art. III punctul 7 al Legii nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial nr. 256-260/577 din 29.08.2014), în partea ce se referă la modificarea compartimentelor „Secretariatul Curții Constituționale”, „Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea Supremă de Justiție”, „Procuratura Generală”, „Curțile de Apel”, din Anexa nr. 2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.63, art.213) nu sunt conforme Hotărârii Curții Constituționale nr. 24 din 10 septembrie 2013 și, implicit, cu Constituția, or salariile stabilite pentru unii funcționari publici din sectorul justiției au rămas mai mici, comparativ cu cele stabilite pentru funcționarii publici din legislativ și executiv.

Spre exemplu, a fost păstrată diferența de salarizare a șefilor de secții, șefilor de secții din cadrul direcțiilor, șefilor de serviciu, consultanților principali, consultanților superiori. De asemenea, nu a fost ajustate în conformitate cu aprecierile Curții Constituționale nici salariile asistenților judiciari și grefierilor, ultimele două categorii de salariați constituind fundamentul resurselor umane în cadrul instanțelor de judecată. Tabelul de mai jos ilustrează grila de salarizare pentru funcții similare în autoritățile de stat.

Președintele Salariu Președintele Consiliului Salariu Diferența de Parlamentului, 8800 lei Superior al Magistraturii 8800 lei salariu Prim-ministru și Președintele Curții Supreme de Justiție Secretariatul Gradele de Consiliul Superior al Gradele de Diferența Parlamentului, Aparatul salarizare Magistraturii, Curtea salarizare între gradele Președintelui Republicii Supremă de Justiție, de salarizare Moldova, Cancelaria de Procuratura Generală Stat Secretarul general al 22 Șeful Aparatului 22 - Parlamentului; Consiliului Superior al Secretarul general al Magistraturii; Aparatului Președintelui Șeful Aparatului Curții Republicii Moldova Supreme de Justiție Secretarul general adjunct al 20 Șef adjunct al Aparatului 20 - Parlamentului; Consiliului Superior al Secretarul general adjunct al Magistraturii; Aparatului Președintelui Șef adjunct al Aparatului Republicii Moldova Curții Supreme de Justiție 8 Șef de direcție 18 Șef de direcție 18 - Șef de secție 17 Șef de secție 16 1 Șef de secție în cadrul 16 Șef secție în cadrul 14 2 direcției direcției; Referent al judecătorului Șef de serviciu 16 Șef de serviciu 12 4 Consultant principal 15 Consultant principal;

11 4 Consultant al procurorului Consultant superior 10 Consultant superior 9 1 Consultant 7 Consultant 7 - Specialist principal 7 Specialist principal 7 - Specialist superior 4 Specialist superior 4 - Specialist 3 Specialist 3 - Aparatele centrale ale Gradele de Curțile de apel Gradele de Diferența ministerelor salarizare salarizare între gradele de salarizare Secretar de stat 22 Secretar al instanței 17 5 judecătorești Șef de direcție 16 Șef de direcție 15 1 Șef de secție 13 Șef de secție 11 2 Șef de secție în cadrul 12 Șef de secție în cadrul 10 2 direcției direcției; Referent al judecătorului Șef de serviciu 10 Șef de serviciu 9 1 Specialist principal 7 Specialist principal; 6 1 Grefier Specialist superior 4 Specialist superior 4 - Specialist 2 Specialist 2 - Mai mult, prin normele instituite de Art. VI.

alin. (2) al Legii nominalizate, care prevăd intrarea în vigoare a prevederilor legii referitoare la modificarea gradelor de salarizare pentru funcționarii din sistemul judecătoresc începând cu 01.10.2014, Parlamentul, la adoptarea legii contestate, nu a ținut cont de prevederile punctul 4 al dispozitivului Hotărârii Curții Constituționale nr. 24 din 10.09.2013. Or, în punctul 4, Curtea a menționat că până la adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a noilor prevederi legale și intrarea acestora în vigoare, pentru funcțiile publice din cadrul autorităților publice indicate la pct.1 din hotărâre se aplică gradele de salarizare din Anexa nr.2 la Legea nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici, supuse controlului constituționalității, cu recalcularea ulterioară a salariului potrivit noilor reglementări din data adoptării hotărârii, adică din 10.09.2013.

Altfel spus, prin prevederile legii nr. 146 din 17.07.2014 au fost încălcate drepturile salariale aproape a tuturor funcționarilor publici din sistemul judecătoresc pentru perioada 10.09.2013 - 01.10.2014. Încălcarea drepturilor salariale pentru perioada menționată se referă atât la funcționarii căror le-au fost stabilite salarii în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale din 10.09.2013, cât și la cei în privința căror Parlamentul a stabilit salarii mai mici. În așa mod, adoptând prevederile Art. III, punctul 7 și Art. VI. alin. (2) ale Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 146 din 17 iulie 2014, Parlamentul a încălcat dispozițiile art. 140 din Constituție, art. 28 și 281 din Legea cu privire la Curtea Constituțională și a admis un precedent periculos pentru funcționarea statului de drept.

Mai mult, normele contestate sunt în contradicție flagrantă cu Hotărârea Curții Constituționale nr. 33 din 10.10.2013, în care Curtea a reținut că 9 jurisdicția constituțională este o consecință a caracterului direct aplicabil al Constituției concretizată în obligativitatea aplicării actelor Curții Constituționale. Prevederile Art. V. punctul 1 al Legii nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative sunt neconstituționale din următoarele motive.

În temeiul Art. V. punctul 1 al Legii nr. 146 din 17.07.2014, articolul 1, alineatul (1) al Legii nr.328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.14-16, art.32) are următoarea redacție: „(1) Prezenta lege reglementează modul și condițiile de salarizare a judecătorilor, inclusiv cuantumul salariilor de funcție ale acestora, instituind un sistem unitar de salarizare a judecătorilor bazat pe salariul mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune drept unitate de referință.” Până la operarea modificărilor contestate prin prezenta sesizare, articolul 1, alineatul (1) al Legii nr.328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor avea următoarea redacție: „(1) Prezenta lege reglementează modul și condițiile de salarizare a judecătorilor, inclusiv cuantumul salariilor de funcție ale acestora, instituind un sistem unitar de salarizare a judecătorilor bazat pe salariul mediu pe economie stabilit anual de Guvern drept unitate de referință.” Conform Hotărârii Guvernului nr.968 din 18.10.2010, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2011, în mărime de 3300 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație.

Prin hotărârea Guvernului nr.868 din 22.11.2011, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2012, în mărime de 3550 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație. Prin hotărârea Guvernului nr.951 din 20.12.2012, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2013, în mărime de 3850 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație. Prin hotărârea Guvernului nr.1000 din 13.12.2013, a fost aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014, în mărime de 4225 lei, pentru utilizare în modul stabilit de legislație.

Potrivit site-ului Biroului Național de Statistică - www.statistica.md, salarile medii în anii 2010 - 2013 au fost în mărime de:  2971,7 lei în anul 2010;  3193,9 lei în anul 2011;  3477,7 lei în anul 2012;  3765,1 lei în anul 2013. Ținând cont de evoluția cuantumului salariului mediu lunar pe economie, aprobat prin hotărârile de guvern menționate supra și cele realizate real pe economie în anii precedenți, este evident că noua formulă de calcul a salariului judecătorilor va conduce la diminuarea drepturilor salariale ale acestora. Astfel, potrivit prevederilor art. 4 din Legea privind salarizarea judecătorului, în anul 2014, salariul unui judecător din judecătorie, cu stagiul de până la 6 ani, în cazul calculării acestuia, reieșind din salariu mediu lunar pe economie realizat pentru anul 2013, va constitui 11295 lei, iar în cazul calculării în dependență de salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 10 2014, va constitui 12675 lei.

Astfel, rezultă că salariile au fost diminuate cu aproximativ 11%. În context, este de menționat că art. 9 din Legea privind salarizarea judecătorului prevede că salariile de funcție ale judecătorilor stabilite în condițiile prezentei legi pot fi revizuite în funcție de condițiile economice concrete din țară și de posibilitățile bugetului public național. În același timp, în preambulul Legii nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative, legislatorul nu a motivat micșorarea salariului judecătorilor prin prisma condițiilor economice concrete din țară sau de posibilitățile bugetului public național. În hotărârea nr.27 din 20.12.2011 privind controlul constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu pensii și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați, Curtea a menționat că puterea legislativă este reprezentanța directă a poporului, care este titularul suveranității naționale.

Din aceste considerente, ea deține bugetul țării și determină regulile de comportament al tuturor persoanelor fizice și juridice în societate. Puterea executivă este formată de cea legislativă, ea fiind diriguitorul surselor bugetare acordate de legislativ și deținătorul prerogativelor de gestionare operativă a bunurilor și acțiunilor societății. Puterea judecătorească însă nu deține nici una din aceste funcții majore. Ea rezolvă de drept litigiile apărute în societate ca rezultat al acțiunilor celor două puteri. Din aceste considerente, calitatea actului justiției, ca act emanat de la puterea judecătorească, este direct proporțională cu nivelul independenței puterii judecătorești și cu sprijinul acordat acesteia atât de puterea legislativă, cât și de puterea executivă.

Curtea a reținut că remunerația judecătorului reprezintă una din componentele de bază ale independenței lui, fiind o contrabalanță la restricțiile, interdicțiile și responsabilitățile impuse lor de societate. Numai menținerea acestui echilibru permite justițiabililor de a manifesta încredere în competența, independența și imparțialitatea judecătorilor. Potrivit Curții, independența judecătorilor, ca și necesitatea asigurării garanțiilor clare și previzibile de independență a magistraților, constituie una din cerințele de bază pentru statele membre ale ONU.

Această concluzie rezultă din Rezoluția Adunării Generale a ONU nr.40/32 din 29 noiembrie 1985, conform căreia: „[…] având în vedere că judecătorii sunt încredințați cu decizia finală asupra vieții, libertăților, drepturilor, îndatoririlor și proprietății cetățenilor, […] Mandatul funcției judecătorilor, independența lor, securitatea, remunerarea adecvată, condițiile serviciului, pensiile și vârsta pensionării vor fi asigurate în mod adecvat de lege”. Curtea a mai menționat că prevederi corespondente conțin standardele în domeniu, elaborate sub egida Consiliului Europei, precum Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului, potrivit căreia: „[…] nivelul remunerației trebuie fixat în așa fel încât să îi pună pe magistrați la adăpost de presiunile care vizează să le influențeze sensul deciziilor și în general comportamentul jurisdicțional, alterându-le astfel independența și imparțialitatea.

[…] statele-membre ale Consiliului Europei trebuie să tindă spre sporirea garanțiilor sociale ale judecătorului și în nici un caz nu se admite reducerea garanțiilor sociale deja admise prin lege.” Curtea Constituțională, de asemenea, a mai remarcat Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului de Miniștri către statele membre cu privire la 11 judecători: independența, eficiența și responsabilitățile (adoptată la 17 noiembrie 2010, la cea de-a 1098-a întâlnire a delegaților miniștri), conform căreia remunerarea judecătorilor trebuie să fie pe măsura rolului și responsabilităților lor și că trebuie introduse dispoziții legale specifice care să instituie o măsură de protecție împotriva unei reduceri a remunerației care ar viza în mod specific judecătorii.

Trebuie evitate sistemele în care remunerația de bază a judecătorilor depinde de performanță, căci s-ar putea crea dificultăți pentru independența judecătorilor. Potrivit Curții, măsurile care au diminuat asigurarea materială și socială a judecătorilor trebuie interpretate ca ingerințe în independența judecătorilor. Din hotărârea menționată a Curții mai derivă și concluzia că doar adoptarea unor măsuri economice austere de anvergură ar justifica ingerința în veriga de bază a statului de drept – independența judecătorului, independența instanței judecătorești și independența puterii judecătorești. Contextual, Plenul Curții Supreme de Justiție menționează că, la momentul adoptării legii contestate, legislativul nu numai că nu a constatat o situație gravă sau austeră în executarea bugetului de stat, dar din contra, a majorat salariile unor categorii de bugetari.

Ținând cont de cele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova, art. 24 alin. (1), art. 25 lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și art. 4 alin. (1) lit. a), art. 71 alin. (1), (2) lit. d), art. 38 alin. (1) lit. d) din Codul jurisdicției constituționale, Plenul Curții Supreme de Justiție H O T Ă R Ă Ș T E: 1. A sesiza Curtea Constituțională referitor la controlul constituționalității prevederilor Art. III. punctul 7, Art. V. punctul 1 și Art. VI. alin. (2) din Legea nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial nr. 256- 260/577 din 29.08.2014). 2. A solicita Curții Constituționale suspendarea acțiunii Art. V. punctul 1 din Legea nr. 146 din 17.07.2014 pentru modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial nr. 256-260/577 din 29.08.2014) până la soluționarea în fond a cauzei cu emiterea unei decizii sau hotărâri definitive.

Președinte Mihai Poalelungi mun. Chișinău, 29 septembrie 2014 Nr. 10 12