2ra-310/24 — repararea prejudiciului material si moral

La 17 iunie 2022, Eugeniu Grigoriev și Lora Grigoriev au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilie Punga cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin decizia consiliului sătesc Cimișeni, raionul Criuleni nr. 6.8 din 23 aprilie 2004 lui Eugeniu Grigoriev i s-a atribuit în proprietate privată un teren de pământ cu destinația - agricol cu suprafața de 0.6890 ha, amplasat în extravilanul xxxxx, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu numărul cadastral xxxxx. Iar, Lora Grigoriev, prin contractul de vânzare-cumpărare din 8 noiembrie 2019, este proprietara lotului de teren cu suprafața de 0.6891 ha, număr cadastral xxxxx. Ambele aceste terenuri sunt amplasate unul de altul.

Reclamanții au menționat că în toamna anului 2019 consăteanul lor Ilie Punga, fără acordul lor, în mod samavolnic, dispunând de tractor personal, inițial a arat tenurile de pământ indicate mai sus, după care și-a semănat pe ambele sectoare - grâu de toamnă, iar în vara anului 2020 dânsul a recoltat roada de pe ambele terenuri și a folosit această roadă după bunul său plac, iar reclamanților nu le-a dat nimic din roadă și nici nu ne-a achitat nimic.

La fel, în toamna anului 2020 Ilie Punga, în mod repetat, dispunând de tractor personal, din nou a arat terenurile ce le aparțin, iar în primăvara anului 2021 și-a semănat pe ele porumb, pe care în toamna anului 2021 l-a recoltat, iar din acestea din nou nu le-a dat nimic și nici nu le-a plătit nimic.

Reclamanții Eugeniu Grigoriev și Lora Grigoriev au notat că dacă în toamna anului 2019 ei singuri și-au fi arat loturile lor de pământ, atunci în toamna a.2020 și primăvara anului 2021, aveau intenția de a semăna pe ele porumb.

Au explicat că, potrivit certificatului cu nr. 06-0343, eliberat la 3 mai 2022 de către Biroul Național de Statistcă al Republicii Moldova, roada medie la 1 hectar a unor culturi agricole recoltate de către gospodăriile țărănești (de fermier) cu suprafața terenurilor agricole de 10 ha și peste din raionul Criuleni constituiau: grâu de toamnă și primăvară total în anul 2020 constituia - 11,5 chintale; porumb boabe constituia în anul 2021 - 87, 6 chintale. Astfel, dacă în anul 2019 ar fi semănat pe acest teren grâu de toamnă, atunci în anul 2020 și-ar fi recoltat de pe 1 acest teren 792 kg 35 grame de grâu de toamnă, iar în cazul în care el ar fi vândut aceste 792 kg 35 grame de grâu de toamnă cu prețul unui kilogram de 3 lei 356 bani, atunci ar fi avut un venit de 2 659,12 de lei. Această sumă de bani reiese din următoarele calcule: Conform informației de la Biroul Național de Statistică cu nr. 06 -03-44 din 3 mai 2022 de pe 1 ha de grâu de toamnă ar fi recoltat 11.5 chintale de grâu, ce constituie 7, 9235 chintale, adică 792 kg 35 gr, grâu de toamnă. Costul unei tone de grâu de toamnă, tot conform datelor statistice indicate mai sus, constituie 3 356 lei per tonă (1 000) kg, iar pentru 792 kg 35 grame este egal cu 2 659,12 lei. (3 lei 356 bani - costul unui kg de grâu x cu 792 kg 35 de grame este egal cu 2 659 lei 1266 bani).

S-a susținut că prejudiciul cauzat de către pârât lui Eugeniu Grigoriev în acest caz în anul 2020 constituie 2 659, 12 lei. La fel, dacă în anul 2021 Eugeniu Grigoriev a fi semănat pe terenul său de pământ cu suprafața de 0, 6890 ha porumb, atunci el, conform datelor statistice indicate mai sus, ar fi recoltat 87, 6 chintale de porumb în boabe la 1 ha, iar de pe terenul său ar fi recoltat 60, 3564 chintale de boabe de porumb, ce constituie 6 035 kg și 64 grame de boabe de porumb. Conform datelor statistice indicate mai sus o tonă de boabe de porumb în anul 2021 constituia 3 306 lei per tonă (1 000 kg), atunci de pe terenul său de pământ Eugeniu Grigoriev ar fi recoltat 6 035 kg 64 grame de boabe de porumb ce constituie suma de 19 953 lei 82 bani (3 lei 306 bani costul 1 kg de boabe de porumb x cu 6 035 kg 64 grame este egal cu 19 953 lei 82 bani). În acest mod, s-a afirmat că pentru acești 2 ani de zile pârâtul i-a cauzat reclamantului Eugeniu Grigoriev un prejudiciul material în cuantum de 22 612, 94 de lei. Totodată, dacă reclamanta Lora Grigoriev, dispunând în proprietate privată de terenul de pământ cu suprafața de 0, 6891 ha, în anul 2019 ar fi semănat pe el grâu de toamnă, atunci dânsa, în anul 2020, ar fi recoltat de pe acest teren 792 kg 465 grame de grâu de toamnă, iar în cazul în care ea vindea aceste 792 kg 465 grame de grâu de toamnă cu prețul unui kilogram de 3 lei 356 bani, atunci ar fi avut un venit în sumă de 2 659, 51 lei. Această sumă de bani reiese din următoarele: Conform informației de la Biroul Național de Statistică cu nr. 06-03-44 din 3 mai 2022, de pe 1 ha de grâu de toamnă ar fi recoltat 11.5 chintale de grâu, ce constituie 7, 92465 chintale, adică 792 kg 465 gr. Costul unei tone de grâu de toamnă, tot conform datelor statistice indicate mai sus, constituie 3 356 de lei per tonă (1 000) kg, iar pentru 792 kg 35 grame este egal cu 2 659, 12 lei. (3 lei 356 bani - costul unui kg de grâu x cu 792 kg 465 de grame de grâu este egal cu 2 659, 51 de lei). Astfel, prejudiciul cauzat de către pârât reclamantei Lora Grigoriev, în acest caz în anul 2020 constituie suma de 2 659, 51 lei. Dacă în anul 2021 reclamanta Lora Grigoriev ar fi semănat pe terenul său de pământ cu suprafața de 0, 6891 ha porumb, atunci dânsa, conform datelor statistice indicate mai sus, ar fi recoltat 87, 6 chintale de boabe de porumb la 1 ha, iar de pe terenul său cu suprafața de 0, 6891 ha eu a-și fi recoltat 60, 36516 chintale de boabe de porumb, ce constituie 6 036 kg și 516 grame de boabe de porumb. Conform datelor statistice indicate mai sus, o tonă de boabe de porumb în anul 2021 constituia 3 306 lei per tonă (1 000 kg), atunci de pe terenul său de pământ 2 cu suprafața de 0, 6891 ha ar fi recoltat 6 036 kg 516 grame de boabe de porumb ce constituie suma de 19 956, 72 lei pentru boabele de porumb (3 lei 306 bani costul 1 kg de boabe de porumb x cu 6 036 kg 516 grame este egal cu 19 956, 72 lei). Urmare, în acest mod, a afirmat că pentru acești 2 ani de zile pârâtul i-a cauzat reclamantei Lora Grigoriev un prejudiciu material în cuantum total de 22 616,23 lei.

Totodată, reclamanții au indicat că pârâtul Ilie Punga, prin acțiunile sale ilegale și imorale i-a cauzat reclamantului Grigoriev Eugeniu un prejudiciu moral egal cu suma prejudiciului material cauzat în cuantum de 22 612, 94 lei, iar reclamantei Lora Grigoriev, prin aceleași acțiuni, pârâtul i-a cauzat un prejudiciu moral egal cu suma prejudiciului material în cuantum de 22 616,23 lei.

Întru consolidarea soluției sale, instanța de apel din materialele dosarului a reținut că reclamanții sunt proprietarii terenurilor agricole situate în extravilanul s. Cimișeni, r-nul Criuleni, iar pârâtul a utilizat aceste terenuri în mod samavolnic, cultivându-le și însușindu-și roada. În cadrul acțiunilor de constatare efectuate de Inspectoratul de Poliție Criuleni, pârâtul a recunoscut că a prelucrat și cultivat terenurile fără înțelegere cu proprietarii, invocând faptul că terenurile erau pârloagă.

Instanța de apel a notat că, potrivit art. 19, art. 20 alin. (1) și art. 1998 din Codul civil, persoana care acționează în mod ilicit și cu vinovăție este obligată să 3 repare prejudiciul patrimonial cauzat. De asemenea, conform art. 502 din Codul civil, fructele bunului revin proprietarului, dacă legea nu prevede altfel.

La caz, în baza datelor statistice furnizate de Biroul Național de Statistică privind recolta medie și prețul cerealelor, instanța de fond a determinat cuantumul prejudiciului material cauzat fiecărui reclamant pentru anii în care terenurile au fost utilizate abuziv, stabilind sumele datorate cu titlu de prejudiciu material. Instanța de apel a constatat că aceste calcule sunt întemeiate și conforme probatoriului administrat.

Cât privește alegațiile apelantului privind lipsa dovezilor faptei ilicite au fost apreciate critic de către instanța de apel, în condițiile în care însuși pârâtul a recunoscut ocuparea și utilizarea terenurilor fără acordul proprietarilor, fiind astfel întrunite elementele răspunderii civile delictuale – fapta ilicită, prejudiciul și vinovăția.

În esență, în argumentarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept expuse anterior, recurentul a menționat că decizia instanței de apel este ilegală, fiind pronunțată cu aplicarea eronată a normelor de drept material, în special a art. 1998 alin. (1) din Codul civil, și cu aprecierea vădit nerezonabilă a probelor administrate în cauză.

Recurentul a susținut că pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesară întrunirea cumulativă a faptei ilicite și a vinovăției, condiții care, în opinia sa, nu au fost demonstrate în speță. Acesta a invocat că la materialele dosarului nu există niciun proces-verbal contravențional privind săvârșirea faptei de samavolnicie și nicio probă care să confirme vinovăția sa. În materialele cauzei se regăsește decizia organului de poliție nr. 34/31-12391 din 15 decembrie 2021, prin care procesul contravențional a fost încetat, reținându-se că fapta nu întrunește elementele constitutive ale componenței contravenției sau infracțiunii, precum și copia cererii lui Eugeniu Grigoriev din 20 august 2021, prin care acesta a solicitat încetarea examinării cazului, motivând că a ajuns la un numitor comun și nu are pretenții.

Totodată, recurentul a susținut că instanța de apel a ignorat aceste împrejurări și a concluzionat în mod neîntemeiat asupra existenței faptei ilicite și a vinovăției, în contradicție cu jurisprudența uniformă a Curții Supreme de Justiție, motiv pentru care a invocat temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă.

În ceea ce privește prejudiciul moral, recurentul a menționat că reclamanții nu au indicat care drepturi personale nepatrimoniale ar fi fost lezate și nu au prezentat probe privind existența suferințelor morale sau fizice. Acesta a subliniat 4 că dreptul de proprietate este un drept patrimonial, iar acordarea prejudiciului moral este posibilă doar în cazurile expres prevăzute de lege.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară”.

Art. 110 din Codul de procedură civilă: 5 „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Art. 111 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.22 alin. (1), (3), (4) lit. c) și alin. (5) din Codul civil: „(1) Se consideră notificare comunicarea unui act juridic sau a unei informații într-un scop juridic. (3) Notificarea produce efecte din momentul când ajunge la destinatar, cu excepția cazului în care aceasta prevede un efect întârziat. (4) Notificarea se consideră ajunsă la destinatar: c) în cazul unei notificări transmise prin poștă electronică sau prin alt mijloc de comunicare individuală, când poate fi accesată de către destinatar; sau (5) Notificarea se consideră că a ajuns la destinatar după îndeplinirea uneia dintre cerințele prevăzute la alin. (4), oricare dintre acestea este îndeplinită mai întâi”.

Art. 48 alin. (1) și (2) al Legii nr. 124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronica și serviciile de încredere: „(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. (2) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel, momentul recepționării documentului electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional indicat de destinatar. În cazul în care destinatarul documentului electronic nu a indicat sistemul informațional respectiv, documentul electronic se consideră recepționat din momentul intrării acestuia în sistemul informațional al destinatarului, iar în cazul în care destinatarul nu dispune de un asemenea sistem – din momentul extragerii de către destinatar a documentului electronic din sistemul informațional prin care a fost transmis.”

Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă: 6 „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Din materialele dosarului rezultă că la 24 octombrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată, în ședință publică.

Recurentul susține că a luat cunoștință de decizia integrală a instanței de apel la 9 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal (f.d.190).

Din materialele cauzei rezultă că decizia motivată din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului, avocatul Iosip Constantin, prin intermediul poștei electronice, la 2 ianuarie 2024 (f.d.173), iar recurentului prin intermediul poștei terestre (f.d.174).

Totodată, potrivit informației de pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești, Curtea de Apel Chișinău a publicat la 21 decembrie 2023 decizia integrală din 24 octombrie 2023, fapt care poate fi verificat prin accesarea următorului link: https://cac.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/ZDM2YWRiY2QtNGVk Mi00ODc1LWEyZTMtZGU3OTdkNTRiMTVh.

Completul de judecată va verifica momentul de la care începe a curge termenul de recurs împotriva deciziei din 24 octombrie 2023 pentru recurentul Ilie Punga.

În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că din conținutul art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că principalul criteriu după care se realizează comunicarea actelor de procedură este cel al asigurării eficiente a transmiterii textului cuprins în act și confirmarea primirii lui (Decizia nr. 2ra-435/25, §23).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că interesele lui Ilie Punga au fost reprezentate de avocatul Constantin Iosip în baza mandatului seria MAS nr. 085811 din 19 iunie 2023 (f.d. 123). Pe versoul mandatului este indicată inclusiv împuternicirea „de a semna și de a depune cererea de apel”.

Astfel, că cererea de apel motivată din 28 august 2023, a fost semnată și depusă prin intermediul avocatului Constantin Iosip (f.d. 125).

Pin urmare, comunicarea efectuată la adresa electronică a avocatului reprezintă o comunicare valabilă și eficientă, generând începutul curgerii termenului legal de recurs. 7

Însă, în pofida acestui fapt Ilie Punga a depus cererea de recurs abia la 11 martie 2024. Întrucât acest termen are natura unui termen imperativ și peremptoriu, nerespectarea sa atrage sancțiunea inadmisibilității recursului.

În consecință, prin depunerea cererii de recurs la 11 martie 2024, recurentul a omis termenul legal de exercitare a căii de atac, deși avea obligația procesuală de a manifesta diligența necesară și de a exercita un rol activ în cadrul prezentului litigiu.

Completul de judecată subliniază că, unul dintre principiile fundamentale ale procesului este buna-credință a participanților. Buna credință implică obligația părților de a respecta termenele prevăzute de lege. Termenul de recurs stabilit la art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, ceea ce înseamnă că nerespectarea acestuia duce la pierderea dreptului părții de a mai exercita această cale de atac.

Așadar, nerespectarea termenului de recurs este rezultatul exclusiv al conduitei procesuale pasive a recurentului, care avea obligația legală de a acționa prompt și cu responsabilitate. Admiterea unui recurs declarat tardiv ar aduce atingere principiului securității raporturilor juridice și ar submina încrederea în actul de justiție.

Față de cele expuse și constatând că recursul formulat a fost depus cu depășirea termenului legal prevăzut de art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată va declara inadmisibil recursul depus de către Ilie Punga.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. b), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de Ilie Punga, împotriva deciziei din 24 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 8