2ra-1446/21 — cu privire la incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile inasmisibilitatii recursului
2ra-1446/21 — cu privire la incasarea datoriei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1446/21
Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Mămăligă)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu)
ÎNCHEIERE
27 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dumitru
Ionașcu
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Asociației de Coproprietari
în Condominiu nr. 55/55 împotriva lui Dumitru Ionașcu cu privire la încasarea
datoriei și a cheltuielilor de judecată
împotriva deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de Dumitru Ionașcu, reprezentat de avocatul Alina Șavga și
menținută hotărârea din 28 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
prin care acțiunea a fost admisă parțial
constată:
La 3 mai 2018, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/55 a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Ionașcu cu privire la încasarea
datoriei și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că Dumitru Ionașcu este proprietarul
apartamentului nr. X din str. XXXXX mun. XXXXX și membru al Asociația de
Coproprietari în Condominiu nr. 55/55.
Conform art. 12 pct. 4 din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din
30 martie 2000 și Statutului Asociației, pârâtul și-a asumat obligația de participare
la cheltuielile pentru întreținerea și reparația proprietății comune în condominiu.
Astfel, potrivit datelor contabile și calculului operatorului de facturare
ÎM ,,Infocom” din 18 aprilie 2018, în legătură cu neachitarea la timp a plăților
obligatorii ce țin de întreținerea blocului locativ și a parcării subterane, unde deține
un loc de parcare a automobilului, Dumitru Ionașcu, în perioada 2016 - 2018, a
acumulat o datorie în mărime de 13 013,63 de lei.
În scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, pârâtul a fost somat de
mai multe ori despre necesitatea achitării datoriei existente, însă reclamațiile
înaintate nu au fost soluționate.
1
Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 5-7, 166, 167, 168 CPC,
art. 12 pct. 4 din Legea condominiului în fondul locativ nr. 913 din 30 martie 2000.
A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Dumitru Ionașcu în beneficiul
Asociației de Coproprietari în Condominiu nr. 55/55 a datoriei în mărime de
13 013,63 de lei și a taxei de stat în mărime de 390,41 de lei.
La 23 august 2019, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/55 a
depus cerere cu privire la mărirea cuantumului pretențiilor, prin care a solicitat
încasarea de la Dumitru Ionașcu a datoriei la plata pentru serviciile locativ-comunale
pentru perioada până la 31 iulie 2019, în mărime de 18 621,51 de lei și a cheltuielilor
de judecată în sumă de 558,65 de lei suportate pentru achitarea taxei de stat la
depunerea acțiunii și 3 000 de lei pentru asistența juridică.
Prin hotărârea din 28 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
a fost admisă acțiunea parțial.
Au fost respinse ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripție
pretențiile înaintate de Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/55
împotriva lui Ionașcu Dumitru privind încasarea datoriei pentru perioada mai 2014
- martie 2015 la plata pentru deservirea blocului locativ în mărime de 1 840,80 de
lei, pentru amenajarea teritoriului în mărime de 80 de lei și pentru parcarea
automobilului în mărime de 486,70 de lei.
Au fost încasate de la Dumitru Ionașcu în beneficiul Asociației de
Coproprietari în Condominiu nr. 55/55 suma de 16 214,01 de lei cu titlu de datorie
pentru serviciile locativ-comunale pentru perioada până la 31 iulie 2019 la locul de
consum apartamentul nr. X din mun. XXXXX str. XXXXX, precum și cheltuielile
de judecată în sumă de 486,42 de lei suportate pentru achitarea taxei de stat la
depunerea acțiunii și 2 000 de lei pentru asistență juridică, iar în total 18 700,43 de
lei.
În rest, a fost respinsă cerința privind încasarea cheltuielilor de judecată ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Dumitru Ionașcu, reprezentat de avocatul Alina Șavga și menținută
hotărârea primei instanțe.
În consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au
constatat că la caz este prezentă obligația pârâtului Dumitru Ionașcu de a suporta
cheltuieli pentru plata serviciilor locative, prestate în apartamentul nr. X din
mun. XXXXX str. XXXXX.
Astfel, prima instanță și instanța de apel au stabilit faptul prestării serviciilor
de deservire a blocului locativ din mun. XXXXX str. XXXXX, inclusiv pentru
apartamentul cu nr. X, de către ACC nr. 55/55, pentru perioada până la 31 iulie 2019,
în cuantum de 16 214,01 de lei, formată din mai multe tipuri de servicii și anume
deservirea blocului, amenajarea teritoriului, cheltuieli de bloc, precum și parcarea
automobilului.
Având în vedere prevederile art. 267 alin. (1) și 271 Cod Civil (în redacția de
până la 1 martie 2019), instanțele de judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia
admiterii parțiale a acțiunii, constatând ca fiind întemeiate cerințele ACC nr. 55/55
privind încasarea datoriei doar pentru perioada aprilie 2015 - 31 iulie 2019 în mărime
de 16 214,01 de lei și respingând ca fiind depuse cu omiterea termenului de
2
prescripție pretențiile înaintate privind încasarea datoriei pentru perioada mai 2014
- martie 2015 la plata pentru deservirea blocului locativ în mărime de 1 840,80 de
lei, pentru amenajarea teritoriului în mărime de 80 de lei și pentru parcarea
automobilului în mărime de 486,70 de lei.
La 11 august 2021, Dumitru Ionașcu a declarat recurs împotriva deciziei din
25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de admitere parțială a cererii de chemare în judecată (recalculare a sumei cu
titlu de datorie pentru serviciile locativ-comunale), în cuantum de 15 880,67 de lei.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,
considerându-le adoptate cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de
drept material și anume prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, precum și
prin interpretarea eronată a prevederilor legislației în vigoare, admiterea altor
încălcări care s-au soldat cu soluționarea greșită a cauzei și aprecierea arbitrară a
probelor administrate.
În instanța de apel, precum și în cadrul examinării cauzei în prima instanță,
intimatul ACC nr. 55/55 a făcut trimitere la mai multe înscrisuri și acte judecătorești
care nu sunt relevante dosarului în cauză, or au fost emise/adoptate pe litigii ce
privesc un alt obiect.
Cu toate acestea, instanțele de judecată ierarhic inferioare le-au admis spre
examinare și le-au pus la baza deciziei pronunțate.
Astfel, neglijând prevederile art. 121-122 CPC, instanța de apel arbitrar a
apreciat înscrisurile ce nu puteau servi drept probe ce ar combate argumentele lui.
Instanța de apel eronat a interpretat și a aplicat prevederile art. 123 alin. (2)
CPC în vederea respingerii argumentelor lui precum că actele prin care a fost majorat
tariful la serviciile locativ-comunale au fost emise în cadrul unei adunări desfășurate
în mod ilegal, că tarifele în baza cărora se solicită încasarea datoriei nu au fost
stabilite în conformitate cu dispozițiile legale și nu reflectă denumirea și mărimea
reală a serviciului prestat proprietarilor, că este necesară recalcularea datoriei la
tariful pentru deservirea blocului locativ la 1,30 lei, iar tariful pentru parcarea
automobilului reieșind din volumul de electricitate furnizată și plata acesteia pentru
consumul la parcarea subterană, întemeindu-și concluzia pe existența unui act
judecătoresc – hotărârea din 18 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,
care nu este relevant.
A considerat că instanța urma să dea apreciere argumentelor lui referitor la
lipsa de temei din partea ACC nr. 55/55 de a majora tarifele la serviciile locativ-
comunale în baza procesului-verbal al adunării reprezentanților membrilor asociației
din 25 august 2014, or aceasta a avut loc cu grave încălcări ale prevederilor
legislației în vigoare.
Prin adresarea cererii de chemare în judecată, ACC nr. 55/55 pretinde
încasarea sumei bănești pentru un serviciu neprestat și în baza unui tarif neacceptat,
ceea ce conform prevederilor Codului civil reprezintă o încercare de îmbogățire fără
justă cauză, fapt interzis de prevederile legislației în vigoare.
Prin actele judecătorești contestate dânsul a fost obligat la achitarea unor
servicii care în general nu i-au fost prestate.
3
Astfel, la capitolul „cheltuieli de bloc” de către ACC nr. 55/55 nu a fost
prezentat niciun calcul/act de achiziție sau act de îndeplinire/prestare a serviciilor,
achitate în beneficiul unor terți prestatori, ce ar confirma suportarea cheltuielilor
reale.
La 6 octombrie 2021, Asociația de Coproprietari în Condominiu nr. 55/55,
reprezentată de avocatul Aliona Caminscaia a depus referință la recursul declarat de
Dumitru Ionașcu, solicitând respingerea recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede
altfel.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în
adresa părților la 13 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire
(f. d. 24 vol. II), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către
recurent la materialele dosarului lipsesc.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat
recursul la 11 august 2021 în termenul legal.
Examinând temeiurile recursului declarat de Dumitru Ionașcu, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces
sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dumitru Ionașcu, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
4
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de
recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de
apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența
probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței
de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a
apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul
privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza
Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie
1995, nr. 26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat
de Dumitru Ionașcu urmează a fi considerat ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Dumitru Ionașcu.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Dumitru Mardari
Mariana Pitic
5