4s-1/14 — Cu privire la demersul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău privind sesizarea Curții Constituționale cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate a pct. 2 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 243 din 08.04.2010, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL "Cebacot" vs IFS mun. Chișinău privind contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 4s-1/14

Republica Moldova

Curtea Supremă de Justiție

H O T Ă R Î R E

În numele Legii

10 martie 2014 mun. Chișinău

Plenul Curții Supreme de Justiție, prezidat de președintele Curții Supreme de

Justiție, Mihai Poalelungi,

examinînd în ședință publică propunerea de sesizare a Curții Constituționale

înaintată de către judecătorul Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, Nina Arabadji,

privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a pct.2 din Hotărîrea Guvernului

nr.243 din 08.04.2010 privind aplicarea Timbrului de acciz, Marca comercială de

stat și Timbrului de acciz de tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010

cu privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010, în

legătură cu examinarea pricinii civile intentate la cererea de chemare în judecată a

SRL „Cebacot” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chișinău privind

anularea deciziei nr.624 din 05.09.2013, a deciziei nr.2652/11 din 05.09.2013 și a

actului de control nr.1-613063 din 27.05.2013,

CONSTATĂ:

La 24.09.2013, reclamantul SRL „Cebacot” s-a adresat în instanța de judecată

împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.Chișinău privind anularea deciziei

nr.624 din 05.09.2013, a deciziei nr.2652/11 din 05.09.2013 și a actului de control

nr.1-613063 din 27.05.2013 din motiv că sunt ilegale și emise cu încălcarea

procedurii stabilite, cît și contrar prevederilor legii, solicitînd și încasarea

prejudiciului material.

În cadrul examinării pricinii, SRL „Cebacot” a înaintat o cerere privind

emiterea încheierii de ridicare a excepției de neconstituționalitate a prevederilor

pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 privind aplicarea „Timbrului

de acciz, Marca comercială de stat” și „Timbrului de acciz” de tip nou și a Hotărîrii

Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea

Guvernului nr.243 din 08.04.2010, în motivarea căreia a indicat că aceste prevederi

vin în contradicție cu art. 8, 9, 46, 54, 126, 127 din Constituția Republicii Moldova.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 10.02.2014, a fost

admis demersul SRL „Cebacot”, fiind dispusă sesizarea, prin intermediul Curții

Supreme de Justiție, a Curții Constituționale privind exercitarea controlului

constituționalității pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 privind

aplicarea „Timbrului de acciz, Marca comercială de stat” și „Timbrului de acciz” de

tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu privire la modificarea

pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010.

În conformitate cu art. 12¹ CPC, dacă în procesul judecării pricinii se constată

că norma de drept ce urmează a fi aplicată sau care a fost deja aplicată este în

contradicție cu prevederile Constituției Republicii Moldova, iar controlul

constituționalității actului normativ este de competența Curții Constituționale,

1

instanța de judecată formulează o sesizare a Curții Constituționale pe care o

transmite prin intermediul Curții Supreme de Justiție.

Plenul Curții Supreme de Justiție consideră că sesizarea privind ridicarea

excepției de neconstituționalitate în substanța sa este neîntemeiată.

Din materialele dosarului rezultă că SRL „Cebacot”, prin prezenta acțiune,

solicită anularea deciziei nr.624 din 05.09.2013, a deciziei nr.2652/11 din

05.09.2013 și a actului de control nr.1-613063 din 27.05.2013 a IFS pe mun.

Chișinău.

Se constată că, la examinarea litigiului dat, urmează a fi aplicate prevederile

pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 privind aplicarea „Timbrului

de acciz, Marca comercială de stat” și „Timbrului de acciz” de tip nou și a Hotărîrii

Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea

Guvernului nr.243 din 08.04.2010.

Conform hotărîrii Curții Constituționale nr.15 din 06.05.1997 cu privire la

interpretarea art.135 alin. (l) lit. g) din Constituția Republicii Moldova, excepția de

neconstituționalitate exprimă o legătură organică, logica între problema de

constituționalitate și fondul litigiului principal. Ea poate fi invocată ca incident din

inițiativa părților sau din oficiu de către instanța de judecată. Elementele principale

ale excepției de neconstituționalitate sînt: necesitatea efectuării unui control de

neconstituționalitate; existența raportului triunghiular între partea aflată în proces,

ale cărei drepturi sau interese au fost eventual lezate printr-o normă

neconstituțională, instanța de judecată, în fața căreia se invocă neconstituționalitatea

și Curtea Constituțională chemată să soluționeze excepția de neconstituționalitate;

obiectul excepției de neconstituționalitate.

Conform pct.2 al Hotărîrii Guvernului nr.243 din 08.04.2010, comercializarea

mărfurilor indigene și de import care au fost marcate cu „Timbru de acciz, Marcă

comercială de stat” și „Timbru de acciz” puse în circulație de la 01 iulie 2008 și,

respectiv, de la 01 aprilie 2005, se va efectua pînă la 01 aprilie 2011, iar conform

hotărîrii Guvernului nr. 1138 din 15.12.2010, la punctul 2 din Hotărîrea Guvernului

nr.243 din 8 aprilie 2010, sintagma „1 ianuarie 2011” a fost substituită cu sintagma

„1 aprilie 2011”.

Examinînd argumentele incidentului de neconstituționalitate invocate de

autorul sesizării, Plenul atestă că nu sunt prezente elementele principale de excepție

de neconstituționalitate: existența raportului triunghiular între partea aflată în proces,

ale cărei drepturi sau interese au fost eventual lezate printr-o normă

neconstituțională, instanța de judecată, în fața căreia se invocă neconstituționalitatea

și Curtea Constituțională chemată să soluționeze excepția de neconstituționalitate;

obiectul excepției de neconstituționalitate.

Or, pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 corespunde normelor

constituționale invocate de autorul sesizării.

Actul normativ nominalizat este emis în limitele atribuțiilor Guvernului privind

politica bugetar-fiscală.

Astfel, invocînd că, prin limitarea timpului disponibil pentru comercializarea

tipului de mărfuri marcate cu timbru de acciz puse în circulație la 01.04.2005, a fost

privat de exercitarea dreptului de a utiliza și de a dispune de proprietatea sa,

reclamantul a susținut că aceste acte normative suprimă dreptul de proprietate

garantat de Constituție și de Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția Europeană.

Însă, plenul Curții Supreme de Justiție reține că, art. 46 din Constituție, la care

face referire autorul demersului, prevede și obligațiuni, și anume alin. (5) - dreptul

de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului

2

înconjurător și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini

care, potrivit legii, revin proprietarului.

Potrivit art. 54 alin. (2) din Constituție, exercițiul drepturilor și libertăților nu

poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund

normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sînt necesare în interesele

bunăstării economice a țării, or, prin art. 123 Cod fiscal sunt stipulate restrîngeri

prevăzute de lege prin impunerea timbrelor de acciz care sunt necesare în interesele

prosperării economice a țării.

Restrîngerea respectivă fiind proporțională cu situația care a determinat-o și nu

implică ingerință în dreptul de proprietate a SRL „Cebacot”.

În conformitate cu art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că economia

Republicii Moldova este economie de piață, de orientare socială, bazată pe

proprietatea privată și pe proprietatea publică, antrenate în concurență liberă, statul

trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică,

financiară și valutară, iar Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 este adoptată

în contextul acestor prevederi.

Potrivit art. 127 alin. (1) și (2) al Constituției, statul ocrotește proprietatea și

garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, doar

dacă acestea nu vin în contradicție cu interesele societății. Or, politica bugetar-

fiscală a statului se efectuează în interesele societății.

La caz, limitarea utilizării mărfurilor indigene și de import cu timbru de acciz

pus în circulație de la 01.04.2005 și respectiv 01.07.2008, instituită prin Hotărîrea

Guvernului nr.243 din 08.04.2010, a fost operată în vederea perfecționării procesului

de fabricare și utilizare a timbrului de acciz cu un grad sporit de protecție.

Astfel că, această măsură a fost luată în scopul protejării intereselor naționale în

politica bugetar-fiscală a statului.

Din considerentele menționate, Plenul Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale înaintată de către

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, privind exercitarea controlului

constituționalității prevederilor pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din

08.04.2010 privind aplicarea „Timbrului de acciz, Marca comercială de stat” și

„Timbrului de acciz” de tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu

privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010.

În conformitate cu art. 121, 239-241 CPC, Plenul Curții Supreme de Justiție,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge propunerea de sesizare a Curții Constituționale înaintată de

Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, privind exercitarea controlului

constituționalității prevederilor pct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din

08.04.2010 privind aplicarea „Timbrului de acciz, Marca comercială de stat” și

„Timbrului de acciz” de tip nou și a Hotărîrii Gvernului nr.1138 din 15.12.2010 cu

privire la modificarea pct.2 din Hotărîrea Guvernului nr.243 din 08.04.2010 și

restituie pricina la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău.

Hotărîrea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele

Curții Supreme de Justiție Mihai Poalelungi

Nr. 7

3