2ra-1034/24 — desfacererea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacererea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1034/24 — desfacererea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Radu Stan,
reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Natalia Dinov împotriva lui Radu Stan, intervenient accesoriu Direcția pentru
Protecția Drepturilor Copilului sect. Buiucani, mun. Chișinău, cu privire la
desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei
pentru întreținerea copiilor minori, și
acțiunea reconvențională înaintată de Stan Radu împotriva Nataliei Dinov
cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si
încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori,
împotriva deciziei din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1034/24
NR PIGD 2-20075554-01-2ra-03092024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. I. Pulbere
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahapol, R. Pulbere, D. Dulghieru
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Radu Stan, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 iunie 2020, Natalia Dinov a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Radu Stan, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun. Chișinău, cu privire la desfacerea
căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru
întreținerea copiilor minori.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, s-a
căsătorit cu Radu Stan la ***** și au doi copii minori, *****, anul nașterii
***** și *****, anul nașterii *****.
De la începutul căsătoriei, relațiile de familie erau tensionate și instabile,
des apăreau neînțelegeri și certuri, iar pârâtul deseori avea un comportament
violent, motiv din care a decis să se separe de acesta. Separarea de soț a generat
o incompatibilitate a viziunilor contrare asupra modului și principiilor de
conviețuire și în contextul atmosferei create, a ajuns la convingerea fermă
privind imposibilitatea păstrării în continuare a familiei. Mai mult, fiind victima
violenței în familie s-a adresat după ajutor la Centrul de Drept al Femeilor.
Reclamanta a indicat că, acordă și asigură copiilor minori un nivel de trai
adecvat pentru dezvoltarea lor armonioasă, oferindu-le totodată grija și
dragostea părintească de care au nevoie.
În vederea respectării interesului superior al copiilor minori, reclamanta
este ferm convinsă că se impune stabilirea domiciliului acestora la mamă,
urmând ca de la Radu Stan să fie încasată pensia lunară de întreținere în
cuantum de 6000 de lei.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cerințele pe dispozițiile art. 37, art.
51- 53, art. 58, art. 60, art. 62-64 din Codul familiei, art. 2-3, art. 5, art. 9-10 al
Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului, art. 16-18 al Legii
privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994.
1
În urma concretizării cerințelor, Natalia Dinov a solicitat desfacerea
căsătoriei încheiate cu Radu Stan, determinarea domiciliului copiilor minori cu
ea și încasarea de la Radu Stan în beneficiul său pensia pentru întreținerea
copiilor minori, ***** și ***** în mărime fixă de 6000 de lei.
La 01 martie 2021, Radu Stan, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu,
a depus cerere reconvențională împotriva Nataliei Dinov, intervenient accesoriu
Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, mun.
Chișinău, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor
minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori.
În motivarea cererii reconvenționale a indicat că, este de acord cu
desfacerea căsătoriei, însă această solicitare o întemeiază pe faptul că Natalia
Dinov nu a dat dovadă de fidelitate conjugală, iar acest fapt a cauzat destrămarea
familiei și a dus la apariția situațiilor tensionate între pârâtă și copii, ceea ce a
determinat dezvoltarea unor relații tensionate între tată, fiice și mamă. La
moment, Natalia Dinov este în relații de concubinaj cu un alt bărbat.
A indicat că fiicele, ***** și *****, sunt mai atașate de tată, întrucât,
în ultimii doi ani, acesta a manifestat o atitudine mai grijulie în exercitarea
rolului de părinte, iar datorită programului flexibil de la locul de muncă a avut
posibilitatea de a se implica activ în procesul educațional al copiilor minori.
Prin urmare, a considerat că este în interesul superior al copiilor minori
ca domiciliul acestora să fie stabilit cu tata, care le va asigura un trai decent și
condiții armonioase pentru dezvoltarea lor fizică și psihică.
Totodată, a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori de
la mama acestora în cuantum de 1/3 din toate veniturile lunare ale acesteia,
întrucât aceasta este încadrată în câmpul muncii și dispune de un salariu stabil.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cerințele pe dispozițiile art. 33 alin.
(2), art. 37, art. 38, art. 63, art. 74 alin. (1) și art. 76 din Codul familiei.
Radu Stan a solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu Natalia Dinov,
încasarea taxei pentru divorț de la pârâtă, stabilirea domiciliului copiilor minori
cu tata și încasarea de la Natalia Dinov în beneficiul său pensia pentru
întreținerea copiilor minori, ***** și *****, în mărime de 1/3 lunar din toate
veniturile pârâtei până la atingerea majoratului de către copii.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 15 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Dinov.
2
S-a desfăcut căsătoria încheiată între Radu Stan și Natalia Dinov, la
*****, la OSC mun. Chișinău, actul de căsătorie nr. *****.
S-a determinat domiciliul copiilor minori, *****, născută la ***** și
*****, născută la *****, cu mama acestora, Natalia Dinov.
S-a încasat lunar de la Radu Stan în beneficiul Nataliei Dinov, pensia de
întreținere a copiilor minori, ***** și *****, în mărime fixă de 3000 de lei
pentru fiecare, începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești, până la
atingerea majoratului de către copiii minori.
S-a încasat de la Stan Radu, în contul statului, taxa de stat în sumă de
2160 de lei.
S-a respins acțiunea reconvențională depusă de Radu Stan.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 septembrie 2022, Radu Stan, reprezentat de avocatul Gheorghe
Crețu, a depus cerere de apel nemotivată, iar, la 11 octombrie 2023, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 15 septembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a hotărârii
primei instanțe, în partea ce ține de stabilirea domiciliului copiilor minori cu
mama și încasarea pensiei alimentare, cu pronunțarea în această parte a unei noi
hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Dinov sa fie
respinsă, iar acțiunea reconvențională să fie admisă integral.
La 05 octombrie 2022, Natalia Dinov, reprezentată de avocatul Andrei
Mațco, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 15 septembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând modificarea actului judecătoresc
în partea ce ține de dispunerea calculării și încasării pensiei de întreținere a
copiilor minori și anume, pensia de întreținere să fie încasată începând cu data
de 24 iunie 2020, până la atingerea majoratului de către copiii minori, în rest
hotărârea primei instanțe să rămână fără modificări.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Radu Stan, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu,
și Natalia Dinov, reprezentată de avocatul Andrei Mațco, și s-a menținut
hotărârea din 15 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a apreciat ca
întemeiată concluzia instanței de fond cu privire la stabilirea domiciliului
3
copiilor minori cu mama Natalia Dinov, or, după destrămarea de facto a
familiei, Natalia Dinov a închiriat locuință, unde a locuit împreună cu copiii
minori.
De asemenea, în urma vizitei din 27 octombrie 2020 a reprezentantului
Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani la
apartamentul cu două odăi închiriat de către Dinov Natalia (mun. Chișinău, str.
***** nr. *****, ap. *****), s-a stabilit că aceasta locuiește împreună cu copiii
minori ***** și *****, copiii dispun de odaie separată dotată cu cele necesare
pentru o creștere și dezvoltare armonioasă, condițiile de trai fiind bune.
Apartamentul este conectat la toate rețelele necesare vieții cotidiene cu
respectarea condițiilor sanitaro-igienice. Totodată s-a menționat că relațiile între
membrii familiei sunt bune, iar mama crește și educă copii în dragoste și
prietenie. Reprezentanții Direcției au concluzionat că Dinov Natalia dispune de
condiții bune pentru creșterea, îngrijirea și asigurarea unui trai decent copiilor
minori ***** și *****.
Instanța de apel a menționat că creșterea împreună a membrilor familiei
(Natalia Dinov și copiii minori ***** și *****) este în interesul lor superior,
deoarece, între ei s-au statornicit puternice legături de afecțiune. Or, în cazul
separării acestora s-ar putea crea traume psihice greu de depășit,
preîntâmpinarea unei asemenea rupturi, care nu este în interesul copiilor,
putându-se realiza numai prin creșterea lor împreună.
Luând în considerare vârsta acestora, instanța de apel a constatat că
stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama, Natalia Dinov, va permite o mai
bună dezvoltare intelectuală și culturală a acestora, le-ar promova abilitățile în
privința dezvoltării intelectuale și oferirea unui echilibru psihologic, care la
rândul său ar favoriza dezvoltarea copiilor într-un ambient corespunzător.
Instanța de apel a considerat irelevante argumentele apelantului, Radu
Stan, cu privire la aspectul stabilirii domiciliului copiilor minori cu dânsul,
deoarece minorele au dezvoltat un atașament față de mama, iar menținerea
anturajului familial este scopul primordial, acest fapt fiind garantul menținerii
echilibrului psiho emoțional al copiilor, corespunzător, schimbarea mediului și
ambianței în care se află minorele nu este benefică, or, această schimbare
urmând a fi efectuată doar în cazuri de extremă necesitate și doar când există
riscuri pentru creșterea și dezvoltarea normală, ceea ce la caz nu se atestă.
Instanța de apel a stabilit că instanța de fond corect a încasat pensia de
întreținere într-o sumă bănească fixă de 3000 de lei lunar, pentru fiecare copil,
or, aceasta nu este una disproporționat de mare, ci rezonabilă în raport cu
4
valoarea minimului de existență pentru creșterea copiilor și asigurarea unui
nivel de trai obișnuit.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 03 septembrie 2024, Radu Stan, reprezentat de avocatul Gheorghe
Crețu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 02 aprilie 2024 a Curții de
Apel Chișinău și hotărârii din 15 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a deciziei
instanței de apel, în partea admiterii cererii de chemare în judecată depusă de
Natalia Dinov cu privire la încasarea pensiei de întreținere și în această parte să
fie emisă o hotărâre nouă, prin care să fie admisă parțial cererea de chemare în
judecată depusă de Natalia Dinov și încasarea din contul lui Radu Stan a pensiei
de întreținere pentru copiii minori, ***** și ***** în mărime de 1/3 din
venituri, începând cu devenirea definitivă a hotărârii judecătorești, până la
atingerea majoratului de către copii minori.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept
expuse în acțiunea reconvențională și cererea de apel, invocând că decizia se
bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
La 22 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia
cererii de recurs depusă de Radu Stan, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu,
creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de
derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței.
Prin referința din 29 mai 2025, Direcția generală pentru Protecția
Drepturilor Copilului, sectorul Buiucani a solicitat că la pronunțarea hotărârii să
se țină cont în exclusivitate de interesul superior al copiilor minori.
Până la examinarea admisibilității recursului, Natalia Dinov nu și-a
valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
5
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 18 iunie 2024, decizia motivată din 02
aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, prin intermediul
oficiului poștal, lui Radu Stan, cât și reprezentantului recurentului, avocatului
Gheorghe Crețu, însă date privind recepționarea acesteia de către părți lipsesc la
materialele cauzei.
6
Astfel, cererea de recurs depusă de Radu Stan, reprezentat de avocatul
Gheorghe Crețu, la 03 septembrie 2024, se consideră depus în termenul stabilit
de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Radu Stan, reprezentat de avocatul Gheorghe Crețu,
nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o
simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește
condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici
temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
7
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
8
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Radu Stan, reprezentat
de avocatul Gheorghe Crețu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Radu Stan, reprezentat de avocatul
Gheorghe Crețu, împotriva deciziei din 02 aprilie 2024 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9