3r-14/26 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- lipsa temeiurilor de aplicare a prevederilor art. 249 CPC
3r-14/26 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Inspectoratul General
pentru Migrație,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunea înaintată de Elama
Egiemeke Casmir către Inspectoratul General pentru Migrație cu privire la
anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil,
împotriva încheierii din 11 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3r-14/26
NR. PIGD 2-24146061-01-3r-12012026
Lipsa temeiurilor de aplicare a prevederilor art.249 CPC
Curtea de Apel Centru (jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval)
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Inspectoratul General
pentru Migrație,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 decembrie 2024 Elama Egiemeke Casmir s-a adresat cu o acțiune în
contencios administrativ către Inspectoratul General pentru Migrație, cu privire
la anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 ianuarie 2025,
s-a admis acțiunea depusă de Elama Egiemeke Casmir. S-a anulat decizia nr.
7792/24/DAA din 10 decembrie 2024 emisă de Inspectoratul General pentru
Migrație, Direcția azil și apatridie prin care a fost respinsă cererea de azil depusă
de Elama Egiemeke Casmir. S-a obligat Inspectoratul General pentru Migrație,
Direcția azil și apatridie să emită actul administrativ favorabil privind admiterea
cererii de azil lui Elama Egiemeke Casmir.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 ianuarie 2025
Inspectoratul General pentru Migrație a declarat cerere de apel, a contestat-o cu
apel.
Prin Decizia Curții de Apel Centru 4 iunie 2025, s-a admis apelul declarat
de Inspectoratul General pentru Migrație. S-a casat integral hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 27 ianuarie 2025. S-a rejudecat cauza și s-a pronunțat
o nouă decizie prin care acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.
În cuprinsul dispozitivului s-a indicat că ,,Decizia cu drept de recurs la
Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni”.
La 6 noiembrie 2025 Inspectoratul General pentru Migrație a depus o
cerere și a solicitat corectarea erorii materiale prin modificarea dispozitivului
deciziei din 4 iunie 2025, după cum urmează: eliminarea frazei ,,Decizia cu drept
de recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni” cu înlocuirea
,,Decizia este definitivă și irevocabilă de la data pronunțării”.
Prin încheierea din 11 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins
cererea depusă de Inspectoratul General pentru Migrație privind corectarea erorii
materiale.
La 24 decembrie 2025 Inspectoratul General pentru Migrație a depus
recurs împotriva încheierii din 11 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru,
1
casarea încheierii și emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de corectare
a erorii materiale.
În motivarea recursului a invocat că cauza în speță privește respingerea
unei cereri de azil în procedură rapidă, conform prevederilor Legii nr. 270 din 18
decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova. Astfel, mențiunea din
dispozitivul deciziei instanței de apel privind dreptul de recurs la Curtea Supremă
de Justiție în termen de două luni reprezintă o eroare materială evidentă, ce
contrazice prevederile speciale ale Legii nr. 270/2008 aplicabile procedurilor
rapide în materie de azil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ :
„recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a
emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic”
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor
și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul”
Art. 195 din Codul administrativ,
„procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,
cu excepția art.169
Art. 249 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
„după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici
să o modifice. La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească
corectează greșelile sau omisiunile din hotărâre care țin de nume, calitatea procesuală, orice
alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greșeli se
soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a greșelilor
sau a omisiunilor, fără citarea participanților la proces. Instanța care examinează problema
corectării poate dispune citarea participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de
corectare. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, rezultă că
corectarea hotărârii sau încheierii judecătorești este admisibilă strict în cazurile
2
în care actul conține erori materiale evidente – precum greșeli de transcriere,
omisiuni privind numele părților sau erori matematice ce rezultă în mod direct
din actele dosarului. Legiuitorul a limitat această procedură la rectificarea unor
inexactități formale, pentru a preveni transformarea corectării într-un instrument
de modificare a soluției ori de reconsiderare a raționamentului instanței.
Implicit speței, Completul de judecată constată că argumentele invocate
de Inspectoratul General pentru Migrație în cererea de corectare a erorii nu
constituie temei pentru corectarea greșelilor și emiterea unei hotărâri
suplimentare, deoarece acestea nu se încadrează în prevederile art. 249 alin. (2)
din Codul de procedură civilă.
În speță, schimbarea formulării dispozitivului privind exercitarea căii
de atac nu reprezintă o eroare materială, ci un element de substanță referitor la
calea de atac și efectele juridice ale hotărârii.
Astfel, cererea de rectificare a formulării dispozitivului nu poate fi
soluționată în temeiul art. 249 CPC, fapt ce duce la și respingerea recursului și
menținerea încheierii Curții de Apel Centru din 11 noiembrie 2025.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul depus de către Inspectoratul General pentru Migrație,
împotriva încheierii din 11 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
3