4s-1/14 — Cu privire la demersul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău privind sesizarea Curții Constituționale cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a pct. 2 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 243 din 08.04.2010, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL "Cebacot" vs IFS mun. Chișinău privind contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 4s-1/14 Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție H O T Ă R Î R E În numele Legii 10 martie 2014 mun. Chișinău Plenul Curții Supreme de Justiție, prezidat de președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, examinînd în ședință publică propunerea de sesizare a Curții Constituționale înaintată de către judecătorul Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău, Nina Arabadji, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 privind aplicarea Timbrului de acciz, Marca comercială de stat și Timbrului de acciz de tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010, în legătură cu examinarea pricinii civile intentate la cererea de chemare în judecată a SRL „Cebacot” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chișinău privind anularea deciziei nr.624 din 05.09.2013, a deciziei nr.2652/11 din 05.09.2013 și a actului de control nr.1-613063 din 27.05.2013, CONSTATĂ: La 24.09.2013, reclamantul SRL „Cebacot” s-a adresat în instanța de judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chișinău privind anularea deciziei nr.624 din 05.09.2013, a deciziei nr.2652/11 din 05.09.2013 și a actului de control nr.1-613063 din 27.05.2013 din motiv că sunt ilegale și emise cu încălcarea procedurii stabilite, cît și contrar prevederilor legii, solicitînd și încasarea prejudiciului material.

În cadrul examinării pricinii, SRL „Cebacot” a înaintat o cerere privind emiterea încheierii de ridicare a excepției de neconstituționalitate a prevederilor pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 privind aplicarea „Timbrului de acciz, Marca comercială de stat” și „Timbrului de acciz” de tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010, în motivarea căreia a indicat că aceste prevederi vin în contradicție cu art. 8, 9, 46, 54, 126, 127 din Constituția Republicii Moldova. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 10.02.2014, a fost admis demersul SRL „Cebacot”, fiind dispusă sesizarea, prin intermediul Curții Supreme de Justiție, a Curții Constituționale privind exercitarea controlului constituționalității pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 privind aplicarea „Timbrului de acciz, Marca comercială de stat” și „Timbrului de acciz” de tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010. În conformitate cu art. 12¹ CPC, dacă în procesul judecării pricinii se constată că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova, iar controlul constituționalității actului normativ este de competența Curții Constituționale, 1 instanța de judecată formulează o sesizare a Curții Constituționale pe care o transmite prin intermediul Curții Supreme de Justiție.

Plenul Curții Supreme de Justiție consideră că sesizarea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate în substanța sa este neîntemeiată. Din materialele dosarului rezultă că SRL „Cebacot”, prin prezenta acțiune, solicită anularea deciziei nr.624 din 05.09.2013, a deciziei nr.2652/11 din 05.09.2013 și a actului de control nr.1-613063 din 27.05.2013 a IFS pe mun. Chișinău. Se constată că, la examinarea litigiului dat, urmează a fi aplicate prevederile pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 privind aplicarea „Timbrului de acciz, Marca comercială de stat” și „Timbrului de acciz” de tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010.

Conform hotărîrii Curții Constituționale nr.15 din 06.05.1997 cu privire la interpretarea art.135 alin. (l) lit. g) din Constituția Republicii Moldova, excepția de neconstituționalitate exprimă o legătură organică, logica între problema de constituționalitate și fondul litigiului principal. Ea poate fi invocată ca incident din inițiativa părților sau din oficiu de către instanța de judecată. Elementele principale ale excepției de neconstituționalitate sînt: necesitatea efectuării unui control de neconstituționalitate; existența raportului triunghiular între partea aflată în proces, ale cărei drepturi sau interese au fost eventual lezate printr-o normă neconstituțională, instanța de judecată, în fața căreia se invocă neconstituționalitatea și Curtea Constituțională chemată să soluționeze excepția de neconstituționalitate; obiectul excepției de neconstituționalitate.

Conform pct.2 al Hotărîrii Guvernului nr.243 din 08.04.2010, comercializarea mărfurilor indigene și de import care au fost marcate cu „Timbru de acciz, Marcă comercială de stat” și „Timbru de acciz” puse în circulație de la 01 iulie 2008 și, respectiv, de la 01 aprilie 2005, se va efectua pînă la 01 aprilie 2011, iar conform hotărîrii Guvernului nr. 1138 din 15.12.2010, la punctul 2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 8 aprilie 2010, sintagma „1 ianuarie 2011” a fost substituită cu sintagma „1 aprilie 2011”.

Examinînd argumentele incidentului de neconstituționalitate invocate de autorul sesizării, Plenul atestă că nu sunt prezente elementele principale de excepție de neconstituționalitate: existența raportului triunghiular între partea aflată în proces, ale cărei drepturi sau interese au fost eventual lezate printr-o normă neconstituțională, instanța de judecată, în fața căreia se invocă neconstituționalitatea și Curtea Constituțională chemată să soluționeze excepția de neconstituționalitate; obiectul excepției de neconstituționalitate. Or, pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 corespunde normelor constituționale invocate de autorul sesizării. Actul normativ nominalizat este emis în limitele atribuțiilor Guvernului privind politica bugetar-fiscală.

Astfel, invocînd că, prin limitarea timpului disponibil pentru comercializarea tipului de mărfuri marcate cu timbru de acciz puse în circulație la 01.04.2005, a fost privat de exercitarea dreptului de a utiliza și de a dispune de proprietatea sa, reclamantul a susținut că aceste acte normative suprimă dreptul de proprietate garantat de Constituție și de Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția Europeană. Însă, plenul Curții Supreme de Justiție reține că, art. 46 din Constituție, la care face referire autorul demersului, prevede și obligațiuni, și anume alin. (5) - dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului 2 înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

Potrivit art. 54 alin. (2) din Constituție, exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sînt necesare în interesele bunăstării economice a țării, or, prin art. 123 Cod fiscal sunt stipulate restrîngeri prevăzute de lege prin impunerea timbrelor de acciz care sunt necesare în interesele prosperării economice a țării. Restrîngerea respectivă fiind proporțională cu situația care a determinat-o și nu implică ingerință în dreptul de proprietate a SRL „Cebacot”.

În conformitate cu art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că economia Republicii Moldova este economie de piață, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată și pe proprietatea publică, antrenate în concurență liberă, statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, iar Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 este adoptată în contextul acestor prevederi. Potrivit art. 127 alin. (1) și (2) al Constituției, statul ocrotește proprietatea și garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, doar dacă acestea nu vin în contradicție cu interesele societății. Or, politica bugetar- fiscală a statului se efectuează în interesele societății.

La caz, limitarea utilizării mărfurilor indigene și de import cu timbru de acciz pus în circulație de la 01.04.2005 și respectiv 01.07.2008, instituită prin Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010, a fost operată în vederea perfecționării procesului de fabricare și utilizare a timbrului de acciz cu un grad sporit de protecție. Astfel că, această măsură a fost luată în scopul protejării intereselor naționale în politica bugetar-fiscală a statului. Din considerentele menționate, Plenul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale înaintată de către Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău, privind exercitarea controlului constituționalității prevederilor pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 privind aplicarea „Timbrului de acciz, Marca comercială de stat” și „Timbrului de acciz” de tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010. În conformitate cu art. 121, 239-241 CPC, Plenul Curții Supreme de Justiție, HOTĂRĂȘTE: Respinge propunerea de sesizare a Curții Constituționale înaintată de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, privind exercitarea controlului constituționalității prevederilor pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 privind aplicarea „Timbrului de acciz, Marca comercială de stat” și „Timbrului de acciz” de tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 și restituie pricina la Judecătoria Rîșcani, mun.

Chișinău. Hotărîrea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi Nr. 7 3