3r-14/26 — anularea actului administrativ

La 19 decembrie 2024 Elama Egiemeke Casmir s-a adresat cu o acțiune în contencios administrativ către Inspectoratul General pentru Migrație, cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 ianuarie 2025, s-a admis acțiunea depusă de Elama Egiemeke Casmir. S-a anulat decizia nr. 7792/24/DAA din 10 decembrie 2024 emisă de Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția azil și apatridie prin care a fost respinsă cererea de azil depusă de Elama Egiemeke Casmir. S-a obligat Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția azil și apatridie să emită actul administrativ favorabil privind admiterea cererii de azil lui Elama Egiemeke Casmir.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 ianuarie 2025 Inspectoratul General pentru Migrație a declarat cerere de apel, a contestat-o cu apel.

Prin Decizia Curții de Apel Centru 4 iunie 2025, s-a admis apelul declarat de Inspectoratul General pentru Migrație. S-a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 ianuarie 2025. S-a rejudecat cauza și s-a pronunțat o nouă decizie prin care acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

În cuprinsul dispozitivului s-a indicat că ,,Decizia cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni”.

La 6 noiembrie 2025 Inspectoratul General pentru Migrație a depus o cerere și a solicitat corectarea erorii materiale prin modificarea dispozitivului deciziei din 4 iunie 2025, după cum urmează: eliminarea frazei ,,Decizia cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni” cu înlocuirea ,,Decizia este definitivă și irevocabilă de la data pronunțării”.

Prin încheierea din 11 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru s-a respins cererea depusă de Inspectoratul General pentru Migrație privind corectarea erorii materiale.

La 24 decembrie 2025 Inspectoratul General pentru Migrație a depus recurs împotriva încheierii din 11 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, 1 casarea încheierii și emiterea unei noi încheieri de admitere a cererii de corectare a erorii materiale.

În motivarea recursului a invocat că cauza în speță privește respingerea unei cereri de azil în procedură rapidă, conform prevederilor Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova. Astfel, mențiunea din dispozitivul deciziei instanței de apel privind dreptul de recurs la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni reprezintă o eroare materială evidentă, ce contrazice prevederile speciale ale Legii nr. 270/2008 aplicabile procedurilor rapide în materie de azil.

Art. 242 din Codul administrativ : „recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 195 din Codul administrativ, „procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169

Art. 249 alin. (2) din Codul de procedură civilă, „după pronunțarea hotărârii, instanța care a adoptat-o nu este în drept să o anuleze nici să o modifice. La cererea participanților la proces sau din oficiu, instanța judecătorească corectează greșelile sau omisiunile din hotărâre care țin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greșeli se soluționează în baza dosarului și/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a greșelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanților la proces. Instanța care examinează problema corectării poate dispune citarea participanților pentru a se pronunța cu privire la temeiurile de corectare. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greșelilor”.

Implicit speței, Completul de judecată constată că argumentele invocate de Inspectoratul General pentru Migrație în cererea de corectare a erorii nu constituie temei pentru corectarea greșelilor și emiterea unei hotărâri suplimentare, deoarece acestea nu se încadrează în prevederile art. 249 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

În speță, schimbarea formulării dispozitivului privind exercitarea căii de atac nu reprezintă o eroare materială, ci un element de substanță referitor la calea de atac și efectele juridice ale hotărârii.

Astfel, cererea de rectificare a formulării dispozitivului nu poate fi soluționată în temeiul art. 249 CPC, fapt ce duce la și respingerea recursului și menținerea încheierii Curții de Apel Centru din 11 noiembrie 2025.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ