2ra-135/24 — constatarea faptului acceptării succesiunii, constatarea locului deschiderii succesiunii

2ra-135/24 — constatarea faptului acceptării succesiunii, constatarea locului deschiderii succesiunii (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Anisia Bîjiga,

reprezentată de avocatul Roman Aronov,

în cauza civilă, la cererea petiționarei Bîjiga Anisia, persoane interesate

Serviciul Fiscal de Stat, Consiliul și Primarul mun. Chișinău privind constatarea

faptului acceptării succesiunii, constatarea locului deschiderii succesiunii,

împotriva deciziei din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-135/24

Nr. PIGD 2-22038288-01-2ra-02032024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432

alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia ei în fapt.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, V. Mihaila, V. Cotorobai)

04 martie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Anisia Bîjiga, reprezentată de avocatul Roman Aronov,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Aronov, a depus o cerere în instanța de judecată, indicând în calitate de

persoane interesate Serviciul Fiscal de Stat, Consiliul Municipal Chișinău și

Primarul mun. Chișinău. Prin această cerere, reclamanta a solicitat constatarea

faptului că a acceptat succesiunea rămasă după decesul tatălui său, Andrei

Postolachi, survenit la 29 aprilie 2003, în mun. ******, str. ****** nr. ***,

prin intrarea în posesia bunurilor ce compun masa succesorală, indiferent de

locul unde se află și de natura acestora, precum și constatarea că locul

deschiderii succesiunii este str. ****** nr. ***, mun. ******.

a construit în anul 1968, fără autorizație, o casă de locuit individuală amplasată

pe un teren proprietate publică municipală situat pe str. ****** nr. ***,

mun. ******, sect. Botanica. Potrivit fișei de inventariere tehnică a imobilului

nr. 130 din 07 septembrie 2001, construcția este compusă din:

Lit. B (02):

având o suprafață totală de 74,9 m2.

domiciliu în Republica Moldova, mun. ******, sect. ******,

str. ****** nr. ***. Însă, încă din anul 1968, acesta deținea în proprietate

materialele de construcție din care a fost edificat imobilul vizat, și anume:

ciment și nisip utilizate pentru lucrările de betonare și ridicarea fundamentului

casei de locuit individuale; plăci de ipsos și laminat folosite la amenajarea

podului; foi de ardezie ondulată, lemn rotund de rășinoase, scânduri, rigle,

1

grinzi din lemn de rășinoase și sârmă de oțel moale folosite la construirea

acoperișului; precum și piatră brută, piatră și blocuri de calcar, cărămidă,

teracotă, șapă de beton, uși și vopsea pe bază de emulsie apoasă. Aceste aspecte

sunt confirmate prin raportul de expertiză extrajudiciară nr. 028 din

28 februarie 2019 și prin fișa de inventariere tehnică a casei nr. 130 din

07 septembrie 2001.

proprietate și elementele constructive ale casei de locuit individuale cu

nr. cadastral ************, amplasată pe str. ****** nr. ***, sect. Botanica,

mun. ******, respectiv: fundația din piatră brută, pereții de rezistență din

piatră de calcar, pereții despărțitori din blocuri de calcar și cărămidă, planșeul

monolit dintre etaje, acoperișul din foi de ardezie ondulată, pardoseala din

teracotă și laminat, ferestrele și ușile termopan, ușa de intrare din metal,

precum și rețeaua electrică ce deservește imobilul. Toate aceste elemente sunt

confirmate, de asemenea, prin raportul de expertiză extrajudiciară nr. 028 din

28 februarie 2019 și inventarierea tehnică a casei nr. 130 din 7 septembrie

2001.

nr. 11/11c-07/19/18/79 din 25 ianuarie 2018, capitolul aferent construcției cu

numărul cadastral ************ a fost deschis în scopul evaluării bunului

pentru impozitare. Din conținutul certificatului rezultă că imobilul – casa de

locuit individuală cu numărul cadastral ************, amplasată în

mun. ******, sectorul ******, str. ****** nr. *** – a fost supus unor lucrări

de construcție-montaj, reconstrucție, extindere și reparație capitală, efectuate

fără respectarea prevederilor Legii nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcții.

lucrărilor de betonare; zidăria pereților exteriori și interiori; demontarea

acoperișului existent și executarea unei noi șarpante cu învelitoare din foi de

ardezie; montarea rețelei electrice; finisarea pereților cu tapet lavabil de

calitate superioară, teracotă și vopsea pe bază de copolimeri vinilici în emulsie

apoasă; finisarea planșeului cu plăci din polistiren, plăci de ipsos și vopsea

similară; finisarea pardoselilor cu teracotă și laminat; demontarea și montarea

ușilor de acces și a ferestrelor; instalarea elementelor sanitare (closet, lavoar,

cadă); precum și tencuirea pereților exteriori ai construcției.

28 februarie 2019, bunul imobil — casa de locuit individuală cu litera „02”,

având numărul cadastral ************ — reprezintă o construcție capitală,

de tip parter + nivel, prevăzută cu mai multe anexe. Raportul menționează că

imobilul, exploatat de către Anisia Bîjiga, este o construcție rigidă, realizată

din zidărie, având pereți portanți transversali și longitudinali executați din

blocuri mici de calcar. Acoperișul este de tip șarpantă, susținut de căpriori,

popi și contrafișe din lemn, cu învelitoare din foi de ardezie ondulată.

2

05 septembrie 2008, s-a stabilit că lucrările de reparație executate în interiorul

imobilului au fost realizate în proporție de 87%. Totodată, în urma examinării

vizuale efectuate la fața locului, expertul a constatat că sunt respectate în

totalitate criteriile de siguranță constructivă, fapt ce confirmă starea tehnică

bună a imobilului.

reconstrucție, extindere și reparație capitală efectuate asupra bunului imobil

sunt detaliate în tabelul nr. III din secțiunea de cercetare a raportului de

expertiză. Expertul a constatat că, din punct de vedere tehnic, criteriile

constructive — A (rezistență și stabilitate), B (siguranță în exploatare),

C (siguranță la foc), D (igienă, sănătatea oamenilor, refacerea și protecția

mediului), E (izolație termică, hidrofugă și economie de energie) și F (protecție

împotriva zgomotului) — sunt respectate în totalitate, ceea ce demonstrează

conformitatea construcției cu cerințele prevăzute de Legea nr. 721 din

02 februarie 1996 „Privind calitatea în construcții”.

asupra imobilului pot fi recepționate conform Hotărârii Guvernului nr. 285 din

23 mai 1996 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de recepție a

construcțiilor și instalațiilor aferente”, iar casa de locuit poate fi exploatată în

siguranță, necesitând doar lucrări de reparație curentă.

cadastral ************ din 04 iulie 2017, suprafața totală a acestuia este de

96,4 m2. În acest context, expertul a reținut că imobilul se califică drept

construcție neautorizată, întrucât a fost edificat fără certificat de urbanism

pentru proiectare, fără documentație de proiect și fără autorizație de construire.

Potrivit art. 28 din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 „Privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție”, asemenea construcții, realizate în lipsa

actelor menționate, se consideră construcții neautorizate.

examinarea corectă a prezentei acțiuni îl constituie prevederile pct. 6 din

Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 2 din 27 martie 2006 „Cu

privire la aplicarea unor dispoziții ale Codului civil și ale altor acte normative

referitoare la dreptul de proprietate privată asupra imobilelor, inclusiv asupra

construcțiilor-anexă”. Conform acestei interpretări, în cazul litigiilor privind

imobilele apărute înainte de finalizarea construirii și înregistrării lor, instanța

judecătorească nu poate recunoaște dreptul de proprietate asupra construcției

în sine, ci doar asupra materialelor de construcție din care aceasta este

alcătuită, lăsând posibilitatea proprietarului materialelor și al autorizației de

construcție să continue edificarea și să înregistreze ulterior dreptul de

proprietate pe cale administrativă.

proprietate asupra unor construcții neautorizate ar echivala cu substituirea

instanței în atribuțiile autorităților administrative competente, implicând

3

evaluarea unor aspecte ce țin de interesul public, precum asigurarea calității în

construcții și conformitatea imobilului neautorizat cu cerințele de siguranță și

exploatare stabilite de Legea nr. 721 din 02 februarie 1996 privind calitatea în

construcții, Legea nr. 163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, precum și de alte acte normative incidente.

construcții edificate fără autorizație este vădit contrară legii, motiv pentru care

a solicitat doar constatarea faptului acceptării succesiunii și a locului

deschiderii acesteia cu privire la materialele de construcție care compun

imobilul rămas după decesul cetățeanului Andrei Postolachi, născut la

02 decembrie 1942 și decedat la 29 aprilie 2003, cu posibilitatea ulterioară ca

proprietarul materialelor și titularul autorizației de construcție să continue

edificarea și să înregistreze dreptul de proprietate asupra spațiului locativ pe

cale administrativă.

precizat că alte persoane (persoanele terțe), care pot pretinde la materialele de

construcție din care este alcătuită casa de locuit individuală nu sunt și nu există,

iar conform confirmării de la Ministerul Justiției al Republicii Moldova

nr. 12-11/479 din 21 martie 2019 privind lipsa înregistrării dosarului

succesoral, se adeverește faptul că la moment în Registrul dosarelor

succesorale și a testamentelor nu este deschisă procedura succesorală, după

decesul survenit la 29 aprilie 2003 a cet. Andrei Postolachi.

stabilită viza de reședință la adresa menționată încă din anul 1968, fapt

confirmat atât prin adeverința eliberată de Î.S. „Centrul Resurselor

Informaționale de Stat Registru” nr. 02-2/21881 din 23 februarie 2022, cât și

prin certificatul de deces din 30 aprilie 2003.

cauzei, se constată că, în urma decesului lui Andrei Postolachi, survenit la

29 aprilie 2003, a rămas patrimoniul succesoral al acestuia, menționat anterior.

nu a întocmit niciun testament privind bunurile sale, motiv pentru care, în

conformitate cu dispozițiile art. 1499 alin. (1) lit. a) din Codul civil, moștenirea

se transmite potrivit regulilor succesiunii legale.

după decesul lui Andrei Postolachi este ea, unica fiică a defunctului, existând

între ei un grad I de rudenie. În consecință, din masa succesorală a defunctului

Andrei Postolachi, ei îi revine cota-parte de 1,0 din averea succesorală a tatălui

său. Or, legătura de rudenie dintre ei este dovedită prin certificatul său de

naștere, eliberat la 23 aprilie 1974 (seria EM 257776).

moștenitoare legală a masei succesorale rămase după decesul tatălui său,

intrând în posesia bunurilor succesorale indicate mai sus.

4

a depus la notar o cerere formală de acceptare a succesiunii, însă, după decesul

tatălui său, a continuat să se îngrijească de casa de locuit individuală,

folosindu-se în mod constant de întreaga avere succesorală, administrând-o și

dispunând de aceasta ca un veritabil proprietar.

depunerea cererii de acceptare a moștenirii, a acceptat de facto patrimoniul

succesoral al tatălui său, Andrei Postolachi, prin acțiuni concludente, precum

locuirea continuă în imobilul respectiv încă din copilărie, achitarea costurilor

de întreținere și a facturilor pentru serviciile locativ-comunale, precum și

efectuarea lucrărilor curente de întreținere, amenajare și îngrijire a locuinței.

Prin aceste fapte, ea a manifestat în mod neechivoc voința de a accepta

succesiunea în mod tacit.

efectivă în imobil, achitarea serviciilor comunale, întreținerea și gestionarea

locuinței, inclusiv prin darea acesteia în chirie sau realizarea de lucrări de

reparație și amenajare, acțiuni care denotă fără echivoc acceptarea moștenirii.

succesiunii), moștenirea se consideră acceptată atunci când moștenitorul

depune o declarație de acceptare la notarul de la locul deschiderii succesiunii

sau intră efectiv în posesia patrimoniului succesoral.

nr. 02-2-843 din 15 ianuarie 2018, din care rezultă că este înregistrată la

domiciliu pe adresa: mun. *********, str. ********* nr. ***, precum și prin

facturile privind achitarea integrală și la timp a serviciilor locativ-comunale

aferente anilor 2015 și 2017, din care reiese că nu are datorii.

de reședință permanentă, din 21 iulie 1990, în casa de locuit de la adresa

menționată și nu deține alt spațiu locativ.

Legii nr. 1107 din 6 iunie 2002, aplicabilă potrivit art. 7 alin. (6) din Codul

civil republicat, în vigoare de la 1 martie 2019), moștenirea se consideră

acceptată tacit atunci când, fără o manifestare expresă de voință, intenția de

acceptare rezultă indirect, dar cert, din activitățile pe care moștenitorul le poate

efectua doar în această calitate.

întrunite cumulativ două condiții: existența voinței succesibilului de a accepta

moștenirea și manifestarea unei conduite din care să rezulte neîndoielnic

intenția de acceptare a acesteia.

succesiunea în urma decesului lui Andrei Postolachi prin intrarea în posesia

5

patrimoniului succesoral menționat, o administrează și dispune de ea și suportă

cheltuieli legate de întreținerea acesteia.

succesiunii, petiționara a arătat că, potrivit art. 1443 din Codul civil, locul

deschiderii succesiunii este, de regulă, ultimul domiciliu al celui care a lăsat

moștenirea. Domiciliul reprezintă locul unde persoana fizică își are locuința

principală sau statornică.

Republica Moldova, mun. *********, str. ********* nr. ***, fapt confirmat

prin certificatul de deces (seria DC-V nr. 0244064) eliberat la 30 aprilie 2003

de Oficiul Stării Civile al municipiului Chișinău.

concludent că ea a intrat efectiv în posesia patrimoniului succesoral rămas după

decesul tatălui său, Andrei Postolachi, la data de 29 aprilie 2003. De altfel,

locuiește în casa de la adresa menționată, utilizează în mod exclusiv spațiul

locativ, achită toate impozitele și serviciile locativ-comunale aferente

imobilului și exercită toate drepturile de posesie și folosință specifice unui

proprietar.

titular al autorizației de construcție, este îndreptățită, potrivit legii, să continue

edificarea imobilului și să înregistreze ulterior dreptul de proprietate asupra

acestuia pe cale administrativă.

Declarația Universală a Drepturilor Omului; art. 6 și art. 13 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale;

art. 20 și art. 26 din Constituția Republicii Moldova; art. 321 alin. (1),

art. 1432–1433, art. 1443, art. 1500 și art. 1516 din Codul civil (în redacția

Legii nr. 1107 din 6 iunie 2002, în vigoare la momentul efectuării lucrărilor de

construcție), aplicate situației juridice conform art. 7 alin. (6) Cod civil

(republicat, în vigoare de la 1 martie 2019); art. 166–167, art. 279 alin. (1)

lit. a), art. 281 alin. (1) și art. 282 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă;

precum și Hotărârea Plenului CSJ nr. 13 din 3 octombrie 2005 „Cu privire la

practica aplicării de către instanțele judecătorești a legislației la examinarea

cauzelor despre succesiune” (Buletinul CSJ, 2006, nr. 5, p. 4), Anisia Bîjiga,

reprezentată de avocatul Roman Aronov, a solicitat:

- costatarea faptului acceptării de către ea a succesiunii rămase după

decesul tatălui său, Andrei Postolachi, survenit la 29 aprilie 2003, în Republica

Moldova, mun. *********, str. ********* nr. ***, prin intrarea efectivă în

posesia bunurilor din masa succesorală a acestuia, oriunde s-ar afla și

indiferent de natura lor;

- constatarea că locul deschiderii succesiunii după decesul lui Andrei

Postolachi este Republica Moldova, mun. *********, str. ********* nr. ***.

6

Aronov, a depus cererea de concretizare a pretențiilor, solicitând constatarea

faptului că a acceptat succesiunea rămasă după decesul tatălui său, Andrei

Postolachi, survenit la 29 aprilie 2003, în Republica Moldova,

mun. *********, str. ********* nr. ***, prin intrarea efectivă în posesia

bunurilor din masa succesorală, indiferent de locul unde acestea se află și de

natura lor, inclusiv asupra materialelor de construcție din care este alcătuit

imobilul situat la adresa menționată.

Centru, s-a admis cererea petiționarei Anisia Bîjiga.

S-a constatat faptul acceptării succesiunii prin intrarea în posesiune de

către Anisia Bîjiga, a patrimoniului succesoral rămas după decesul tatălui –

Andrei Postolachi, inclusiv asupra materialelor de construcție utilizate la

edificarea construcțiilor neautorizate amplasate pe terenul cu numărul

cadastral ************, situat în mun. ********* str. ********* nr. ***.

S-a constatat locul deschiderii succesiunii după decesul dlui Andrei

Postolachi– Republica Moldova, mun. ********* str. ********* nr. ***.

mun. Chișinău au depus apel nemotivat, iar la 25 iulie 2023 a prezentat cererea

de apel motivată împotriva hotărârii din 30 ianuarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea acesteia și restituirea cauzei spre

rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

apelul declarat de Consiliul și Primarul mun. Chișinău.

Centru, și s-a pronunțat o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care s-a

scos de pe rol cererea înaintată de petiționara Anisia Bîjiga, persoane interesate

Serviciul Fiscal de Stat, Consiliul și Primarul mun. Chișinău privind

constatarea faptului acceptării succesiunii, constatarea locului deschiderii

succesiunii.

hotărârii judecătorești enunțate, prin prisma circumstanțelor cauzei și cadrului

normativ aplicabil speței, a constatat că prima instanță, a admis incorect

cererea depusă de Anisia Bîjiga privind constatarea faptului acceptării

succesiunii după decesul tatălui său, Andrei Postolachi, inclusiv asupra

materialelor de construcție utilizate la edificarea construcțiilor neautorizate de

pe terenul cu nr. cadastral ************. Iar, examinarea și admiterea cererii

în procedură specială a fost nelegală, întrucât, potrivit art. 267 lit. d) din Codul

procedură civilă, instanța judecătorească scoate cererea de pe rol atunci când

litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri, se

află în curs de judecată.

23 iunie 2021 petiționara, prin avocatul Aronov Roman, a formulat o cerere de

7

chemare în judecată împotriva Preturii sect. Botanica, Vitalii Burlacov și

Alexandru Burlacov și Consiliului municipal Chișinău, intervenient accesoriu

Primăria mun. Chișinău, privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra

materialelor de construcție ale imobilului cu nr. cadastral ************, iar

prin încheierea din 06 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea respectivă a fost scoasă de pe rol, decizia nefiind atacată și devenind

definitivă.

obiectul unui litigiu existent și că proprietarul terenului, respectiv Consiliul și

Primarul mun. Chișinău, se opune recunoașterii dreptului de proprietate asupra

acestora.

soluționarea cererii depuse de Anisia Bîjiga în procedură specială este

imposibilă și că partea trebuie să utilizeze procedura generală contencioasă,

prin depunerea unei cereri de chemare în judecată conform art. 7 alin. (6) din

Codul civil, pentru a-și apăra drepturile și interesele.

Primarul mun. Chișinău, a casat hotărârea din 30 ianuarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău în partea privind acceptarea succesiunii asupra materialelor de

construcție și a dispus scoaterea cererii de pe rol, reținând probele și

documentele existente în dosar, inclusiv hotărârea anterioară a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 06 decembrie 2021, actele de citare și înregistrare

a cererii din dosarul nr. 2-19126267-12-2-01082019, precum și materialele de

procedură privind proprietatea terenului și opoziția părții adverse.

Aronov a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 07 decembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea în vigoare a

hotărârii primei instanțe.

susținut în cererea de recurs că decizia din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău este nelegală și netemeinică, fiind adoptată cu încălcarea normelor de

drept material și procedural. Aceasta a arătat că instanța de apel a interpretat și

aplicat greșit dispozițiile legale privind constatarea faptului de acceptare a

succesiunii și a locului de deschidere a acesteia, contrar prevederilor art. 432

alin. (2) lit. a) și b), art. 239, art. 240 alin. (3) și art. 241 alin. (5) din Codul de

procedură civilă, precum și ale art. 1432–1433, art. 1443, art. 1500 și art. 1516

din Codul civil, în redactarea Legii nr. 1107 din 06 iunie 2002.

contradictorie, limitându-se la afirmații formale fără a examina circumstanțele

esențiale ale cauzei și fără a analiza probele administrate în prima instanță,

încălcând astfel dreptul său la un proces echitabil garantat de art. 6 și art. 13

din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 20 și 26 din

Constituția Republicii Moldova.

8

întrucât solicitarea sa nu viza recunoașterea dreptului de proprietate asupra

unei construcții neautorizate, ci doar constatarea faptului acceptării succesiunii

și a locului deschiderii acesteia după decesul tatălui său, Andrei Postolachi, în

conformitate cu pct. 6 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 2 din

27 martie 2006, care stabilește că instanța poate recunoaște dreptul de

proprietate doar asupra materialelor de construcție, nu asupra construcțiilor

neautorizate.

concludente care confirmă acceptarea de facto a succesiunii, inclusiv

certificatul de deces al tatălui, adeverința Ministerului Justiției nr. 12-11/479

din 21 martie 2019 privind lipsa deschiderii procedurii succesorale, certificatul

de domiciliu și actele care atestă plata impozitelor și a serviciilor locativ-

comunale. În opinia sa, instanța de apel a depășit limitele competenței

prevăzute la art. 240 alin. (3) din Codul de procedură civilă, examinând aspecte

care nu au făcut obiectul cererii de apel, și a pronunțat o soluție care nu se

sprijină pe probele din dosar.

între considerente și dispozitiv, ceea ce constituie o încălcare gravă a cerințelor

de legalitate și motivare a actelor judecătorești.

Primăria mun. Chișinău au solicitat respingerea recursului declarat de Anisia

Bîjiga, reprezentată de avocatul Roman Aronov, cu menținerea în vigoare a

deciziei din 07 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

asupra cererii de recurs, prin care a solicitat declararea inadmisibilă a

recursului înaintat de Anisia Bîjiga, reprezentată de avocatul Roman Aronov.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție):

„ (1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare

la 1 septembrie 2023.

(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

9

Anisia Bîjiga, reprezentată de avocatul Roman Aronov împotriva deciziei din

07 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, la 02 februarie 2024, va fi

examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de

procedură civilă în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului

recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

f) recursul este vădit neîntemeiat.”

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție conchide că Anisia Bîjiga, reprezentată de avocatul

10

Roman Aronov s-a conformat dispozițiilor art. 434 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, și a depus în termen recursul la 02 februarie 2024. Or, decizia

Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 07 decembrie 2023 și notificată

reprezentantului recurentei, avocatului Roman Aronov, ulterior, prin

intermediul poștei electronice la 09 februarie 2024 (f.d.147).

lit.a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.56).

procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate

în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la

01 septembrie 2023), enunțate la pct.56 din prezenta încheiere.

că, deși la data pronunțării deciziei instanței de apel din 07 decembrie 2023

erau deja în vigoare dispozițiile art. 432 din Codul de procedură civilă, în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 (intrată în vigoare la

1 septembrie 2023), recurenta nu a manifestat diligența necesară, invocând

temeiuri de drept din redacția anterioară a legii procesuale — respectiv cea

prevăzută de Legea nr. 272 din 29 noiembrie 2018 (în vigoare de la

12 ianuarie 2019) — care și-au pierdut valabilitatea juridică și nu mai produc

efecte, fiind considerate caduce.

Anisia Bîjiga, reprezentată de avocatul Roman Aronov, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

01 septembrie 2023, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de

declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

recursul declarat de Anisia Bîjiga, reprezentată de avocatul Roman Aronov,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor formulate anterior în cadrul

examinării cauzei în prima instanță și la instanța de apel, însă, deși instanța de

apel a scos cererea de chemare în judecată de pe rol pe motive procedurale,

specificate la art.267 lit.d) și art. 281 alin.(3) din Codul de procedură civilă,

recurentul s-a limitat la invocarea circumstanțelor de fapt privind fondul

cauzei, fără a aduce vreun argument referitor la aspectele de procedură. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în

modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

11

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru

care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre

neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate

a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt

în afara controlului instanței de recurs.

în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor conținute la

art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică sub

aspectul dat temeiurile recursului.

jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

12

Justiție concluzionează că recursul declarat de Anisia Bîjiga, reprezentată de

avocatul Roman Aronov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

din Codul de procedură civilă și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1)

lit. f), urmează a fi considerat inadmisibil, deoarece este vădit neîntemeiat.

alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Consideră inadmisibil recursul declarat de Anisia Bîjiga, reprezentată de

avocatul Roman Aronov împotriva deciziei din 07 decembrie 2023 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

13