2ac-14/26 — incasarea datoriei

Î N C H E I E R E

cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență dintre

Judecătoria Strășeni, sediul Călărași și Judecătoria Ungheni, sediul Central

în cauza civilă

Întreprinderea Mixtă „Incaso” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui

Florin Gaitur

(încasarea datoriei)

(Dosarul nr. 2ac-14/26

NR. PIGD 2-25164229-01-2cc-29012026)

Conflictul de competență între două judecătorii din jurisdicția diferitor curți de apel.

2 martie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, conflictul negativ de competență dintre

Judecătoria Strășeni, sediul Călărași și Judecătoria Ungheni, sediul Central,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Limitată, prin intermediul avocatului Bujoreanu Eugeniu, a depus la Judecătoria

Ungheni cerere de chemare în judecată împotriva lui Florin Gaitur cu privire la

încasarea datoriei.

în temeiul art. 2762 alin. (1) Cod de procedură civilă, cererea de chemare în judecată

menționată supra a fost acceptată spre examinare în procedura cererilor cu valoare

redusă.

fost strămutată cauza civilă după competență la Judecătoria Strășeni, sediul Călărași.

fost suspendată examinarea cauzei și s-a transmis Curții Supreme de Justiție, în

vederea soluționării conflictului negativ de competență.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Instanța judecătorească în fața căreia s-a ivit conflictul de competență jurisdicțională

suspendă din oficiu procesul și înaintează dosarul către instanța în drept să soluționeze

conflictul de competență.

Conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași

curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de

Curtea Supremă de Justiție.

Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea

participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici

unei căi de atac”.

„Reclamantul poate intenta acțiunea în oricare din sediile instanței în a cărei rază

teritorială se află domiciliul pârâtului.”

„Acțiunea împotriva mai multor pârâți cu diferite domicilii se intentează în instanța de

judecată la domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea reclamantului.”

1

„Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se

consideră că persoana își păstrează domiciliul atît timp cît nu și-a stabilit un altul.

Reședința obișnuită demonstrează o legătură apropiată și stabilă a persoanei fizice cu

locul vizat. La determinarea reședinței obișnuite se iau în considerare toate elementele de

fapt relevante, în special durata și regularitatea prezenței persoanei în locul vizat, precum și

condițiile și motivele acestei prezențe.

Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decît atunci cînd cel care ocupă sau

se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo reședința obișnuită. Dovada

intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la autoritățile competente să opereze

stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte

împrejurări de fapt. Persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră

domiciliată la locul reședinței sale temporare. În lipsă de reședință temporară, persoana este

considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaște, la

locul unde acea persoană se găsește.”

„Până la proba contrară, domiciliul sau reședința temporară a persoanei fizice se prezumă

că se află la adresa de domiciliu sau de reședință temporară înscrisă în profilul persoanei din

Registrul de stat al populației, conform prevederilor actelor normative privind evidența

locuitorilor Republicii Moldova.

În lipsa acestor înscrieri în Registrul de stat al populației ori atunci cînd acestea nu

corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței temporare nu va

putea fi opusă altor persoane”.

„Nimeni nu poate fi lipsit, fără consimțământul său, de dreptul la judecarea cauzei sale

de către o instanță sau de judecătorii în a căror competență cauza respectivă este dată prin

lege, cu excepția cazurilor expres stabilite de prezentul cod.

Instanța ierarhic superioară nu are dreptul să strămute, din oficiu, o cauză de la instanța

ierarhic inferioară la alta ori să o preia pentru judecare, cu excepția cazului în care completul

de judecată în instanța respectivă nu poate fi legal constituit”.

MOTIVAREA INSTANȚEI

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că Judecătoria Ungheni,

sediul Central, este instanța competentă să examineze cauza în fond.

Curții Supreme de Justiție nr. 2ac-5/26 din 21 ianuarie 2026. În acest sens, Curtea

Supremă de Justiție a constatat că în cazul în care în buletinul de identitate al pârâtului

este indicată o adresă de domiciliu la care nu primește corespondența, iar în contractul

de credit este indicată o altă adresă de domiciliu la care recepționează corespondența,

prezumția legală de domiciliu din registru în sensul art. 39 alin. (2) din Codul civil

nu se contrazice.

2

Judecătoriei Ungheni, sediul Central, or, în virtutea art. 38 alin.(1) din Codul de

procedură civilă acțiunea civilă urmează a fi examinată de instanța în a cărei rază are

domiciliu pârâtul potrivit buletinului de identitate și informației din Registrul de Stat

al Populației.

din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Constată competența Judecătoriei Ungheni, sediul Central la examinarea cauzei

civile Întreprinderea Mixtă „Incaso” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui

Florin Gaitur cu privire la încasarea datoriei.

Prezenta cauza civilă, se remite spre examinare Judecătoriei Ungheni, sediul

Central.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

3