2ra-1056/23 — recunoasterea dreptului de proprietate comuna pe cote-prti asupra bunului imobil si anularea contractului de donatie

La 19 septembrie 2019, Clementie Popa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Zinaidei Mardari și lui Victor Mardari, cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate comună pe cote-părți asupra bunului imobil și anularea contractului de donație prin care solicită:

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, din anul ****** a început să ducă viață în comun cu Zinaida Mardari. În anul ******, s-a născut feciorul Victor Mardari, iar în anul ******, fiica Victoria Mardari. Între timp prin hotărârea administrației publice locale li s-a atribuit teren pentru construcții în reg. Bujărăuca a or. Soroca, pe viitoarea str-lă Arhitectorul Voițehovski. Din banii comuni au procurat materiale de construcție (lemn, piatră etc.) și în timp de 3 ani au construit primul nivel al casei, apoi restul.

A susținut că, din anul ******, împreună cu concubina au activat la cooperativa „******”, ulterior la italieni, astfel din banii câștigați la nivelul 1 al casei au construit baia, au aranjat o cameră de locuit și bucătăria, au construit gard din piatră, instalând ferestre, conducta de apă și gaz.

Iar, în anul 2003 a mers la muncă în Federația Rusă, ulterior în 2013 a venit și Zinaida Mardari și au continuat să muncească peste hotare împreună timp de 6 ani.

Reclamantul a opinat că, împreună au participat la dobândirea bunului imobil și ambii dețin dreptul de proprietate asupra casei construite. În luna decembrie 2018, fără a-l înștiința, Zinaida Mardari a înstrăinat bunul comun, prin contract de donație, pârâtului Victor Mardari.

La 08 mai 2019, prin declarația feciorului reprezentanții poliției l-au evacuat forțat din imobilul comun.

În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat să fie recunoscut deținător a ½ cotă-parte din imobilul construit de ambii concubini pe str. ******, mun. Soroca și să fie declarat nul contractul de donație din 05 decembrie 2018.

La 14 august 2020,Victor Mardari a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Clementie Popa, intervenienți Zinaida Mardari și Crina Mardari cu privire la recunoașterea bunului imobil proprietate comună cu stabilirea 1 cotei-părți ideale a fiecărui coproprietar, cu atribuirea unei sulte bănești. (f.d. 58-60 Vol. I) ASPECT DE PROCEDURĂ:

Prin încheiere protocolară din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, s-a admis cererea depusă de Victor Mardari cu privire la renunțarea la acțiunea reconvențională. (f.d.10 Vol. II)

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit că bunul imobil cu cota-parte 1.0 situat în mun. Soroca, str, ******aparținea cu drept de proprietate Zinaidei Mardari în baza procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor nr. ****** din ****** (7801/18/20352), fiind înregistrat la ****** în Registrul bunurilor imobile.

Reclamantul/apelantul Clementie Popa susține că din anul ****** s-a aflat în relații de concubinaj cu Zinaida Mardari, în timpul cărora i-a fost atribuit teren pentru construcții, în baza deciziei Primăriei, după care împreună cu Zinaida Mardari au procurat materiale de construcție pentru lucrările de construcție a casei de locuit. Ulterior, în anul 2003 Clementie Popa a plecat la muncă peste hotarele țării, unde s-a aflat până în anul 2019.

Instanța de apel a reținut că, prin înaintarea cererii de chemare în judecată, Clementie Popa pretinde că bunul dobândit de el împreună cu Zinaida Mardari este un bun ce aparține pe cote-părți ambilor concubini, și este supus regimului dreptului de proprietate comună a acestora. 2

Instanța de apel a reținut că prima instanță în mod corect a constatat netemeinicia pretenției privind recunoașterea reclamantului în calitate de deținător al cotei-părți din imobilul litigios, argumentând că dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile se dobândește numai la data înregistrării acestuia în Registrul bunurilor imobile. Totodată, instanța a menționat că, potrivit materialelor cauzei, Clementie Popa nu a fost titularul dreptului de proprietate asupra imobilului respectiv, iar prin urmare cererea privind recunoașterea reclamantului/apelantului ca deținător al unei cote-părți din imobil nu poate fi admisă, or, relațiile de concubinaj nu produc efecte juridice similare celor izvorâte din căsătorie. În consecință, instanța de apel a concluzionat că pretinsul drept de proprietate al lui Clementie Popa asupra unei cote-părți din construcție nu poate fi recunoscut nici în drept și nici în fapt, având în vedere că dispozițiile legale aplicabile regimului matrimonial nu sunt incidente în cazul relațiilor de concubinaj.

Instanța de apel a menționat că declarațiile martorilor, precum și argumentele aduse de către reclamantul-apelant, nu confirmă faptul că ultimul a contribuit financiar la construcția casei de locuit (la caz, la ½ cotă-parte) și că terenul pentru construcții a fost dobândit împreună cu Zinaida Mardari.

Totodată, instanța de apel a conchis că imobilul în litigiu a fost dobândit de Zinaida Mardari în timpul concubinajului cu apelantul Clementie Popa, situație ce nu generează instituirea proprietății comune în contextul lipsei probelor privind investirea resurselor personale a fiecărui concubin în dobândirea bunurilor respective.

Reclamantul-apelant nu a prezentat probe care să dovedească că a investit în bunul imobil mijloace financiare, ce a dus la majorarea esențială a valorii acestui bun, or, în conformitate cu art. 119 alin. (1) din Codul de procedură civilă probele se adună și se prezintă de către părți și alți participanți la proces.

Cu referire la pretenția reclamantului/apelantului cu privire la declararea nulității contractului de donație, instanța de apel a menționat că părți ale contractului de donație sunt Zinaida Mardari și Victor Mardari, respectiv Clementie Popa putea să se adreseze în instanța de judecată cu acțiune pentru apărarea pretinsului drept încălcat prin încheierea contractului de donație, în situația în care ultimul ar fi deținut careva drept de proprietate asupra imobilului donat, drept pe care apelantul nu l-a confirmat pe parcursul judecării cauzei nici prin probe și nici prin declarațiile date pe parcurs în cadrul ședinței de judecată atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că, nu era necesar consimțământul lui Clementie Popa la donarea bunului imobil, atât timp cât ultimul nu deține careva drept de proprietate asupra acestuia. Mai mult decât atât, reclamantul/ apelantul contestă un act juridic supus autentificării notariale, care se prezumă legal până la proba contrară, însă în speță proba contrară nu a fost prezentată.

La 16 mai 2023, prin intermediul oficiului poștal, Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată ( vol. II, f.d.104-108).

La 28 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererii de recurs depusă de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.

Prin referința din 21 august 2023, Zinaida Mardari și Victor Mardari, reprezentați de avocatul Valentina Moruz, au solicitat declararea recursului depus de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, ca fiind inadmisibil ( vol. II, f.d. 128-129).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. 4 Recursul declarat de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” 5

Astfel, cererea de recurs depusă de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, la 16 mai 2023, se consideră depusă în termenul stabilit de lege.

La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere 6 a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, ca fiind inadmisibil.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 7