2ra-1359/23 — privind recunoasterea contractului de înstrăinare a bunului cu conditia întretinerii pe viata ca contract de donatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind recunoasterea contractului de înstrăinare a bunului cu conditia întretinerii pe viata ca contract de donatie
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1359/23 — privind recunoasterea contractului de înstrăinare a bunului cu conditia întretinerii pe viata ca contract de donatie (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Lilia Panuș,
reprezentată de avocatul Pavel Tarlev,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia
Panuș împotriva Mariei Iacovlev privind recunoașterea contractului de
înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață nr.18190 din 10
august 2017, ca contract de donație,
împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul Nr. 2ra-1359/23
Nr. PIGD 2-22002085-01-2ra-29082023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432
alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Gîrleanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton)
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Lilia
Panuș, reprezentată de avocatul Pavel Tarlev,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Oxana Parfeni, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 ianuarie 2022, Lilia Panuș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Mariei Iacovlev privind recunoașterea contractului de înstrăinare a
bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață nr.18190 din 10 august 2017 ca
contract de donație.
În motivarea acțiunii a invocat că la 10 august 2017, între Maria Iacovlev
și Lilia Panuș a fost încheiat contractul nr.XXXX de înstrăinare a bunului cu
condiția întreținerii pe viață. Potrivit contractului menționat, dobânditorul,
adică Lilia Panuș, s-a obligat să asigure pe viață „beneficiarul întreținerii” cu
îmbrăcăminte, medicamente, hrană, îngrijire și tot ajutorul necesar pe tot
parcursul vieții, la fel s-a obligat să suporte cheltuielile legate de întreținerea
bunului imobil, să achite serviciile comunale și să suporte toate cheltuielile de
înmormântare.
A afirmat că și-a executat obligațiile stabilite prin contract cu bună
credință din momentul încheierii contractului - anul 2017 și până în data
înaintarea acțiunii, concomitent suportând și toate cheltuielile legate de
întreținerea bunului imobil, achitând serviciile comunale. Însă, la 01 octombrie
2020, pârâta s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva reclamantei
cu privire la anularea contractului de înstrăinare a bunului cu condiția
întreținerii pe viață nr.XXXX din XX august XXXX.
Cu referire la prevederile art.827,art. 828, art. 831, art.834 din Codul civil,
cât și din prevederile contractului de înstrăinare a bunului cu condiția
întreținerii pe viață nr.XXXX din XX august XX, reclamanta a invocat faptul
că contractul respectiv este un contract de donație, în esență. Or, pârâta s-a
obligat să transmită în proprietate reclamantei apartamentul nr.XX, situat în
mun. Chișinău, str. XXXXX nr. XX/a, pe care îl deținea în proprietate. Astfel,
din momentul înregistrării contractului la Oficiul Cadastral Teritorial în
Registrul bunurilor imobile, în proprietatea privată a reclamantei a trecut
imobilul menționat anterior.
A mai susținut că potrivit prevederilor legale referitoare la donația
condiționată, prin contractul de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe
viață nr. XXXX din XX august XXXX, reclamanta s-a obligat ca în schimbul
transmiterii în proprietate a bunului imobil, să susțină material pârâta până în
momentul decesului acesteia din urmă.
1
Drept urmare, reclamanta a solicitat recunoașterea contractului de
înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață nr.XXXX din XX
august XXXX ca contract de donație.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 04 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a respins acțiunea depusă de Lilia Panuș. S-a încasat de la Panuș Lilia, în
beneficiul Mariei Iacovlev, cheltuielile de asistență juridică în mărime de
3 000,00 de lei (f.d. 56; 60/64).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 august 2022, avocatul Pavel Tarlev, acționând în numele și
interesele lui Lilia Panuș a declarat apel împotriva hotărârii din 04 iulie 2022
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea
integrală a acțiunii reclamantului.
La 04 aprilie 2023 avocata Maria Perebicovscaia, acționând în numele
și interesele Mariei Iacovlev a depus apel incident, împotriva hotărârii din 04
iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
acestuia, casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea respingerii
parțiale a asistenței juridice, cu pronunțarea unei noi hotărârii în partea casată
prin care să fie încasat de la Lilia Panuș în beneficiul Mariei Iacovlev suma în
mărime de 15 000,00 de lei achitate de către Maria Iacovlev în beneficiul CA
,,Perebicovscaia Maria” pentru reprezentarea intereselor în toate instanțele
judiciare în procesul cu privire la recunoașterea donației inițiat de Lilia Panuș.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de avocatul Pavel Tarlev, în interesele Lilei Panuș. S-a admis
apelul incident depus de avocata Maria Perebicovscaia, în interesele Mariei
Iacovlev. S-a menținut hotărârea din 04 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru în cauza civilă la cererea de chemare în judecată intentată de
Lilia Panuș împotriva Mariei Iacovlev privind recunoașterea contractului de
înstrăinare a bunului imobil cu condiția întreținerii pe viață nr.18190 din 10
august 2017, ca contract de donație. S-a încasat de la Liliei Paniș, în beneficiul
Maria Iacovlev, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 15 000,00 de lei
(f.d. 96; 97/102).
Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și
temeinicia hotărârii instanței ierarhic inferioare în raport cu criticile formulate
în cererea de apel și materialul probator, a conchis că soluția primei instanțe
privind respingerea acțiunii ca neîntemeiată, este una corectă.
Subsecvent, instanța de apel a notat că la încheierea unei astfel de
convenții, scopul părților contractante este reciproc și constă în dobândirea
dreptului de proprietate asupra unui bun în schimbul întreținerii pe viață. Or,
în aceste aspecte se reflectă și destinația acestui contract. Având în vedere că
2
actul juridic de întreținere pe viață este un contract cu titlu oneros, obiectul
contractului constă din două părți componente, în principiu echivalente și,
anume, transmiterea în proprietate a unui bun imobil în schimbul întreținerii
beneficiarului de către dobânditor cu locuință, hrană, îngrijire, ajutor necesar,
etc., iar toate acestea în cumul reprezintă costul întreținerii pe viață.
În acest context, instanța de apel a conchis că sunt neîntemeiate
argumentele reclamantei/apelantei Lilia Panuș cu referire la cadrul legal
privind donația condiționată, or, deși în cererea de chemare în judecată s-a
făcut referire la normele de drept a contractului de donație, totuși în prima parte
a cererii de chemare în judecată s-a făcut referire la contractul de înstrăinare a
bunului cu condiția întreținerii pe viață și s-a indicat că anume în baza acestui
contract, Lilia Panuș își executa cu bună-credință obligațiile contractuale,
concomitent reclamanta suporta și toate cheltuielile legate de întreținerea
bunului imobil, achitând serviciile comunale, astfel, Lilia Panuș își execută
obligațiile stabilite prin contract cu bună-credință din momentul încheierii
contractului – anul 2017 și până la momentul adresări cu prezenta acțiune în
instanța de judecată (f.d. 3).
În virtutea acestor fapte instanța de apel a stabilit că din circumstanțele
de fapt expuse în cererea de chemare în judecată, reclamanta Lilia Panuș
recunoaște executarea obligațiilor a contractului de înstrăinare a bunului cu
condiția întreținerii pe viață.
La fel, instanța de apel a reținut că reclamanta/apelanta în cadrul
examinării cauzei în instanța de fond a explicat că a apărut necesitatea de a
recunoaște contractul anterior ca contract de donație, deoarece a apărut un alt
litigiu (f.d. 29) și anume pârâta Maria Iacovlev a solicitat rezoluțiunea
contractului din 10 august 2017.
Sub alt aspect, instanța de apel a reținut că la încheierea contractului
nr.XXXX de înstrăinare a bunului cu condiția întreținerii pe viață părțile au
prevăzut expres modalitatea executării contractului. Potrivit pct. 1 din contract,
”beneficiarul întreținerii”, nesilită de nimeni, fără careva condiții, fiind în
deplinătatea facultăților mintale, conștientă de însemnătatea acestui act a
transmis în proprietate ”dobânditorului” apartamentul nr. XX situat pe adresa:
mun. Chișinău, str. XXXXX nr. XX/a. Iar, potrivit pct. 2 din contract,
”dobînditorul” a primit bunul imobil sus indicat de la ”beneficiarul întreținerii”
și s-a obligat să asigure pe viață ”beneficiarul întreținerii” cu dreptul de a locui
în imobilul indicat mai sus, s-a obligat să asigure ”beneficiarul întreținerii” cu
îmbrăcăminte, medicamente, hrană, îngrijire și tot ajutorul necesar pe tot
parcursul vieții, s-a obligat să suporte cheltuielile legate de întreținerea bunului
imobil obiect al prezentului contract, să achite serviciile comunale și să suporte
cheltuielile de înmormântare.
În această ordine de idei, instanța de apel a concluzionat că din
conținutul contractului încheiat rezultă că nici una din părți nu a prevăzut
modalitatea de recunoaștere a contractului de înstrăinare a bunului imobil cu
3
condiția întreținerii pe viață nr.XXXX din XX august XXXX ca contract de
donație.
În astfel de circumstanțe și ținând cont de fapt că reclamanta nu a
prezentata probe admisibile și pertinente că contractul nr.18190 de înstrăinare
a bunului cu condiția întreținerii pe viață este un contract de donație, instanța
de apel a conchis că este corectă concluzia primei instanței privind respingerea
acțiunii depuse de Lilia Panuș ca neîntemeiată.
Totodată, în contextul solicitării pârâtei cu privire la compensarea
cheltuielilor de judecată în mărime de 15 000,00 de lei, cu titlu de asistență
juridică, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond neîntemeiat a admis
parțial cerința pârâtei/intimatei Maria Iacovlev, doar în mărime de 3 000,00 de
lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Or, la caz pîrîta Maria Iacovlev a
solicitat încasarea sumei de 15 000,00 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență
juridică, prezentând în acest sens, mandatul avocatei Maria Perebicovscaia
(f.d.12) și ordinul de plată nr.542823 din 22 februarie 2022 (f.d.15).
În acest context, instanța de apel, analizând prevederilor art.94, art.95,
art. 96 alin. (1)–(11), art.97 alin.(1) –(2) din Codul de procedură civilă, precum
și de volumul de lucru al reprezentantului efectuat pe dosar și reieșind din
cheltuielile acestuia necesare în prezent pentru, efectuarea actelor de
procedură, deplasarea și participarea în ședințele de judecată precum și
asigurarea condițiilor necesare pentru acordarea acelei asistențe juridice (cum
ar fi dispozitive tehnice, logistică, birotică, oficiul și întreținerea acestuia, plăți
și taxe, precum și venitul propriu-zis al avocatului) consideră că instanța de
fond incorect a dispus încasează de la Lilia Panuș în beneficiul Mariei
Iacovlev, sumă de 3000,00 de lei cu titlu de cheltuielile de asistență juridică și
din aceste considerente conchide de a admite apelul incident declarat de Maria
Iacovlev, reprezentantă de avocata Maria Perebicovscaia prin încasarea de la
Lilia Paniș în beneficiul Mariei Iacovlev cheltuielile de asistență juridică în
mărime de 15 000,00 de lei.
În acest sens, instanța de apel a mai relevat că în condițiile în care
instanța de fond corect a constatat circumstanțele pricinii însă eronat a
compensat cheltuielile de asistență juridică, a ajuns la concluzia de a respinge
apelul declarat de Lilia Panuș, a admite apelul incident și compensează din
contul Liliei Paniș în beneficiul Mariei Iacovlev cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 15 000,00 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 august 2023, avocatul Pavel Tarlev, acționând în numele și
interesele Lilei Panuș, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 27 aprilie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel, în partea admiteri apelului incident depus de Maria Iacovlev,
cu pronunțarea unei noi decizii în partea casată prin care apelul incident să fie
respins integral.
În susținerea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat
prevederile art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
4
precum și Recomandarea privind cuantumul onorariilor avocaților și
compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de asistență juridică,
aprobată prin decizia nr. 2 din 30 martie 2012 a Consiliului Uniunii Avocaților
din RM.
Mai mult decât atât, a notat că instanța de apel a făcut trimitere în
motivarea sa, la faptul că pentru determinarea cuantumului compensației
acordate, instanța de judecată, pentru a face o apreciere corectă, va mai ține
cont de: complexitatea cauzei; noutatea și dificultatea întrebărilor juridice
ridicate de speță; aportul avocatului la soluționarea cauzei; timpul și munca
depusă de avocat; aptitudinile speciale necesare pentru a acorda asistenta
(cunoștințe tehnice speciale, cunoașterea profundă a unor reglementări de
profil, cunoașterea limbilor străine, a altor procedee de comunicare cu clienți
specifici etc.); faptul în ce măsură munca avocatului în cauza respectivă îi
limitează capacitatea de a lucra în alte dosare; rezultatul obținut; restricțiile de
timp impuse de client și de circumstanțele cauzei; natura și durata relației
dintre avocat și client; experiența, reputația și abilitatea avocatului; justificarea
și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză; suma despăgubirilor
pretinse/obținute în cauză; alți factori, la discreția instanței.
În contextul celor enunțate, recurenta a concluzionat că la examinarea
cauzei în ordine de apel, reprezentanta intimatei nu a probat condițiile expuse
supra, iar, instanța de apel nu a constatat și motivat existența condițiilor
respective, motiv din care a considerat că decizia instanței de apel este
neîntemeiată, arbitrară și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept, iar,
drept temei a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) și b) din Codul de
procedură civilă.
La 21 octombrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
intimatei Maria Iacovlev, copia recursului declarat de avocatul Pavel Tarlev,
în interesele Lilei Panuș, împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțiră anexată la materialele dosarului (f.d. 89).
La 01 martie 2023, avocata Maria Perebicovscaia, acționând în numele
Mariei Iacovlev a depus referința prin care a solicitat constatarea
inadmisibilității recursului declarat de avocatul Pavel Tarlev, în interesele Lilei
Panuș, împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.
99/100).
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
5
Așadar, cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de
recurs menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțată
la 27 aprilie 2023 (f.d.69).
Potrivit extrasului din poșta electronică de expediere a actului
judecătoresc din 09 iulie 2023, ora 16:35, instanța de apel a remis la adresa
avocatului Pavel Tarlev, care acționează în interesele Lilei Panuș, copia
deciziei integrale din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.78).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de avocatul Pavel Tarlev, în numele și interesele Lilei Panuș,
la 29 august 2023, se consideră depus în termenul stabilit de lege.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct.
1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse
modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII –
Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților
de apel.
32.1. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din
31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în
vigoare la data depunerii recursului.
32.2. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de avocatul Pavel Tarlev, în numele și interesele Lilei
Panuș, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie
2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Art.429 alin.(1) din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de instanțe
de apel, cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 431 alin.(1)–(2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, relevă că:
6
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat
o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod
eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, prevede că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la
proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul declarat de Lilia Panuș, reprezentată de avocatul Pavel Tarlev, este
inadmisibil, pentru motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate
în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii
de recurs).
7
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă
în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat, rezultă că Lilia Panuș, reprezentată de
avocatul Pavel Tarlev, a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432
alin.(2) lit.a) și b) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 29 august
2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurenta
a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzut de art.432 alin.(2) lit.a) și b)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a se
vedea pct.37), nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar
fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a se vedea
pct.38), nu le-a stabilit.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de
procedură civilă (a se vedea pct.39), nu a depistat.
În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care deja
au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
8
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de Lilia Panuș, reprezentată de avocatul Pavel
Tarlev”, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau
a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Lilia Panuș, reprezentată de
avocatul Pavel Tarlev, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din
Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept
urmare, este inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art. 433,
lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului,
art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de Lilia Panuș, reprezentată de avocatul
Pavel Tarlev, împotriva deciziei din 27 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Oxana Parfeni
9