2ra-1404/23 — anularea actelor juridice; constatarea acceptarii succesiunii s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor juridice; constatarea acceptarii succesiunii s.a.
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului; persoana care a inaintat recursul nu este in drept sa-l declare.
2ra-1404/23 — anularea actelor juridice; constatarea acceptarii succesiunii s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Andrian
Cotună, în interesele Ludmilei Ninicu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ludmila Ninicu împotriva lui Alexei Ninicu, intervenienți accesorii
Veronica Ninicu, Ecaterina Croitor, Rodica Bejenaru, Ion Bejenaru,
Primăria com. Donici r-nul Orhei, notarii publici Valentina Levința și Galina
Digori cu privire la anularea actelor juridice, constatarea acceptării în fapt a
averii succesorale, constatarea locului deschiderii succesiunii,
împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins apelul declarat de avocatul Andrian Cotună, în interesele
Ludmilei Ninicu, și s-au menținut hotărârea din 01 aprilie 2023 și hotărârea
suplimentară din 16 aprilie 2021 ale Judecătoriei Orhei, sediul Central,
(Dosarul nr. 2ra-1404/23
NR.PIGD 2-19053936-01-2ra-13092023)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare. Art.433 alin.(1) lit.c) din
Codul de procedură civilă (în vigoare 01 septembrie 2023).
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central jud: A. Romanaș
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău jud: N. Budăi, I. Țurcan, Iu. Cotruță
03 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
avocatul Andrian Cotună, în interesele Ludmilei Ninicu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 12 ianuarie 2016, Ludmila Ninicu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Alexei Ninicu, solicitând anularea parțială a
certificatului de moștenitor legal din 09 ***** 2014, înregistrat de Valentina
Levința cu nr. *****; anularea contractului de vânzare-cumpărare din 01
***** 2015 prin care casa de locuit din sat. ***** a fost înstrăinată Rodicăi
Bejenaru; constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesie
și administrarea bunurilor după mama Maria Ninicu, născută la *****,
recunoașterea dreptului de proprietate în ordinea succesiunii după decesul
mamei Maria Ninicu la ¼ din casa de locuit, situată în sat. *****, cu nr.
cadastral *****; *****, *****, *****, ***** și ½ din apartamentul nr.
***** din str. ***** cu număr cadastral *****.
În susținerea acțiunii reclamanta Ludmila Ninicu a indicat că la
*****, a decedat Maria Ninicu, mama reclamantei. În urma decesului, a
rămas masa succesorală care consta din: casa de locuit situată în sat. *****,
cu nr. cadastral *****, avere a Mariei Ninicu precum și ap. ***** situat în
*****, cu nr. cadastral ***** care aparține cu drept de proprietate pe cote-
părți lui Alexei Ninicu, Mariei Ninicu și Ludmilei Ninicu.
Reclamantul a menționat că, după decesul Mariei Ninicu au rămas 3
succesori Alexei Ninicu – soțul, Ludmila Ninicu și Veronica Ninicu – fiicele.
Reclamanta a indicat că fiicele de mai mulți ani studiază și
domiciliază în *****. După înmormântarea mamei, au plecat în *****, dar
înainte de plecare pârâtul a promis fiicelor că va pregăti toate actele necesare
pentru a le dona imobilele sus menționate.
Pe parcursul anilor 2013-2015, prin intermediul lui Pavel Țurcan, a
administrat imobilele sus-menționate, a achitat serviciile comunale integral
la apartament, transmiteau tatălui bani pentru cheltuielile curente de
întreținere a casei din sat. *****, cât și întreținere personală a lui Alexei
Ninicu (tratament, alimente) anual. Venind în țară, reclamanta Ludmila
Ninicu locuiește în apartament și efectuează lucrări curente.
1
Reclamanta a relatat că odată pe an, se întorcea în Republica
Moldova ca să-și viziteze tatăl și dânsul îi confirma că totul este bine și că i-
a făcut actele. Respectiv, niciodată nu a verificat acest lucru, deoarece avea
încredere în tatăl său și cunoștea că înafara de tatăl său nu are pe nimeni.
Ludmila Ninicu a susținut că venind în vizită, în vara anului 2015, a
aflat de la rude că tatăl său, pârâtul caută cumpărător la casa din sat. *****.
Atitudine tatăl său față de reclamantă s-a schimbat radical, nu-i mai permitea
ultimei să intre în casă declarând că totul este al său.
Astfel, reclamanta a făcut investigații și a depistat că la 09 *****
2014, a fost eliberat certificatul de moștenitor legal prin care Alexei Ninicu
a fost recunoscut moștenitor a 1/2 cotă parte din averea Mariei Ninicu,
decedată la *****.
Averea succesorală consta din ½ casa de locuit situată în sat. *****,
cu suprafața de ***** m.p. construcție accesorie ***** m.p., construcție
accesorie ***** m.p., construcție accesorie ***** m.p. și terenul pentru
construcție cu suprafața de ***** ha, ce-i aparținea defunctei. Cealaltă ½
cotă-parte din casă din sat. ***** aparține lui Alexei Ninicu în baza
certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din
proprietatea comună în devălmășie cu nr. ***** din 09 ***** 2014.
Reclamanta a susținut că, a aflat despre faptul că la 06 ***** 2015,
între Alexei Ninicu și Ecaterina Croitor a fost încheiat contract de înstrăinare
cu condiția întreținerii pe viață, care la 18 ***** 2015, a fost reziliat.
Ulterior, la 01 ***** 2015, casa de locuit din sat. ***** a fost înstrăinată
Rodicăi Bejenaru.
Reclamanta consideră că administrând bunurile, averea succesorală,
toată perioada după decesul mamei sale, a intrat în posesia bunurilor și
urmează a fi recunoscută în calitate de moștenitor.
De asemenea, reclamanta consideră că necomunicarea intenționată de
către moștenitori despre faptul existenței comoștenitorilor poate atrage după
sine nulitatea certificatului de moștenitor, însă responsabilitatea în asemenea
cazuri revine nu notarului, ci moștenitorului care nu a comunicat despre
existența altor moștenitori.
Din acest considerent, apreciază certificatul eliberat pe numele lui
Alexei Ninicu ca fiind nul, deoarece este eliberat fără a ține cont de toți
moștenitorii de clasa pentru succesiune.
Reclamanta consideră că certificatul de moștenitor legal a fost
întocmit cu încălcarea legislației în vigoare, nu a fost stabilit întregul cerc de
moștenitori, persoana care a administrat, a avut grijă de averea succesorală
și de pârât are dreptul la o parte de moștenire conform legislației în vigoare.
2
Ludmila Ninicu a solicitat admiterea acțiunii, anularea parțială a
certificatului de moștenitor legal din 09 ***** 2014, înregistrat la notarul
Valentina Levința cu nr. *****; anularea contractului de vânzare-cumpărare
din 01 ***** 2015, prin care casa din sat. ***** a fost înstrăinată Rodicăi
Bejenaru; constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesie
și administrare a bunurilor de către mama Maria Ninicu; recunoașterea
dreptului de proprietate în ordinea succesiunii după decesul mamei Maria
Ninicu la ¼ din casa de locuit situată în sat. ***** nr. cadastral *****,
*****; *****, *****, ***** și ½ din apartamentul nr. ***** din str. *****
cu nr. cadastral ***** (f.d. 4-5, vol. I).
Ulterior, la 16 noiembrie 2016, reclamanta Ludmila Ninicu, prin
intermediul avocatului Valentin Balan, a înaintat cerere de modificare a
pretențiilor din acțiune (f.d. 114-116, vol. I).
În motivarea cererii, a invocat că susține parțial temeiurile de fapt și
de drept invocate în cererea de chemare în judecată inițială.
A declarat că, a constatat că bunurile imobile situate în sat. *****, și
anume, terenul pentru construcții cu suprafața de ***** ha cu nr. cadastral
*****, casa de locuit cu suprafața de ***** m.p., cu nr. cadastral ***** și
trei construcții accesorii cu suprafața de ***** m.p., ***** m.p., și *****
m.p., cu nr. cadastrale *****, *****, ***** au aparținut Efrosiniei Budeci,
care este bunica reclamantei și care a decedat la *****.
La *****, toată averea dobândită de Efrosinia Budeci în timpul vieții
sale a fost testată reclamantei Ludmila Ninicu. După decesul bunicii
Efrosinia Budeci, Ludmila Ninicu a achitat de una singură serviciile
comunale, efectuând lucrări curente de întreținere a casei menționate
deoarece venitul părinților nu era suficient pentru supraviețuirea lor.
Reclamanta a indicat că părinții săi, Maria Ninicu și Alexei Ninicu au
ajutat-o să administreze imobilele sus numite.
La *****, a decedat Maria Ninicu, mama reclamantei, iar până la
această dată, nu a fost ridicată întrebarea privind apartenența bunurilor
imobile situate în sat. *****, deoarece toți membrii familiei și rudele
apropiate cunoșteau despre faptul că Efrosinia Budeci a lăsat testament pe
aceste bunuri reclamantei.
După înmormântarea mamei, reclamanta și sora sa Veronica Ninicu,
au plecat în *****. Înainte de plecare Alexei Ninicu a promis fiicelor că va
pregăti toate actele necesare pentru a le transmite bunurile dobândite de el în
timpul vieții.
În perioada anilor 2013-2015, prin intermediul lui Pavel Țurcanu, care
se află în Moldova, a administrat imobilele situate în sat. ***** și
3
apartamentul nr. ***** din str. ***** cu nr. cadastral *****, achitând
serviciile comunale și cheltuielile curente necesare pentru întreținerea
acestor bunuri. În timpul aflării în Republica Moldova, reclamanta locuiește
în acest apartamentul.
Reclamanta a menționat că, după decesul mamei sale și-a asumat
răspunderea și pentru întreținerea personală a pârâtului oferind-i ultimului
mijloace financiare pentru tratament, alimente.
Fiind în anul 2014, în vizită în Republica Moldova, Alexei Ninicu a
asigurat-o că actele pe bunurile sale s-au perfectat și urmează a fi doar
înregistrate în modul corespunzător. Reclamanta pentru a nu-l umili,
niciodată nu a verificat acest lucru, deoarece avea încredere în tatăl său și
cunoștea că în afară de fiice tatăl său nu are pe nimeni.
Venind în vizită la Alexei Ninicu, în vara anului 2015, a observat
schimbări radicale în comportamentul tatălui față de ea, ultimul i-a limitat
accesul în casă, declarând că totul îi aparține lui, iar de la rude a aflat că tatăl
său caută cumpărător la casa din sat. *****. Acest comportament a
determinat-o să caute motivul schimbării comportamentului pârâtului față de
ea.
Astfel, a depistat că Maria Ninicu mama reclamantei la 15 *****
2009, a înregistrat bunurile imobile situate în sat. *****, și anume, terenul
pentru construcții cu suprafața de ***** ha, cu nr. cadastral *****, casa de
locuit cu suprafața de ***** m.p. cu nr. cadastral ***** și trei construcții
accesorii cu suprafața de ***** m.p., ***** m.p., și ***** m.p., cu nr.
cadastrale *****, *****, ***** în Registrul bunurilor imobile ca bunuri în
devălmășie a soților Maria Ninicu și Alexei Ninicu în baza extrasului nr.
***** din 05 ***** 2005 (*****) eliberat de către Primăria satului Donici,
r-nul Orhei.
Ulterior, la 09 ***** 2014, a fost eliberat Certificat de moștenitor legal
prin care Alexei Ninicu a fost recunoscut moștenitor a ½ cotă-parte din
averea Mariei Ninicu, decedată la *****.
Averea succesorală constă din ½ casa de locuit situată în sat. ***** cu
suprafața de ***** m.p., construcție accesorie ***** m.p., construcție
accesorie ***** m.p., construcție accesorie ***** m.p. și terenul pentru
construcții cu suprafața de ***** ha, ce-i aparținea defunctei. Cealaltă ½
cotă-parte din casa din sat. ***** îi aparține lui Alexei Ninicu în baza
Certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din
proprietate comună în devălmășie cu nr. ***** din 09 ***** 2014.
Reclamanta a menționat că a mai aflat că la 06 ***** 2015, între
Alexei Ninicu și Ecaterina Croitor a fost încheiat contractul de înstrăinare cu
4
condiția întreținerii pe viață, care la 18 ***** 2015, a fost reziliat, iar la 01
***** 2015 casa de locuit din sat. ***** a fost înstrăinată Rodicăi Bejenaru.
Aceste circumstanțe au servit pentru înaintarea cererii inițiale în
instanța de judecată, deoarece la acel moment reclamanta nu găsea
testamentul din *****.
După ultima ședință de judecată reclamanta Ludmila Ninicu a găsit în
documentele mamei sale Maria Ninicu, testamentul din *****, conform
căruia bunurile imobile situate în sat. *****, și anume, terenul pentru
construcții cu suprafața de ***** ha, cu nr. cadastral *****, casa de locuit
cu suprafața de ***** m.p. cu nr. cadastral ***** și trei construcții accesorii
cu suprafața de ***** m.p, ***** m.p., și ***** m.p., cu nr. cadastrale
*****, *****, ***** au fost testate ei.
Astfel, după depistarea testamentului întocmit de către Efrosinia
Budeci, reclamanta consideră că bunurile menționate nu puteau fi
înregistrate în Registrul bunurilor imobile în baza extrasului nr. ***** din
05 ***** 2005 (*****) eliberat de către Primăria satului Donici, r-nul Orhei,
ca bunuri în devălmășie a Mariei Ninicu și lui Alexei Ninicu, deoarece aceste
bunuri au aparținut bunicii reclamantei, iar ea este moștenitoarea acestor
bunuri în baza testamentului menționat.
Având la bază cele expuse în virtutea calității de participant la proces
care se bucură de drepturi procedurale speciale prevăzute în art. 60 din Codul
de procedură civilă reclamanta a modificat pretențiile și a solicitat instanței
de judecată anularea extrasului nr. ***** din 05 ***** 2005 (*****) eliberat
de către Primăria satului Donici, r-nul Orhei; anularea înscrisului din
registrul bunurilor imobile ***** din 15 ***** 2006; anularea certificatului
de moștenitor legal din 09 ***** 2014 pe numele lui Alexei Ninicu
înregistrat la notarul Valentina Levința cu nr. *****; anularea contractului
de vânzare-cumpărare din *****, prin care casa de locuit din sat. ***** a
fost înstrăinată Rodicăi Bejenaru; constatarea faptului acceptării succesiunii
prin intrarea în posesie și administrare a bunurilor de către Ludmila Ninicu;
recunoașterea pe numele reclamantei a dreptului de proprietate după decesul
Efrosiniei Budeci asupra terenului pentru construcții cu suprafața de *****
ha, cu nr. cadastral *****, casei de locuit cu suprafața de ***** m.p. cu nr.
cadastral ***** și a trei construcții accesorii cu suprafața de ***** m.p.,
***** m.p., și ***** m.p., cu nr. cadastrale *****, *****, ***** dobândite
de către ultima în baza testamentului din ***** efectuat de către Efrosinia
Budeci; recunoașterea dreptului de proprietate în ordinea succesiunii după
decesul mamei Maria Ninicu la 1/3 din ap. ***** din str. ***** cu nr.
5
cadastral ***** pe numele succesorilor Alexei Ninicu (soțul), Ludmila
Ninicu (fiica) și Veronica Ninicu (fiica).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin încheierea din 19 ianuarie 2016 a Judecătoriei Orhei, s-a aplicat
sechestru pe ap. ***** din *****, cu nr. cadastral ***** și casa de locuit din
satul ***** cu nr. cadastral ***** (f.d. 21, vol. I).
Prin încheierea din 11 februarie 2016 a Judecătoriei Orhei, s-a atras
în proces în calitate de intervenienți accesorii Ion Bejenaru și Rodica
Bejenaru. (f.d. 24, vol. I)
Prin încheierea din 03 noiembrie 2017 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, s-a atras în proces în calitate de intervenienți accesorii notarul public
Oleg Gladîș, notarul public Galina Digori, OCT Orhei, Veronica Ninicu și
Ion Bejenaru. (f.d. 152, vol. I)
Prin hotărârea din 11 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, s-a respins ca tardivă și neîntemeiată cererea de chemare în judecată
înaintată de Ludmila Ninicu către Alexei Ninicu, intervenienții accesorii
Rodica Bejenaru, Ion Bejenaru, Primăria com. Donici, notarii publici
Valentina Levința și Galina Digori, cu privire la anularea extrasului nr.
***** din ***** (*****) eliberat de către Primăria satului Donici, raionul
Orhei; anularea înscrisului din Registru bunurilor imobile cu nr. cadastral
***** din *****; certificatului de moștenitor legal din 09 ***** 2014 pe
numele lui Alexei Ninicu înregistrat la notarul public Valentina Levința cu
nr. *****; contractului de vânzare-cumpărare din ***** prin care casa de
locuit din sat. ***** a fost înstrăinată pe numele Rodicăi Bejenaru;
constatarea faptului acceptării succesiunii prin intrarea în posesie și
administrare a bunurilor de către Ludmila Ninicu; recunoașterea dreptului de
proprietate după decesul Efroseniei Budeci asupra terenului pentru
construcții cu suprafața de ***** ha, cu nr. cadastral *****, a casei de locuit
cu suprafața de ***** m.p., cu nr. cadastral ***** și a trei construcții
accesorii cu suprafața de ***** m.p., ***** m.p. și ***** m.p., cu nr.
cadastrale *****, ***** și ***** dobândite în baza testamentului din *****
întocmit de către Efrosenia Budeci; recunoașterea dreptului de proprietate în
ordinea succesiunii după decesul mamei Maria Ninicu la 1/3 din ap. *****
din str. *****, cu nr. cadastral ***** pe numele succesorilor Alexei Ninicu,
Ludmila Ninicu și Veronica Ninicu. S-a încasat de la Ludmila Ninicu în
beneficiul statului suma în mărime de 4 244,13 lei, cu titlu de taxă de stat.
S-a menținut măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin încheierea din 19
6
ianuarie 2016 a Judecătoriei Orhei, asupra ap. ***** din str. *****, cu nr.
cadastral ***** și casa de locuit din sat. *****, cu nr. cadastral *****, până
la intrarea în vigoare a hotărârii (f.d. 210, 220-223, vol. I).
Prin încheierea din 04 octombrie 2018 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, s-a corectată eroarea din dispozitivul hotărârii din 11 septembrie
2018 și anume textul „a respinge ca tardive și neîntemeiată cererea de
chemare în judecată înaintată de Ludmila Ninicu către Alexei Ninicu,
intervenienți accesorii Rodica Bejenaru, Ion Bejenaru, Primăria com.
Donici, notarii publici Valentina Levința și Digori Galina (…)”, urmează a
fi citit corect „A respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată
înaintată de Ludmila Ninicu către Alexei Ninicu intervenienți accesorii
Rodica Bejenaru, Ion Bejenaru, Primăria com. Donici, notarii publici
Valentina Levința și Galina Digori (...). (f.d. 224, vol. I)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis apelul declarat de avocatul Serghei Procopciuc, în interesele Ludmilei
Ninicu. S-a casat hotărârea din 11 septembrie 2018 a Judecătoriei Orhei,
sediul Central și s-a restituit cauza spre rejudecare în prima instanță în alt
complet de judecată. (f.d. 54-55, 56-65, vol. II)
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
În cadrul ședinței de judecată din 19 septembrie 2019, reclamanta
Ludmila Ninicu, reprezentată de avocatul Andrian Cotună, a înaintat cerere
de concretizare a pretențiilor din acțiune. (f.d. 186-194, vol. II)
În motivarea acțiunii a indicat că, la *****, de către notarul Gladîș
O., a fost autentificat, din numele bunicii reclamantei, Efrosinia Budeci,
testamentul cu nr. de registru *****, conform căruia „*****”.
Ludmila Ninicu a explicat că la *****, Efrosinia Budeci, bunica
reclamantei, a întocmit testamentul înregistrat cu nr. ***** cu următorul
conținut: *****”.
Reclamanta a relatat că în anul *****, a decedat Efrosinia Budeci,
în casa de locuit din r-nul ***** a continuat să locuiască Maria Ninicu,
Ludmila Ninicu, Veronica Ninicu, cât și Alexei Ninicu. Astfel, Ludmila
Ninicu a continuat să locuiască în casa de locuit din r-nul ***** până la
plecarea cu lucru peste hotarele țării, în anul *****.
7
La *****, a decedat mama reclamantei, înmormântarea având loc
în prezența soțului supraviețuitor, a fiicelor Ludmila Ninicu, Veronica
Ninicu, rudelor, vecinilor și altor persoane apropiate. La data decesului pe
numele mamei reclamantei, figurau în proprietate următoarele bunuri
imobile: în proprietate exclusivă (cotă parte 1.0) cu nr. cadastrale *****;
*****; *****; *****; *****; *****; în proprietate comună pe cote părți cu
nr. cadastral ***** 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. ***** situat în *****;
bunuri din inventarul casnic, care în parte au fost luate în posesie, folosință
și efectiv în proprietate de către Ludmila Ninicu și Veronica Ninicu. De
exemplu, Ludmila Ninicu și-a luat în calitate de amintire din copilărie un set
de linguri care îl folosește și în prezent.
După decesul mamei Maria Ninicu, s-a continuat din partea fiicelor
transferarea banilor pentru întreținerea atât a casei de locuit din *****, cât și
pentru întreținerea ap. ***** situat în *****. În timpul în care reclamanta s-
a aflat în Republica Moldova, după decesul mamei, cât și ulterior, aceasta a
locuit în ap. *****, situat în *****.
Respectiv, consideră că atât reclamanta, cât și Veronica Ninicu au
acceptat în fapt succesiunea rămasă după decesul mamei, fiind luate în
proprietate de la aceasta, o serie de bunuri personale din inventarul casnic
deținut de aceasta, precum și s-a continuat participarea la administrarea
bunurilor comune, s-a continuat achitarea facturilor, s-a locuit în bunul
imobil comun, per ansamblu, s-au efectuat acțiune de posesie (și folosință)
nemijlocit prin intermediul lui Pavel Țurcanu și altor persoane.
În anul 2015, Ludmila Ninicu a identificat o schimbarea în
comportamentul tatălui Alexei Ninicu, care i-a spus reclamantei că ea nu are
ce căuta acasă căci totul este a lui, fapt pentru care, au fost efectuate acțiuni
întru identificarea motivelor celor invocate.
Astfel, a stabilit că în Registru bunurilor imobile figurează
următoarele „modificări”: bunurile imobile cu nr. cadastrale: *****; *****;
*****; *****; ***** înregistrate la 13 ***** 2014 pe numele lui Alexei
Ninicu, în baza la următoarele acte:
1) certificat de moștenitor legal nr. ***** din 09 ***** 2014 (*****)
care a acordat dreptul asupra 1/2 cotă-parte;
2) certificat cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-părți din
proprietatea comună nr. ***** din 09 ***** 2014 (*****).
Totodată, la situația din 01 ***** 2015, proprietari (devălmași) ai
bunurilor imobile cu nr. cadastrale: *****; *****; *****; *****; ***** sunt
Ion Bejenaru și Rodica Bejenaru, în baza contractului de vânzare/cumpărare
nr. ***** din 01 ***** 2015, încheiat cu Alexei Ninicu.
8
Bunul imobil cu nr. cadastral ***** „Grădină” este trecut în
proprietatea exclusivă lui Alexei Ninicu la 13 ***** 2014, în baza
„certificatul de moștenitor legal nr. ***** din 09 ****** 2014 (*****)”, iar
la 06 ***** 2015, bunul imobil este înstrăinat Ecaterinei Croitor în baza
„contractului de donație nr. ***** din 06 ***** 2015 (*****)”.
Ludmila Ninicu consideră că a fost lipsită în mod abuziv și ilegal
de dreptul de proprietate deținut asupra patrimoniului succesoral rămas după
decesul bunicii Efrosinia Budeci și mamei sale Maria Ninicu, în baza unor
acte juridice nule, care contravin legii, ordinii publice și bunelor moravuri,
fapt ce a determinat-o să formuleze acțiunea civilă dedusă judecății, cât și
cererile de concretizare a pretențiilor înaintate ulterior.
Referitor la solicitarea cu privire la reclamarea de la Primăria satului
Donici a informației cu privire la bunurile imobile deținute la data decesului
de către Efrosinia Budeci cât și a informației cu privire la persoanele care au
deținut în posesie și folosință bunurile imobile rămase după decesul
Efrosiniei Budeci, cât și cu privire la reclamarea de la Primăria satului Donici
a copiei actelor care au stat la baza înregistrării pe numele Mariei Ninicu a
dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile deținute, amplasate în
***** a indicat că, extrasele din Registrul bunurilor imobile anexate la
materialele cauzei, indică dreptul de proprietate a Mariei Ninicu asupra a 1.0
cotă parte din bunurile imobile cu nr. cadastral *****; *****; *****; *****;
*****, ***** fiind înregistrate în baza „titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren nr. ***** din 16 ***** 2006 (*****)”; „extrasului nr.
***** din 05 ***** 2005 (*****)”; „titlului de autentificare a dreptului
deținătorului de teren nr. ***** din 28 ***** 2006 (*****)”, însă, nu în baza
testamentului înregistrat cu nr. ***** întocmit de bunica reclamantei,
proprietarul inițial al bunurilor, Efrosiniei Budeci, care și-a testat averea
fiicei Maria Ninicu.
Mai mult, nu este clar motivul omiterii conținutului testamentului
cu nr. de registru ***** din *****, autentificat de către notarul Gladîș O.,
din numele Efrosiniei Budeci.
La 09 ***** 2014, de către notarul Valentina Levința a fost emis
„Certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei - părți din
proprietatea comună în devălmășie” înregistrat în registrul actelor notariale
cu nr. *****, în cadrul căruia figurează următoarea mențiune: „*****”.
Reclamanta consideră că nu este clar temeiul acestei „concluzii” a
notarului precum că, Alexei Ninicu i-ar aparține „ ½ (o doime) cotă - parte
din bunul proprietate comună în devălmășie, dobândit de soți în timpul
9
căsătoriei” în contextul în care în Registrul bunurilor imobile, Maria Ninicu
figurează ca unic proprietar al bunurilor imobile în cauză, cu cota parte 1.0.
Ludmila Ninicu consideră că această divergență, poate fi înlăturată,
doar prin examinarea actelor nominalizate supra, care au stat la baza
înregistrării dreptului de proprietate deținut de Maria Ninicu. Totodată,
pentru justa soluționare a cauzei civile, în mod obligatoriu urmează de
identificat bunurile imobile deținute de Efrosinia Budeci la data decesului și
care în ordinea succesiunii testamentare și acceptării în fapt a succesiunii, au
fost înregistrate pe numele Mariei Ninicu ulterior, în proporție de câte 1/3,
către succesorii de gradul I al Mariei Ninicu, celor două fiice Ludmila
Ninicu, Veronica Ninicu și lui Alexei Ninicu.
Ludmila Ninicu a menționat că i-a fost refuzat de către notar,
recunoașterea „calității de succesor a defunctei Maria Ninicu”, primirea
cererii, din motivat că unicul moștenitor ar fi Alexei Ninicu și nu mai există
patrimoniu succesoral.
Reclamanta a indicat că se află în imposibilitate de a obține careva
acte de la autoritățile publice în mod direct, în contextul în care nu deține cel
puțin „certificat de calitate de moștenitor”, care i-ar permite acumularea de
sine-stătător, a actelor care i-ar permite realizarea drepturilor de moștenitor
legal. În lipsa unor alte mecanisme care ar permite reclamantei să obțină
probe necesare justei soluționări a cauzei, a apelat la concursul instanței prin
cerere.
În esență, prezentul litigiu a survenit în contextul în care, la 08
***** 2018, Alexei Ninicu a depus la notarul Valentina Levința declarație
cu următorul conținut: „*****”.
Alexei Ninicu a invocat informație vădit eronată în contextul în care
succesori de gradul I ai Mariei Ninicu mai erau fiicele Ludmila Ninicu și
Veronica Ninicu. Faptul admis de Alexei Ninicu, constituie infracțiunea
prevăzută de art. 3521 din Codul Penal - „Falsul în declarații” - declarația
necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea
producerii unor consecințe juridice, pentru sine sau pentru o terță persoană,
atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declarația servește pentru
producerea acestor consecințe (...).
În condițiile speței, consideră că declarația din 08 ***** 2018,
depusă de Alexei Ninicu la notarul Valentina Levința, prin care Alexei
Ninicu s-a declarat ca unic moștenitor al Mariei Ninicu este lovită de
nulitatea absolută în contextul în care acest act juridic contravine legii,
ordinii publice și bunelor moravuri. Or, aceasta este anume situația
excepțională în care tata, contrar ordinii publice și bunelor moravuri, a
10
declarat în fața notarului că nu mai există succesori în contextul în care,
succesori de gradul I ai defunctei Maria Ninicu mai erau fiicele Ludmila
Ninicu și Veronica Ninicu.
Califică ca fiind inadmisibilă situația survenită, fiind vorba inclusiv
de comiterea de către tată, în raport cu propriile fiice a faptei ilicite prevăzute
de art. 3521 din Codul penal „Falsul în declarații” declarația
necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent (notar) în
vederea producerii unor consecințe juridice, pentru sine.
Totodată, prin declarație eronată în cauză, lovită de nulitate
absolută, au fost negate prevederile legale imperative care stabilesc
obligativitatea efectuării procedurii succesorale cu implicarea tuturor
succesorilor, necesitatea identificării și notificării acestora, fiind inclusiv în
drept notarul să solicite comunicarea informației necesare întocmirii actului
notarial. Efectiv, toate actele a căror anulare se solicită prin acțiunea dedusă
judecății sunt „subsecvente” declarației din 08 ***** 2018, depusă de Alexei
Ninicu la notarul Valentina Levința.
Reclamanta a mai declarat că nu este cunoscut temeiul acestei
concluzii a notarului, că lui Alexei Ninicu i-ar aparține 1/2 (o doime) cotă -
parte din bunul proprietate comună în devălmășie, dobândit de soți în timpul
căsătoriei” în contextul în care în Registrul bunurilor imobile, Maria Ninicu
figurează ca unic proprietar al bunurilor imobile în cauză, cu cota-parte 1.0.
Consideră că este nejustificată și contrar legii și circumstanțelor de
fapt, constatarea notarului Valentina Levința care a constatat „existența în
favoarea lui Alexei Ninicu a dreptului de proprietate comună în devălmășie
cu Maria Ninicu” în contextul în care, în Registrul bunurilor imobile
figurează cu certitudine mențiunea că Maria Ninicu era proprietarul exclusiv,
cu cota-parte 1.0, al bunurilor imobile cu nr. cadastral *****; *****; *****;
*****; *****, *****.
Ludmila Ninicu a afirmat că bunurile imobile nominalizate supra,
după cum atestă și Registrul bunurilor imobile, erau bunuri proprietate
personală exclusivă a Mariei Ninicu, obținute prin succesiune de la mama sa
Efrosinia Budeci.
În consecință, se atestă și nulitatea absolută a actelor subsecvente
declarației din 08 ***** 2018 depuse de Alexei Ninicu la notarul Valentina
Levința și „Certificatul din 09 ***** 2014 cu privire la dreptul de proprietate
asupra cotei-părți din proprietatea comună în devălmășie” înregistrat în
registrul actelor notariale cu nr. *****, or, nulitatea acestor acte duce și la
nulitatea actelor juridice încheiate în temeiul lor, și anume, a certificatului de
moștenitor legal nr. ***** din 09 ***** 2014 (*****); contractului de
11
vânzare - cumpărare nr. ***** din 01 ***** 2015 (*****); contractului de
donație nr. ***** din 06 ***** 2015 (*****).
Ludmila Ninicu a susținut că buna credință a lui Ion Bejenaru,
Rodica Bejenaru și Ecaterina Croitor o apreciază critic. La fel, a declarat că
„pregătirile” lui Alexei Ninicu pentru o eventuală acțiune depusă de
succesorii legitimi Ludmila Ninicu și Veronica Ninicu rezultă inclusiv din
faptul încheierii la 06 ***** 2015 cu Ecaterina Croitor (concubina) a
„Contractului de înstrăinare a casei de locuit cu sectorul de teren pentru
construcții cu condiția întreținerii pe viață nr. *****”, rezilierii acestuia la
18 ***** 2015, cu încheierea la 01 ***** 2015 a contractului de vânzare -
cumpărare nr. *****, fiind prezente „operațiune juridice de înstrăinare
multiple”, după apariția situației litigioase cu fiica Ludmila Ninicu.
Referitor la solicitarea cu privire la constatarea acceptării în fapt de
către Ludmila Ninicu, Veronica Ninicu și Alexei Ninicu a câte 1/3 cotă-parte
din averea succesorală rămasă după decesul Mariei Ninicu, ***** și
constatarea locului deschiderii succesiunii ****** a menționat că Ludmila
Ninicu a acceptat în fapt succesiunea rămasă după decesul Efrosiniei Budeci,
continuând să administreze bunurile imobile testate de aceasta.
În termen de 6 luni de la decesul mamei Maria Ninicu, fiicele
Ludmila Ninicu și Veronica Ninicu au efectuat acțiuni de acceptare în fapt a
succesiunii, atât nemijlocit cât și mijlocit, fiind luate în proprietate bunuri
personale a defunctei cât și exercitate acțiuni de posesie asupra bunurilor
imobile a defunctei. Astfel, de exemplu, ordinul de plată nr. ***** (achitarea
servicii comunale ÎMGFL deservire apartament) din ***** 2013, factura
ÎCS „RED UNION FENOSA” din 18 ***** 2013, 22 ***** 2013, etc.,
deținute în original de Ludmila Ninicu, atestă achitarea serviciilor comunale
de către aceasta, aferente ap. ***** situat în *****, care face parte din
activul succesoral, în interiorul termenului de acceptare a succesiunii.
În mod indubitabil se atestă faptul că Ludmila Ninicu a acceptat în
fapt succesiunea rămasă după decesul mamei, exercitând acțiuni de posesie,
nemijlocit și mijlocit, fapt pentru care a solicitat constatarea acceptării în fapt
de către Ludmila Ninicu, Veronica Ninicu și Alexei Ninicu a averii
succesorale rămasă după decesul Maria Ninicu, *****. Însă, în contextul în
care bunurile imobile rămase după decesul Efrosiniei Budeci urmează a fi
atribuite Ludmilei Ninicu, iar bunurile personale a Mariei Ninicu cât și cota-
parte din ap.***** situat în ***** urmează a fi atribuite în proporție de 1/3,
este imposibil să se expună asupra cotei-părți din averea succesorală, acest
subiect urmând a fi elucidat într-un eventual proces de partaj a averii
succesorale.
12
Reclamanta Ludmila Ninicu a solicitat:
- reclamarea de la Primăria satului Donici a informației cu privire la
bunurile imobile deținute la data decesului de către Efrosinia Budeci și a
informației cu privire la persoanele care au deținut în posesie și folosință
bunurile imobile rămase după decesul Efrosiniei Budeci;
- reclamarea de la Primăria satului Donici a copiei actelor care au stat
la baza înregistrării pe numele Mariei Ninicu a dreptului de proprietate
asupra bunurilor imobile cu nr. cadastrale *****; *****; *****; *****;
*****; *****, inclusiv a „titlului de autentificare a dreptului deținătorului de
teren nr. ***** din 16 ***** 2006 (*****)”; „extrasului nr. ***** din 05
***** 2005 (*****)”; „titlului de autentificare a dreptului deținătorului de
teren nr. ***** din 28 ***** 2006 (*****)”;
- anularea declarației din 08 ***** 2018 depusă de Alexei Ninicu la
notarul Valentina Levința prin care Alexei Ninicu s-a declarat ca unic
moștenitor al Mariei Ninicu;
- anularea certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotei-
părți din proprietatea comună nr. ***** din 09 ***** 2014 (*****);
- anularea certificatului de moștenitor legal nr. ***** din 09 *****
2014 (*****);
- anularea certificatului de moștenitor legal nr. ***** din 09 *****
2014 (*****);
- anularea contractului de vânzare - cumpărare nr. ***** din 01 *****
2015 (*****);
- anularea contractului de donație nr. ***** din 06 ***** 2015 (*****);
- constatarea acceptării în fapt de către Ludmila Ninicu a succesiunii
rămase după decesul Efrosiniei Budeci;
- constatarea acceptării în fapt de către Ludmila Ninicu, Veronica
Ninicu și Alexei Ninicu a averii succesorală rămasă după decesul Mariei
Ninicu la *****;
- constatarea locului deschiderii succesiunii *****.
Prin hotărârea din 01 aprilie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul
Central, cererea de chemare în judecată înaintată de Ludmila Ninicu
împotriva lui Alexei Ninicu, intervenienți accesorii Veronica Ninicu,
Ecaterina Croitor, Rodica Bejenaru, Ion Bejenaru, Primăria com. Donici, r-
nul Orhei, notarii publici Valentina Levința și Galina Digori, cu privire la:
anularea declarației din 08 ***** 2018, depuse de Alexei Ninicu la notarul
Valentina Levința prin care Alexei Ninicu s-a declarat unic moștenitor a
Mariei Ninicu; anularea certificatului cu privire la dreptul de proprietate
asupra cotei-părți din proprietatea comună nr. ***** din 09 ***** 2014
(*****); anularea certificatului de moștenitor legal nr. ***** din 09 *****
2014 (*****); anularea certificatului de moștenitor legal nr. ***** din 09
***** 2014 (*****); anularea contractului de vânzare-cumpărare nr. *****
13
din 01 ***** 2015 (*****); anularea contractatului de donație nr. ***** din
06 ***** 2015 (*****); constatarea acceptării în fapt de către Ludmila
Ninicu a succesiunii rămase după decesul Eufrosiniei Budeci; constatarea
acceptării în fapt de către Ludmila Ninicu, Veronica Ninicu și Alexei Ninicu
a averii succesorale rămasă după decesul Mariei Ninicu, la *****;
constatarea locului deschiderii succesiunii *****, s-a respins ca fiind
neîntemeiată. S-a menținut măsura de asigurare a acțiunii aplicată prin
încheierea din 19 ***** 2016 a Judecătoriei Orhei, aplicată asupra ap. *****
din *****, cu nr. cadastral ***** și casa de locuit din satul *****, cu nr.
cadastral *****, până la intrarea în vigoare a hotărârii (174, 198-215, vol.
III)
La 12 aprilie 2021, avocatul Vitalie Lazari, în interesele lui Alexei
Ninicu, a depus cerere prin care a solicitat emiterea unei hotărâri
suplimentare, de încasare a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice.
(f.d. 195, vol. III)
Prin hotărârea suplimentară din 16 aprilie 2021 a Judecătoriei
Orhei, sediul Central, s-a încasat de la Ludmila Ninicu în beneficiul lui
Alexei Ninicu suma 2 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței
juridice. În rest, suma excedentă a cheltuielilor de judecată suportate pentru
asistență juridică, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 06 aprilie 2021, avocatul Andrian Cotună, în interesele Ludmilei
Ninicu, a depus cererea de apel, ulterior, la 09 iulie 2021 apel motivat,
solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii din 01 aprilie 2021 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
admitere integrală a cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de avocatul Andrian Cotună, în interesele Ludmilei
Ninicu și s-a menținut hotărârea din 01 aprilie 2021 și hotărârea suplimentară
din 16 aprilie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
14
La 08 septembrie 2024, avocatul Andrian Cotună, în interesele
Lidmilei Ninicu, a declarat recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de
admitere a acțiunii.
La 10 noiembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa participanților la proces, copia recursului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii a referințelor. (f.d. 167, vol. IV)
La 16 decembrie 2023, Alexei Ninicu a depus referință (cerere).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare de la 01 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost declarat
la 08 septembrie 2023, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate
în Codul de procedură civilă, acesta va fi examinat în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art. 432 din Codului de procedură civilă (în
redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023):
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a
fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel
depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
15
Conform art. 433 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă (în
redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023):
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: c) persoana care a
înaintat recursul nu este în drept să-l declare.
Art. 55 din Codul de procedură civilă:
„Se consideră participanți la proces: părțile, intervenienții, procurorul, petiționarii,
persoanele care, în conformitate cu art.7 alin. (2), art. 73 și 74, sunt împuternicite să
adreseze în instanță cereri în apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale
unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea
drepturilor unor alte persoane, precum și persoanele interesate în cauzele privind
aplicarea măsurilor de protecție în cazurile de violență în familie și în cauzele cu
procedură special.”
Art.75 alin.(1), (11), (4) din Codul de procedură civilă:
(1) În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau
avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din
dreptul de a avea avocat.
(11) Persoanele fizice pot fi reprezentate în instanța de judecată de către soț/soție,
părinți, copii, frați, surori, bunei, nepoți dacă aceștia sunt licențiați în drept și sunt
împuterniciți printr-o procură autentificată notarial.
(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea
însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.
Art.80 alin.(4), (6), (7) din Codul de procedură civil:
(4) Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanță de
judecată încetează în temeiul art. 255 din Codul civil.
(6) Reprezentantul legal depune în judecată actele ce atestă statutul și împuternicirile
sale.
(7) Împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă prin mandat.
Potrivit art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă (în redacția
Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023):
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține
sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, învederând
coroborarea dispozițiilor art. 55, 59 alin. (1), art. 75 alin. (1) și (11 ) și art.
430 lit. a) din Codul de procedură civilă, evocă faptul că dreptul procedural
de a ataca hotărârea judecătorească este unul special, de care beneficiază
doar părțile în dosarul civil și reprezentanții acestora, care au fost
împuterniciți în mod legal cu acest drept.
16
Din materialele cauzei rezultă că la data de 08 septembrie 2023
avocatul Andrian Cotună ca reprezentant al Ludmilei Ninicu a declarat
recurs împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260
din 19 iulie 2002 împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se
confirmă prin mandat. Formularul mandatului este un document de strictă
evidență. Conținutul, forma și modul de utilizare a mandatului se aprobă de
către Guvern.
În conformitate cu pct.8 din Hotărârea Guvernului cu privire la
aprobarea formularului și modul de utilizare a mandatului avocatului și al
avocatului stagiar nr. 158 din 28 februarie 2013 împuternicirile avocatului și
ale avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art.81 din Codul de
procedură civilă al Republicii Moldova, urmează a fi consemnate pe versoul
mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul
stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar
va nota pe versoul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna
versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale
avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se
prezintă împreună cu mandatul.
Materialele cauzei atestă că avocatul Andrian Cotună a întocmit
mandatul Seria MA nr. 1442751 la 16 iulie 2019 în baza contractului de
asistență juridică nr. 36 din 16 iulie 2019, fiind indicat pe versoul mandatului
împuternicirile avocatului și semnat de către Pavel Țurcanu, în numele și
interesele Ludmilei Ninicu în baza procurii nr. ***** din 19 septembrie
2018.
La caz, la materialele cauzei este anexată procura din 19 septembrie
2018 autentificată de notarul Ala Golubciuc-Speianu și înregistrată cu nr.
*****, prin care se atestă că Ludmila Ninicu l-a împuternicit pe Pavel
Țurcanu de a-i reprezenta interesele în judecată, i-a acordat reprezentantului
dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale.
Valabilitatea procurii este pe un termen de 3 ani.
În conformitate cu art.377 alin.(1) lit.a) din Codul civil (în vigoare
din 01 martie 2019) valabilitatea procurii încetează în cazul expirării
termenului sau îndeplinirii condiției extinctive.
La caz, se constată că la 08 septembrie 2023, data depunerii de către
avocatul Valentin Andrian Cotună, în interesele Ludmilei Ninicu, a cererii
de recurs, procura nr.***** din 19 septembrie 2018, prin care Pavel Țurcanu
a împuternicit avocatul de a-i reprezenta interesele în judecată, cu dreptul de
17
a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, a expirat la 19
septembrie 2021, iar altă procură nu a fost prezentată.
Prin urmare, odată cu expirarea procurii, a expirat mandatul
avocațial.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție reține că, recursul împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, a fost depus de către o persoană care nu era în drept să-l
declare.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de avocatul Andrian Cotună,
în interesele Ludmilei Ninicu, ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art.270, art.431 alin.(1) și (2), art.433 alin.(1)
lit.c) și art.440 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Andrian Cotună, în
interesele Ludmilei Ninicu, împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
18