2ra-1747/23 — repararea prejudiciului material

La 4 mai 2021, Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexei Cibotar și Olga Josan, solicitând obligarea pârâților la repararea prejudiciului material pretins cauzat bugetului local, prin încasarea de la Olga Josan a sumei de 169 239,55 lei și de la Alexei Cibotar a sumei de 20 133,61 lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5 000 lei.

În motivarea acțiunii, a indicat că prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 7 iulie 2015 Alexei Cibotar a fost validat în funcția de primar al satului Coșernița, iar prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 august 2015 a fost confirmat mandatul acestuia.

Potrivit deciziei Consiliului sătesc Coșernița nr. 1/1 din 25 ianuarie 2018, Olga Josan, care deținea funcția de secretar al consiliului sătesc, a fost împuternicită să exercite atribuțiile primarului pe perioada lipsei acestuia, cu dreptul de a semna acte administrative și financiare și cu stabilirea unei remunerări pentru cumularea funcției în cuantum de 30% din salariul de funcție, fără exonerarea de atribuțiile de bază.

Reclamanta a indicat că, în urma inspectării tematice privind corectitudinea utilizării mijloacelor financiare la Primăria Coșernița, finalizată la 14 noiembrie 2018, a fost verificată activitatea financiară pentru perioada 1 mai 2017 - 1 noiembrie 2018, inclusiv executarea prescripției Inspecției Financiare nr. 26- 10/620 din 26 mai 2017.

Conform prescripției menționate, persoanele cu drept de semnare a documentelor financiare au fost primarul Alexei Cibotar, iar în perioada exercitării atribuțiilor de primar acestea au fost exercitate și de Olga Josan, fără exonerarea de funcția de bază.

Inspecția financiară a constatat că neajunsurile depistate anterior nu au fost lichidate integral, nefiind restituite cheltuieli considerate nelegitime în sumă de 13 700 lei, reprezentând achitarea suplimentară a salariului pentru cumularea funcției de primar în cuantum de 70% din salariul funcției, în lipsa unei dispoziții ori decizii 1 a consiliului local, precum și suma de 23 000 lei achitată cu titlu de prejudiciu moral în baza unei hotărâri judecătorești, invocând cauzarea unui prejudiciu total de 36 700 lei.

Reclamanta a susținut că Olga Josan a încălcat decizia consiliului local nr. 1/1 din 25 ianuarie 2018, stabilindu-și remunerarea pentru cumularea funcției în cuantum de 70%, contrar plafonului de 30% stabilit prin decizie.

Din actul Inspecției Financiare din 14 noiembrie 2018 rezultă că Olga Josan a solicitat Consiliului local adoptarea unei decizii privind remunerarea în cuantum de 70% pentru perioada absenței primarului, însă o asemenea decizie nu a fost adoptată.

Reclamanta a arătat că pentru perioada 1 mai 2017 - 30 octombrie 2017 primarului Alexei Cibotar i-a fost calculat salariul conform legislației salarizării în sectorul bugetar, iar pentru perioada concediului medical din august 2017 i-a fost achitată indemnizația de incapacitate temporară de muncă, însă prin dispoziția nr. 81 din 3 octombrie 2017 i-a fost acordat un premiu în sumă de 2 680 lei în lipsa unui regulament aprobat.

Potrivit informațiilor Poliției de Frontieră, la 28 septembrie 2017 Alexei Cibotar nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova, fiind totuși pontat și remunerat pentru acea zi, prin ce ar fi fost cauzat un prejudiciu de 247,61 lei.

Reclamanta a indicat că primarul a părăsit Republica Moldova la 31 octombrie 2017 și nu a revenit până la inițierea inspectării din noiembrie 2018, iar în lipsa documentelor confirmative privind deplasarea oficială i-a fost acordat un premiu în sumă de 5 200 lei prin dispoziția semnată de Olga Josan.

Totodată, s-a arătat că prin dispoziția nr. 90 din 30 octombrie 2017 primarul și-a acordat concediu de odihnă pentru 25 zile calendaristice, deși ar fi avut dreptul doar la 14 zile, fiind achitată neîntemeiat indemnizația de concediu în sumă de 1 906 lei.

În perioadele de absență ale primarului, atribuțiile acestuia au fost exercitate de Olga Josan cu drept de semnare a actelor administrative și financiare.

Potrivit actului de inspecție, pentru exercitarea temporară a atribuțiilor conducătorului nu se achită remunerații suplimentare, însă Olga Josan ar fi beneficiat neîntemeiat de plăți în sumă de 3 146 lei și ulterior de 12 503 lei pentru cumularea funcției.

Reclamanta a mai susținut că în perioada 2017-2018 au fost acordate nejustificat premii și sporuri angajaților primăriei în sumă totală de 5 054 lei, fără existența unor dispoziții legale de autorizare. 2

Conform raportului de inspecție, neregulile constatate au generat un prejudiciu total de 10 033,61 lei imputat lui Alexei Cibotar și de 58 183 lei imputat Olgăi Josan.

Reclamanta a indicat că inspecțiile aferente perioadei 2019-2020 au constatat noi abateri financiare imputabile în principal Olgăi Josan, constând în acordarea unor premii și beneficii salariale neîntemeiate, generând cheltuieli estimate la 17 300 lei.

Totodată, au fost invocate nereguli privind administrarea patrimoniului public, inclusiv utilizarea unor terenuri fără contracte de arendă și neîncasarea chiriei pentru anumite spații, veniturile ratate fiind estimate la 21 500 lei.

Reclamanta a mai arătat existența unor cheltuieli bugetare efectuate fără documente justificative, în sumă totală de 278 800 lei, constând în materiale, servicii și alte plăți contabilizate fără respectarea cerințelor legale de evidență financiară.

De asemenea, s-a invocat achitarea serviciilor juridice în sumă de 13 800 lei fără documente justificative corespunzătoare, aceste plăți fiind efectuate în perioada exercitării atribuțiilor de conducere de către Olga Josan.

S-a respins ca tardivă cererea de chemare în judecată în aceeași parte a pretențiilor privind încasarea sumelor menționate.

S-a admis în parte cererea de chemare în judecată depusă de Primăria satului Coșernița împotriva lui Olga Josan și Alexei Cibotar privind încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Olga Josan în beneficiul Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni, cu titlu de prejudiciu material, suma de 5 970 lei, reprezentând premiul unic calculat pentru anul 2019 cu prilejul sărbătorilor de 8 martie și Sf. Paști, precum și suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de diurnă pentru perioada 21 - 23 mai 2019, conform prescripției din 3 martie 2021, precum și cheltuieli pentru 3 asistență juridică în mărime de 500 lei, proporțional pretențiilor admise, în total suma de 6 670 lei.

S-a încasat de la Alexei Cibotar în beneficiul Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni, cu titlu de prejudiciu material, suma de 1 900 lei, reprezentând indemnizația de concediu achitată pentru anii 2016 - 2017 ca urmare a majorării concediului anual cu 11 zile calendaristice, precum și suma de 300 lei reprezentând salariul achitat pentru data de 28 septembrie 2017, zi nelucrată efectiv întrucât acesta se afla peste hotarele Republicii Moldova, conform prescripției din 21 noiembrie 2018, precum și cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 500 lei, proporțional pretențiilor admise, în total suma de 2 700 lei.

În rest, acțiunea civilă, în partea ce excede sumele admise cu titlu de prejudiciu material și cheltuieli pentru asistență juridică, s-a respins ca neîntemeiată.

S-a încasat de la Olga Josan în beneficiul statului suma de 185,10 lei cu titlu de taxă de stat, de la plata căreia reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată.

S-a încasat de la Alexei Cibotar în beneficiul statului suma de 150 lei cu titlu de taxă de stat, de la plata căreia reclamanta a fost scutită la depunerea cererii de chemare în judecată.

S-a încasat de la Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni, în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 5 430,09 lei.

Prin hotărârea suplimentară din 12 aprilie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, s-a încasat de la Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni, în beneficiul Olgăi Josan cheltuielile de asistență juridică în sumă de 2 000 lei.

La 10 mai 2023, Olga Josan a declarat apel împotriva hotărârii și hotărârii suplimentare ale instanței de fond, solicitând casarea acestora în partea respingerii pretențiilor și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 7 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de Olga Josan la 10 mai 2023 a fost restituit ca fiind depus tardiv.

La 22 mai 2023, Olga Josan a declarat apel incident împotriva hotărârii și a hotărârii suplimentare ale Judecătoriei Criuleni, sediul central, solicitând casarea 4 acestora în partea admiterii acțiunii și în partea respingerii cererii sale privind compensarea cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii Primăriei satului Coșernița, raionul Criuleni în privința sa și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a admis apelul incident declarat de Olga Josan.

S-a casat parțial hotărârea din 10 februarie 2023 a Judecătoriei Criuleni, sediul central, în partea încasării de la Olga Josan în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 185,10 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 500 lei, precum și în partea respingerii cererii privind repunerea în termenul de prescripție și a respingerii ca tardivă a acțiunii referitoare la încasarea prejudiciului material în sumă de 13 700 lei pentru achitarea suplimentară a salariului aferent cumulării funcției de primar temporar absent, precum și a sumelor de 10 000 lei și 13 000 lei reprezentând prejudicii morale stabilite prin hotărâri judecătorești, constatate prin prescripția din 26 mai 2017.

În partea casată, s-a pronunțat o nouă hotărâre, inclusiv sub formă de încheiere, prin care s-a respins cererea privind repunerea în termenul de prescripție ca neîntemeiată și s-a respins ca tardivă acțiunea în partea pretențiilor privind încasarea prejudiciului material în sumă de 13 700 lei, precum și a sumelor de 10 000 lei și 13 000 lei reprezentând prejudicii morale pentru trei angajați care au fost reîncadrați în funcție prin hotărâri judecătorești, constatate prin prescripția din 26 mai 2017.

Totodată, s-a respins cererea de chemare în judecată în partea încasării de la Olga Josan în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 185,10 lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 500 lei.

În rest, hotărârea din 10 februarie 2023 și hotărârea suplimentară din 12 aprilie 2023 ale Judecătoriei Criuleni, sediul central, au fost menținute fără modificări.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că examinarea în ordine de apel a vizat verificarea legalității hotărârii primei instanțe în limitele criticilor formulate, referitoare la soluționarea cererii privind repunerea în termenul de prescripție, aprecierea caracterului tardiv al acțiunii în anumite capete de cerere, precum și legalitatea soluției privind încasarea taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică. 5

Instanța de apel a constatat că prima instanță a respins cererea privind repunerea în termenul de prescripție și a calificat ca tardivă acțiunea în partea pretențiilor referitoare la încasarea prejudiciului material în sumă de 13 700 lei pentru achitarea suplimentară a salariului aferent cumulării funcției de primar temporar absent, precum și în partea sumelor de 10 000 lei și 13 000 lei reprezentând prejudicii morale stabilite prin hotărâri judecătorești, constatate prin prescripția din 26 mai 2017.

Verificând materialele cauzei, instanța de apel a reținut că motivele invocate de apelanta incidentă nu justifică repunerea în termenul de prescripție, nefiind demonstrate circumstanțe obiective care să împiedice exercitarea dreptului la acțiune în termenul prevăzut de lege.

În acest context, instanța de apel a concluzionat că cererea privind repunerea în termenul de prescripție este neîntemeiată, iar acțiunea în partea pretențiilor menționate este tardivă, urmând a fi respinsă ca atare.

Totodată, instanța de apel a reținut că soluția primei instanțe privind încasarea de la Olga Josan în beneficiul statului a taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică nu este întemeiată, întrucât, în condițiile soluției pronunțate asupra pretențiilor respective, nu există temei juridic pentru obligarea acesteia la plata acestor cheltuieli.

În consecință, instanța de apel a casat parțial hotărârea primei instanțe în această parte și a pronunțat o nouă hotărâre, respingând cererea de chemare în judecată în partea încasării taxei de stat și a cheltuielilor de asistență juridică de la Olga Josan.

În rest, instanța de apel a reținut că soluțiile primei instanțe și ale hotărârii suplimentare sunt legale și întemeiate, neexistând temeiuri pentru modificarea acestora, motiv pentru care au fost menținute fără modificări.

Recurenta a susținut că instanțele ierarhic inferioare au apreciat eronat constatările actelor de control financiar, inclusiv prescripția Inspecției Financiare din 26 mai 2017 și actele ulterioare de verificare, din care ar rezulta existența unui prejudiciu material cauzat bugetului local prin efectuarea unor plăți salariale și bugetare nelegitime.

Potrivit recurentei, prejudiciul constatat vizează, între altele, achitarea suplimentară a salariului pentru cumularea funcției de primar temporar absent în cuantum de 70% din salariul funcției, în sumă de 13 700 lei, precum și sumele de 10 000 lei și 13 000 lei, achitate cu titlu de prejudiciu moral în temeiul unor hotărâri judecătorești, cheltuieli care, în opinia acesteia, au fost suportate nejustificat din bugetul local.

Recurenta a invocat că instanțele au aplicat greșit regulile privind prescripția extinctivă, întrucât termenul de prescripție urma să fie calculat de la data constatării încălcărilor de către organul de control financiar, iar nu de la data efectuării plăților contestate, întrucât autoritatea publică a luat cunoștință despre prejudiciu doar în urma controlului financiar.

S-a susținut că instanța de apel nu a analizat caracterul continuu al prejudiciului și obligația autorității publice de a recupera prejudiciile constatate prin actele de control, ignorând natura juridică a constatărilor Inspecției Financiare și efectele obligatorii ale prescripțiilor emise.

Recurenta a mai arătat că instanțele au apreciat selectiv probele administrate, fără a examina integral actele financiare, dispozițiile administrative și documentele contabile care ar confirma efectuarea plăților nelegitime și răspunderea persoanelor vizate.

Totodată, s-a invocat aplicarea eronată a normelor privind sarcina probei, instanțele transferând nejustificat asupra reclamantei obligația demonstrării prejudiciului, deși actele de control financiar constituie, potrivit legii, probe oficiale ale existenței abaterilor financiare.

Recurenta a mai susținut că instanța de apel nu a examinat efectiv criticile formulate în apel și nu a prezentat o motivare proprie asupra circumstanțelor esențiale ale cauzei, limitându-se la confirmarea concluziilor primei instanțe.

De asemenea, s-a invocat încălcarea dreptului la un proces echitabil, arătându-se că examinarea cauzei în apel a avut loc în lipsa reprezentantului reclamantei, fiind respinsă cererea de amânare a ședinței de judecată.

A susținut că instanțele de fond și de apel au aplicat corect normele de drept și au apreciat corespunzător probele administrate, motiv pentru care a solicitat menținerea deciziei instanței de apel.

În rest, alte referințe nu au fost depuse.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 442 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre. (2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art. 372 alin. (3). Aprecierea probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art. 432 alin. (1) lit. e) sau în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului, prevederile art. 372 se aplică în mod corespunzător”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: 8 „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și art. 432 din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție verifică legalitatea deciziilor instanțelor de apel prin prisma temeiurilor prevăzute de lege, iar potrivit art. 433 alin. (1) lit. f), recursul este inadmisibil dacă este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o motivare clară și întemeiată în drept, care să evidențieze existența unor erori de drept material sau procedural esențiale. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin urmare, simplele critici privind aprecierea probelor, interpretarea circumstanțelor de fapt sau cuantumul despăgubirilor nu constituie temeiuri de admisibilitate în sensul art. 432 din Codul de procedură civilă.

Analizând motivele invocate în recursul declarat de Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni, Completul de judecată constată că acestea nu întrunesc cerințele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, recurentul limitându- se, în esență, la contestarea concluziilor instanțelor inferioare privind aplicarea termenului de prescripție și soluționarea pretențiilor privind repararea prejudiciului material.

Recurenta invocă, în principal, aplicarea pretins eronată a normelor de drept material referitoare la răspunderea patrimonială și susține că instanțele ar fi apreciat greșit circumstanțele ce țin de existența prejudiciului și de momentul de la care începe curgerea termenului de prescripție. Totodată, aceasta face trimitere la actele de control financiar și la cuantumul prejudiciilor constatate, apreciind că acțiunea urma a fi admisă integral.

Totuși, Completul constată că aceste susțineri vizează, în realitate, reevaluarea circumstanțelor de fapt și a probelor administrate în cauză, aspecte examinate de instanța de fond și verificate de instanța de apel, fără a fi indicate 9 norme de drept material sau procedural a căror interpretare ar fi contrară legii ori jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Contrar celor invocate în recurs, instanța de apel a analizat argumentele părților privind repunerea în termenul de prescripție și caracterul tardiv al unor capete de cerere, reținând motivat lipsa unor circumstanțe obiective care să justifice depășirea termenului legal de exercitare a dreptului la acțiune.

De asemenea, Completul observă că recurenta nu demonstrează existența unei aprecieri arbitrare sau vădit nerezonabile a probelor și nu indică erori de drept material care ar putea atrage casarea deciziei atacate în sensul art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Criticile formulate cu privire la soluțiile adoptate asupra cheltuielilor de judecată exprimă exclusiv dezacordul recurentului față de concluziile instanței de apel și tind la o reanalizare a fondului litigiului, inadmisibilă în cadrul căii de atac a recursului.

În ansamblu, Completul de judecată constată că motivele invocate în recurs nu relevă existența unor erori de drept material sau procedural esențiale, recursul fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Primăria satului Coșernița, raionul Criuleni împotriva deciziei din 7 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Munteanu 10