2ra-1056/23 — recunoasterea dreptului de proprietate comuna pe cote-prti asupra bunului imobil si anularea contractului de donatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- recunoasterea dreptului de proprietate comuna pe cote-prti asupra bunului imobil si anularea contractului de donatie
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1056/23 — recunoasterea dreptului de proprietate comuna pe cote-prti asupra bunului imobil si anularea contractului de donatie (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Clementie Popa,
reprezentat de avocata Stela Chiriac,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Popa
Clementie împotriva Zinaidei Mardari și lui Victor Mardari, intervenient
accesoriu Societatea pe Acțiuni „Mobiasbanca-OTP Grup”, cu privire la
recunoașterea dreptului de proprietate comună pe cote-părți asupra bunului
imobil și anularea contractului de donație,
împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1056/23
NR. PIGD 2-19150111-01-2ra-28072023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, în vigoare din 01
septembrie 2023).
Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. Gh. Mîțu
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza
19 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă
de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Diana Stănilă, Președinte,
Ion Munteanu,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 septembrie 2019, Clementie Popa a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Zinaidei Mardari și lui Victor Mardari, cu privire la
recunoașterea dreptului de proprietate comună pe cote-părți asupra bunului
imobil și anularea contractului de donație prin care solicită:
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că, din
anul ****** a început să ducă viață în comun cu Zinaida Mardari. În anul
******, s-a născut feciorul Victor Mardari, iar în anul ******, fiica Victoria
Mardari. Între timp prin hotărârea administrației publice locale li s-a atribuit
teren pentru construcții în reg. Bujărăuca a or. Soroca, pe viitoarea str-lă
Arhitectorul Voițehovski. Din banii comuni au procurat materiale de
construcție (lemn, piatră etc.) și în timp de 3 ani au construit primul nivel al
casei, apoi restul.
A susținut că, din anul ******, împreună cu concubina au activat la
cooperativa „******”, ulterior la italieni, astfel din banii câștigați la nivelul 1
al casei au construit baia, au aranjat o cameră de locuit și bucătăria, au construit
gard din piatră, instalând ferestre, conducta de apă și gaz.
Iar, în anul 2003 a mers la muncă în Federația Rusă, ulterior în 2013 a
venit și Zinaida Mardari și au continuat să muncească peste hotare împreună
timp de 6 ani.
Reclamantul a opinat că, împreună au participat la dobândirea bunului
imobil și ambii dețin dreptul de proprietate asupra casei construite. În luna
decembrie 2018, fără a-l înștiința, Zinaida Mardari a înstrăinat bunul comun,
prin contract de donație, pârâtului Victor Mardari.
La 08 mai 2019, prin declarația feciorului reprezentanții poliției l-au
evacuat forțat din imobilul comun.
În urma concretizării cerințelor, reclamantul a solicitat să fie recunoscut
deținător a ½ cotă-parte din imobilul construit de ambii concubini pe str.
******, mun. Soroca și să fie declarat nul contractul de donație din 05
decembrie 2018.
La 14 august 2020,Victor Mardari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Clementie Popa, intervenienți Zinaida Mardari și Crina Mardari
cu privire la recunoașterea bunului imobil proprietate comună cu stabilirea
1
cotei-părți ideale a fiecărui coproprietar, cu atribuirea unei sulte bănești. (f.d.
58-60 Vol. I)
ASPECT DE PROCEDURĂ:
Prin încheiere protocolară din 08 februarie 2022 a Judecătoriei Soroca,
sediul Central, s-a admis cererea depusă de Victor Mardari cu privire la
renunțarea la acțiunea reconvențională. (f.d.10 Vol. II)
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Clementie Popa,
ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 19 octombrie 2022, Clementie Popa, reprezentat de avocata Silvia
Chiriac, a depus cerere de apel nemotivată, iar la 20 decembrie 2022, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 18 octombrie 2022 a
Judecătoriei Soroca, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de
chemare în judecată să fie admisă integral ( vol. II, f.d. 47, 55-56).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
cererea de apel depusă de Clementie Popa și s-a menținut hotărârea din 18
octombrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a stabilit că bunul
imobil cu cota-parte 1.0 situat în mun. Soroca, str, ******aparținea cu drept de
proprietate Zinaidei Mardari în baza procesului-verbal de recepție la terminarea
lucrărilor nr. ****** din ****** (7801/18/20352), fiind înregistrat la ******
în Registrul bunurilor imobile.
Reclamantul/apelantul Clementie Popa susține că din anul ****** s-a
aflat în relații de concubinaj cu Zinaida Mardari, în timpul cărora i-a fost
atribuit teren pentru construcții, în baza deciziei Primăriei, după care împreună
cu Zinaida Mardari au procurat materiale de construcție pentru lucrările de
construcție a casei de locuit. Ulterior, în anul 2003 Clementie Popa a plecat la
muncă peste hotarele țării, unde s-a aflat până în anul 2019.
Instanța de apel a reținut că, prin înaintarea cererii de chemare în
judecată, Clementie Popa pretinde că bunul dobândit de el împreună cu Zinaida
Mardari este un bun ce aparține pe cote-părți ambilor concubini, și este supus
regimului dreptului de proprietate comună a acestora.
2
Instanța de apel a reținut că prima instanță în mod corect a constatat
netemeinicia pretenției privind recunoașterea reclamantului în calitate de
deținător al cotei-părți din imobilul litigios, argumentând că dreptul de
proprietate asupra bunurilor imobile se dobândește numai la data înregistrării
acestuia în Registrul bunurilor imobile. Totodată, instanța a menționat că,
potrivit materialelor cauzei, Clementie Popa nu a fost titularul dreptului de
proprietate asupra imobilului respectiv, iar prin urmare cererea privind
recunoașterea reclamantului/apelantului ca deținător al unei cote-părți din
imobil nu poate fi admisă, or, relațiile de concubinaj nu produc efecte juridice
similare celor izvorâte din căsătorie. În consecință, instanța de apel a
concluzionat că pretinsul drept de proprietate al lui Clementie Popa asupra unei
cote-părți din construcție nu poate fi recunoscut nici în drept și nici în fapt,
având în vedere că dispozițiile legale aplicabile regimului matrimonial nu sunt
incidente în cazul relațiilor de concubinaj.
Instanța de apel a menționat că declarațiile martorilor, precum și
argumentele aduse de către reclamantul-apelant, nu confirmă faptul că ultimul
a contribuit financiar la construcția casei de locuit (la caz, la ½ cotă-parte) și că
terenul pentru construcții a fost dobândit împreună cu Zinaida Mardari.
Totodată, instanța de apel a conchis că imobilul în litigiu a fost dobândit
de Zinaida Mardari în timpul concubinajului cu apelantul Clementie Popa,
situație ce nu generează instituirea proprietății comune în contextul lipsei
probelor privind investirea resurselor personale a fiecărui concubin în
dobândirea bunurilor respective.
Reclamantul-apelant nu a prezentat probe care să dovedească că a
investit în bunul imobil mijloace financiare, ce a dus la majorarea esențială a
valorii acestui bun, or, în conformitate cu art. 119 alin. (1) din Codul de
procedură civilă probele se adună și se prezintă de către părți și alți participanți
la proces.
Cu referire la pretenția reclamantului/apelantului cu privire la declararea
nulității contractului de donație, instanța de apel a menționat că părți ale
contractului de donație sunt Zinaida Mardari și Victor Mardari, respectiv
Clementie Popa putea să se adreseze în instanța de judecată cu acțiune pentru
apărarea pretinsului drept încălcat prin încheierea contractului de donație, în
situația în care ultimul ar fi deținut careva drept de proprietate asupra
imobilului donat, drept pe care apelantul nu l-a confirmat pe parcursul judecării
cauzei nici prin probe și nici prin declarațiile date pe parcurs în cadrul ședinței
de judecată atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel.
Prin urmare, instanța de apel a stabilit că, nu era necesar consimțământul
lui Clementie Popa la donarea bunului imobil, atât timp cât ultimul nu deține
careva drept de proprietate asupra acestuia. Mai mult decât atât, reclamantul/
apelantul contestă un act juridic supus autentificării notariale, care se prezumă
legal până la proba contrară, însă în speță proba contrară nu a fost prezentată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
3
La 16 mai 2023, prin intermediul oficiului poștal, Clementie Popa,
reprezentat de avocata Stela Chiriac, a depus cerere de recurs împotriva
deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de
chemare în judecată ( vol. II, f.d.104-108).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, a reiterat motivele de fapt și de drept expuse în
cererea de apel și cererea de chemare în judecată, invocând că instanțele
inferioare au interpretat eronat legea.
La 28 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților
copia cererii de recurs depusă de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela
Chiriac, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței.
Prin referința din 21 august 2023, Zinaida Mardari și Victor Mardari,
reprezentați de avocatul Valentina Moruz, au solicitat declararea recursului
depus de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, ca fiind
inadmisibil ( vol. II, f.d. 128-129).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 1 septembrie 2023.
În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31
iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
4
Recursul declarat de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela
Chiriac a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie
2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii recursului.
În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor
de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în
proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”
Art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
5
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 25 aprilie 2023, Curtea de Apel Bălți
a expediat, prin intermediul poștei electronice, reprezentantului recurentului,
avocatei Stela Chiriac, decizia motivată din 21 februarie 2023, fapt ce se
confirmă prin extrasul din poșta electronică atașat la materialele cauzei ( vol.
II, f.d. 92 verso) .
Astfel, cererea de recurs depusă de Clementie Popa, reprezentat de
avocata Stela Chiriac, la 16 mai 2023, se consideră depusă în termenul stabilit
de lege.
La caz, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea
conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute
în art.432 alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă în redacția legii în vigoare
la data depunerii recursului.
Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de
Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se
referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și
nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Clementie Popa, reprezentat de avocata Stela Chiriac,
conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul
examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind
apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a
dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la
judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere
6
a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Clementie Popa,
reprezentat de avocata Stela Chiriac, ca fiind inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin.(1) și (2), art.433 lit.
a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.
440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Clementie Popa, reprezentat de
avocata Stela Chiriac, împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel
Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Diana Stănilă
Judecători Ion Munteanu
Oxana Parfeni
7