2ra-956/24 — constatarea nulitatii contractului si aplicarea efectelor nulitatii, impartirea proprietatii comune

2ra-956/24 — constatarea nulitatii contractului si aplicarea efectelor nulitatii, impartirea proprietatii comune (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

privind admiterea recursului

în cauza civilă

Tamara Pindiuc împotriva lui Ion Pindiuc, Elena Mîndru (Pindiuc), Olga Pindiuc,

Veaceslav Pindiuc, Dariana Pindiuc, Ira Zadorojnîi, intervenienți accesorii Maria

Ciuperca și Direcția pentru protecția Drepturilor copilului sectorul Centru mun.

Chișinău

(constatarea nulității contractului și aplicarea efectelor nulității,

împărțirea proprietății comune)

împotriva deciziei din 12 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-956/24

NR. PIGD 2-21110031-01-2ra-06082024)

Omisiunea realizării unui control devolutiv complet. Simulația constituie o instituție

cu regim juridic autonom, distinctă de nulitatea absolută. Constatarea simulației nu

este sancționată cu nulitatea.

Judecătoria Chișinău sediul Centru – jud. M. Țurcan

Curtea de Apel Chișinău – jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Ira Zadorojnîi și Dariana

Pindiuc,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată către Pindiuc Ion, Mîndru (Pindiuc) Elena, Pindiuc Olga și Pindiuc

Veaceslav privind partajarea proprietății comune.

câte ½ cotă parte din bunul imobil situat în ***** care valorează 936400 lei.

Reclamanta a susținut că a efectuat din cont propriu investiții de 335380 lei.

Mîndru (Pindiuc), Olga Pindiuc și Veaceslav Pindiuc în proprietate comună bunul

imobil situat în ***** care valorează 493400 lei.

bunurilor imobile menționate, reclamanta a înaintat acțiunea de partaj.

următoarele modalități de partajare a bunurilor imobile.

partaj prin atribuirea întregului apartament în proprietatea sa în schimbul unei sulte

care urma a fi achitată lui Ion Pindiuc în mărime de 300510 lei.

calitate de modalitate de partaj – determinarea cotelor ideale a câte 1/5 din bunul

imobil pentru reclamantă și pârâți. Urmare a determinării cotelor părți ideale,

bunul imobil vizat ar urma a fi atribuit în întregime reclamante în schimbul sultei

de 98680 lei achitată fiecărui pârât.

Pindiuc, la materialele dosarului a fost prezentat contractul de donație din 18

august 2021 încheiat și autentificat notarial între Ion Pindiuc și Dariana Pindiuc

privind donația a 12 cotă parte din apartamentul din *****.

1

cerere privind completarea temeiului și obiectului acțiunii și majorarea

cuantumului pretențiilor.

de donație încheiat între Ion Pindiuc și Dariana Pindiuc ar fi simulat absolut,

încheiat fără intenția de a produce efecte juridice. Prin urmare, reclamanta

consideră că acest contract este lovit de nulitate absolută.

indicat că acesta urmează a fi atribuit în proprietatea sa în schimbul sultei în

mărime de 283564 lei.

a indicat că urmează a fi determinate cotele părți ideale din bun în privința sa și a

pârâților și atribuirea întregului bun sie cu încasarea sultei în privința fiecărui pârât

în mărime de 98580 lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

admis parțial cererea de chemare în judecată a Tamarei Pindiuc.

S-a constatat nulitatea absolută a contractului de donație *** din 17 august

2021, încheiat între Ion Pindiuc, în calitate de donator, și Dariana Pindiuc, în

calitate de donatar, care acționează cu acordul mamei, Ira Zadorojnîi, autentificat

de notarul Maria Ciuperca, ce are ca obiect donația a ½ cotă-parte din apartamentul

*****, cu număr cadastral *****, situat în *****, cu revenirea părților la poziția

inițială.

S-au aplicat efectele nulității absolute a contractului de donație *** din 17

august 2021, încheiat între Ion Pindiuc, în calitate de donator, și Dariana Pindiuc,

în calitate de donatar, autentificat de notarul Maria Ciuperca, prin atribuirea lui Ion

Pindiuc în proprietate a ½ cotă-parte din apartamentul ***, cu număr cadastral

*****, situat în *****.

S-a încetat dreptul de proprietate comună pe cote-părți, ce aparține Tamarei

Pindiuc și lui Ion Pindiuc asupra bunului imobil, apartamentul ***, cu număr

cadastral *****, situat în ***** și s-a transmis/atribuit în proprietate exclusivă

Tamarei Pindiuc bunul imobil sus menționat, în schimbul unei sulte în favoarea lui

Ion Pindiuc.

S-a încasat de la Tamara Pindiuc, în beneficiul lui Ion Pindiuc, suma de 468 200

lei cu titlu de sultă, pentru ½ cotă-parte din apartamentul ***, cu număr cadastral

*****, situat în *****, atribuită în proprietate Tamarei Pindiuc.

S-a partajat bunul imobil, apartamentul ***, situat pe adresa *****, număr

cadastral *****, determinându-le câte 1/5 cotă-parte ideală fiecărui coproprietar:

2

Tamara Pindiuc, Ion Pindiuc, Elena Mîndru (Pindiuc), Olga Pindiuc și Veaceslav

Pindiuc. S-a încetat proprietatea comună a lui Tamara Pindiuc, Ion Pindiuc, Elena

Mîndru (Pindiuc), Olga Pindiuc și Veaceslav Pindiuc asupra ap. ***, situat pe

adresa *****, număr cadastral *****.

S-a transmis/atribuit în proprietate exclusivă Tamarei Pindiuc bunul imobil,

apartamentul ***, situat pe adresa *****, număr cadastral *****, în schimbul

sultelor în favoarea lui Ion Pindiuc, Elena Mîndru (Pindiuc), Olga Pindiuc și

Veaceslav Pindiuc.

S-a încasat de la Tamara Pindiuc, în beneficiul lui Ion Pindiuc, suma de 98 689

lei, cu titlu de sultă, pentru 1/5 cotă-parte din bunul imobil, apartamentul ***, s-a

încasat de la Tamara Pindiuc, în beneficiul Elenei Mîndru (Pindiuc), suma de 98

689 lei, cu titlu de sultă, pentru 1/5 cotă-parte din bunul imobil, apartamentul ***,

s-a încasat de la Tamara Pindiuc, în beneficiul Olgăi Pindiuc, suma de 98 689 lei,

cu titlu de sultă, pentru 1/5 cotă-parte din bunul imobil, apartamentul ***.

S-a constatat achitarea benevolă, pe parcursul examinării cauzei, de către

Tamara Pindiuc, în beneficiul lui Veaceslav Pindiuc, a sumei de 98 689 lei, cu titlu

de sultă, pentru 1/5 cotă-parte din bunul imobil, apartamentul ***, situat pe adresa

*****, număr cadastral *****. Sa încasat de la Ion Pindiuc, în beneficiul statului,

suma de 17 006,40 lei, cu titlu de taxă de stat. În rest, cererea Tamarei Pindiuc s-a

respins ca nefondată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Pindiuc, Dariana Pindiuc și Ira Zadorojnîi, a fost depusă o cerere de apel împotriva

hotărârii din 1 august 2023 prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei

hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

lipsă de temei, apelul declarat de apelanții Ion Pindiuc, Ira Zadorojnîi și minora

Dariana Pindiuc, reprezentați de avocatul Sergiu Criclivîi și s-a menținut hotărârea

din 1 august 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

donație dintre Ion Pindiuc și Dariana Pindiuc a fost încheiat după de Tamara

Pindiuc a depus acțiunea privind partajul apartamentului din ***** și în timpul ce

între Ion Pindiuc și Tamara Pindiuc se duceau negocieri privind partajul acestui

bun imobil. În acest sens, instanța de apel a constatat că Ion Pindiuc a donat prin

simulație absolută fiicei sale bunul imobil vizat.

3

apel a stabilit că prima instanță just a dispus transmiterea/atribuirea în proprietate

exclusivă a Tamarei Pindiuc bunul imobil, or aceasta a solicitat atribuirea

întregului bun în favoarea sa în schimbul unei sulte, este dispusă să o achite, iar

Pindiuc Ion nu locuiește în acest apartament și nici nu pretinde să-i fie atribuit.

prima instanță just a transmis/atribuit întregul bun în proprietatea exclusivă a

acesteia în schimbul sultei, or Tamara Pindiuc este unicul coproprietar care solicită

acest fapt, ceilalți trei coproprietari acceptând această opțiune, iar Pindiuc Ion nu

a pretins ca bunul să-i revină, dar nici nu a propus alte modalități de partaj și nici

nu a combătut prin probe pertinente valoarea de piață a bunului imobil. La acest

aspect, instanța de apel a mai reținut că Tamara Pindiuc a achitat benevol suma de

98689 lei cu titlu de sultă în beneficiul lui Ion Pindiuc, ultimul exprimându-și

acordul la radierea dreptului său de proprietate și înscrierea dreptului de proprietate

a Tamarei Pindiuc asupra 1/5 cotă-parte din bun.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

o cerere de recurs împotriva deciziei din 12 iunie 2024 prin care au solicitat

admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei spre

rejudecare.

reprezentați de avocatul Cristin Chiriac, au depus o cerere de recurs suplimentară

prin care și-a menținut solicitările din recursul inițial, solicitând și încasarea din

contul intimaților a tuturor cheltuielilor de judecată.

încheiat la 17 august 2021, însă acțiunea formulată de Tamara Pindiuc a fost pusă

pe rol la 29 septembrie 2019, motiv pentru care în această parte concluziile

instanței de apel sunt eronate și nu există temei de nulitate a contractului de

donație.

lui Ion Pindiuc asupra suprafeței locative de folosire și a cotei părți de proprietate

privind efectuarea reparației nu sunt la materialele cauzei, nefiind aplicabile

prevederile art. 545 alin. (2) din Codul civil.

contracte de vânzare-cumpărare notariale și/sau încheieri ale instanței în privința

tranzacțiilor între părți asupra ***** și nu există nicio confirmare a unei sume de

bani recepționate de Ion Pindiuc de la Tamara Pindiuc.

4

cererea de recurs prin care a solicitat respingerea recursului ca vădit neîntemeiat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”

„(1) Simulația unui contract poate fi absolută sau relativă.

5

(2) Simulația este absolută atunci cînd părțile încheie contractul fără intenția de a

produce efecte juridice.

(3) Simulația este relativă atunci cînd părțile încheie contractul cu intenția ca el aparent

să producă efecte juridice diferite de efectele dorite cu adevărat de către părți (contract

secret).”

„(1) Contractul simulat nu produce efecte între părți.

(2) Contractul secret produce efecte numai între părți și, dacă din natura contractului

ori din stipulația părților nu rezultă contrariul, între succesorii lor universali sau cu titlu

universal.

(3) Cu toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici între părți dacă nu

îndeplinește condițiile cerute de lege pentru încheierea sa valabilă.”

„(1) Contractul secret nu poate fi invocat de părți, de către succesorii lor universali, cu

titlu universal sau cu titlu particular și nici de către creditorii înstrăinătorului aparent

împotriva terților care, întemeindu-se cu bună-credință pe contractul aparent, au dobîndit

drepturi de la dobînditorul aparent.

(2) Terții pot invoca împotriva părților existența contractului secret dacă acesta le

vatămă drepturile.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 12 iunie 2024 (Vol. II, f.d.

190-192).

expediată participanților la proces la data de 20 august 2024 (Vol. II, f.d. 207-208).

Prin urmare, recursul declarat la 6 august 2024, și recursul suplimentar depus la 27

octombrie 2024 este considerat depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de

procedură civilă.

înlocuită partea la proces Ion Pindiuc cu succesorul său în drepturile procedurale

– Dariana Pindiuc.

Justiție consideră recursul pasibil de admitere cu casarea deciziei instanței de apel

și remiterea cauzei spre rejudecare, din următoarele considerațiuni.

din căile de atac stabilite și reglementate prin lege, deopotrivă ordinară, devolutivă

și suspensivă de executare (dacă legea nu prevede altfel), declanșată de către

persoanele abilitate prin lege cu acest drept. Această cale de atac conferă instanței

6

ierarhic superioare învestite cu soluționarea apelului, pe lângă competența

verificării legalității și temeiniciei hotărârii atacate, și unele atribuții de judecată

ale primei instanțe.

a apelului, care constă în făptui că apelul provoacă o nouă judecată în fond, ce

vizează atât problemele de fapt, cât și cele de drept, dar în limitele stabilite expres

sau implicit, prin cererea de apel. Reieșind din prevederile art.373 CPC, instanța

de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, referitor la constatarea circumstanțelor

de fapt și aplicarea legii, în prima instanță. În limitele apelului, instanța de apel

verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea

pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar, în apel, de către

participanții la proces.

în esență, a concluziilor și argumentelor deja expuse de prima instanță, fără a

formula o apreciere proprie asupra criticilor formulate de apelanți în raport cu

cadrul legal aplicabil și circumstanțele concrete ale cauzei.

individual, faptul că donația încheiată între Ion Pindiuc și fiica sa, Dariana Pindiuc,

ar constitui o donație simulată și prin efect nulă, pe motiv că a fost încheiată după

introducerea acțiunii de partaj și în contextul existenței unor negocieri între Ion

Pindiuc și Tamara Pindiuc privind bunul imobil vizat. Cu toate acestea, instanța de

apel nu a oferit o motivare proprie privind aplicabilitatea normelor legale

referitoare la simulație și efectele acesteia.

efecte între părți. Cu toate acestea, nicio normă juridică în vigoare nu

reglementează ca efect al simulației nulitatea actului juridic.

modificările operate Codului civil în vigoare după 1 martie 2019, simulația nu mai

este sancționată cu nulitatea absolută (a se vedea decizia nr. 2ra-874/23 din 20

noiembrie 2024, §73).

supusă principiului neutralității simulației. Acest principiu poate fi exprimat prin

următoarele două propoziții: „simulația nu face să fie nul ceea ce este valabil; ea

nu face să fie valabil ceea ce este nul”.

dona atrage nulitatea contractului de donație, Completul de judecată al Curții

7

Supreme de Justiție atestă o inconsecvență acesteia cu concluzia instanței de apel

asupra nulității în calitate de efect al simulației. Or, nulitatea este o sancțiune care

lovește actele juridice dorite de părți în mod real, dar încheiate în contradicție cu

legea, ceea ce nu este cazul simulației, când actul nu este conceput de părți pentru

a produce efecte juridice între ele, ci doar pentru a crea aparența unor raporturi

juridice care, în realitate, nu există ori sunt diferite de acelea rezultând din actul

aparent.

a admis o interpretare greșită a normelor de drept material, contrară jurisprudenței

Curții Supreme de Justiție, aplicând în mod eronat sancțiunea nulității absolute în

cazul unui contract de donație pretins simulat.

cauza trimisă spre rejudecare în instanța de apel, în vederea examinării individuale

a susținerilor apelanților privind natura actului juridic contestat și a interpretării

normelor aplicabile în materia simulației, precum și pentru a se pronunța, eventual

asupra efecte juridice ale acesteia.

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 442, art. 445 alin.

(1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Ira Zadorojnîi și Dariana Pindiuc.

Casează decizia din 12 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă

Pindiuc Tamara împotriva lui Pindiuc Ion, Mîndru (Pindiuc) Elena, Pindiuc Olga

și Pindiuc Veaceslav privind constatarea nulității contractului de donație și

partajarea proprietății comune și transmite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Centru, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

8