3ra-1314/22 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii apelului, termenul de declarare a apelului,
3ra-1314/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Consiliul pentru
Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
ÎCS „Plastics-Mol” SRL către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării
și Asigurarea Egalității, terț Chiriac Olesea cu privire la anularea actului
administrativ individual,
împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău
Dosarul nr. 3ra-1314/22
NR. PIGD 2-20053401-01-3ra-23122022
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 (în vigoare până la 1
septembrie 2023) Cod administrativ
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Sîrbu)
Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea
și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 20 mai 2020 ÎCS „Plastics-Mol” SRL a depus în instanța de
judecată acțiunea în contencios administrativ către Consiliul pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, terț Chiriac Olesea cu privire la
anularea actului administrativ individual.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la data de 10 februarie 2020,
Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității a emis
Decizia nr. 233/19, prin care, în urma examinării unei plângeri privind pretinsa
discriminare în cadrul unui litigiu de muncă, a constatat că faptele reținute constituie
hărțuire pe criteriu de maternitate în câmpul muncii în privința dnei Olesea Chiriac.
Reclamanta consideră că au fost interpretate eronat normele de drept și de
fapt, cât și superficial au fost examinate probele prezentate în apărarea poziției.
Menționează că, Olesea Chiriac nu a fost hărțuită sub nici o formă, deoarece Olesea
Chiriac a fost concediată în legătură cu reducerea funcției de manager logistică, iar
ÎCS „Plastics - Mol” SRL la moment nu are alte posturi vacante echivalente, ce îi pot
fi propuse.
Cu atât mai mult, că funcția de manager logistică a fost redusă, deoarece a
fost modificată organizarea internă a întreprinderii, au fost optimizate costurile
întreprinderii pentru întreținerea personalului, iar serviciile de logistică externalizate
și sunt prestate de parteneri - companii de transport și expediție, fiind inutilă și
nerațională menținerea funcției de manager logistică, neexercitată de facto din 05
octombrie 2016.
Referitor la incidentele din datele de 28.06.2019 și 01.07.2019, reclamanta a
susținut că cele relatate de dna Olesea Chiriac în plângere nu corespund realității.
Potrivit reclamantei, la prezentarea sa la sediul ÎCS „Plastics-Mol” SRL, dna Chiriac
a manifestat un comportament neadecvat și lipsit de etică profesională.
Acest comportament s-a materializat prin deschiderea bruscă a ușilor,
adresarea de replici cu caracter agresiv către angajații companiei, agresivitate în
gesticulație, precum și un comportament inadecvat în discuția purtată cu directorul
companiei, exprimat prin tonalitate ridicată, mișcări bruște ale mâinilor, nervozitate
accentuată, schimbări repetate ale expresiei faciale – de la calm la furie – și refuzul
de a da curs solicitărilor de a purta un dialog calm și constructiv.
2
De asemenea, la ieșirea din biroul directorului, dna Chiriac ar fi manifestat un
comportament verbal denigrator față de alți angajați ai companiei. Aceste împrejurări
sunt confirmate prin procesele-verbale de constatare a stării de fapt nr. 01 din
28.06.2019 și nr. 02 din 01.07.2019, anexate la răspuns, precum și pot fi confirmate
prin declarațiile martorilor oculari.
În contextul celor expuse, reclamanta susține că solicitarea adresată dnei
Chiriac de a prezenta un certificat medical a avut drept scop confirmarea efectuării
unui examen medical general, inclusiv a unei evaluări psihologice, și nu a unui
examen psihiatric, așa cum în mod eronat se indică în plângerea acesteia.
Tot la data de 01.07.2019, dna Olesea Chiriac a depus o cerere privind
acordarea concediului anual de odihnă plătit, începând cu data de 01.07.2019, pentru
o perioadă de 14 zile calendaristice, cerere care este anexată la răspuns. În consecință,
directorul ÎCS „Plastics-Mol” SRL, dl Toderici Sergiu, a emis Ordinul nr. 01C/19 din
01.07.2019 privind acordarea concediului anual de odihnă plătit pentru perioada
solicitată, în conformitate cu art. 121 alin. (4) și (5) din Codul muncii.
Ulterior, Olesei Chiriac i-a fost expediat, prin intermediul oficiului poștal,
ordinul privind preavizarea reducerii statelor de personal, fapt confirmat prin
documentele anexate la răspuns.
După o anumită perioadă de timp, dna Olesea Chiriac a fost informată că
termenul de preavizare de 2 luni privind reducerea funcției de manager logistică,
stabilit prin Ordinul nr. 08P/19 din 25.07.2019 cu privire la preavizarea dnei Olesea
Chiriac, începe să curgă din data de 30.08.2019.
Calcularea termenului de preavizare începând cu data de 30.08.2019 este
justificată de prevederile art. 88 din Codul muncii, potrivit cărora în termenul de
preavizare nu se include perioada aflării salariatului în concediul anual de odihnă,
concediul de studii sau concediul medical. În acest sens, persoana terță a prezentat
certificatul medical corespunzător.
ÎCS „Plastics-Mol” SRL a calculat indemnizația de eliberare din serviciu în
conformitate cu prevederile art. 186 din Codul muncii, însă Olesea Chiriac a
comunicat că nu dorește să primească această indemnizație.
Ulterior, la datele de 05.12.2019 și 09.12.2019, ÎCS „Plastics-Mol” SRL a
expediat, prin intermediul oficiului poștal, cereri scrise către Olesea Chiriac, prin care
i-a solicitat fie să comunice rechizitele unui cont bancar în vederea transferării
indemnizației pentru prima lună de eliberare din serviciu, conform art. 186 din Codul
muncii, fie să se prezinte la sediul companiei ÎCS „Plastics-Mol” SRL, situat pe str.
Meșterul Manole 12/2, mun. Chișinău, în termen de 2 zile de la recepționarea
solicitării, pentru a primi indemnizația menționată.
Astfel, la începutul lunii decembrie 2019 compania ÎCS „Plastics - Mol”
SRL, după ce a recepționat răspunsul Inspectoratului de Stat al Muncii din
27.11.2019, precum și ținând cont de aceste recomandări, a emis decizia nr. 02/19 din
24.12.2019 de a anula ordinul nr. 09P/19 din 30.10.2019 prin care au fost încetate
raporturile de muncă cu Chiriac Olesea, angajată în funcția de manager logistică, prin
3
concediere conform art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii RM, începând cu data de
31.10.2019, de a achita drepturile salariale pentru perioada 31.10.2019-24 12.2019.
Reclamanta consideră decizia nominalizată ca neîntemeiată și ilegală bazată
pe interpretarea eronată a normei de drept imperative și pasibilă de a fi anulată,
reieșind din următoarele considerente.
Potrivit contractului individual de muncă nr. 01/09 din 12.01.2009, Chiriac
Olesea, a fost angajată în funcție de manager marketing și vânzări prin cumul, fiind
aduse la cunoștință drepturile și obligațiile, fapt pentru care s-a semnat.
Subsecvent, la data de 28.06.2019, petiționara s-a prezentat la sediu cu rea-
credință, depășindu-și limitele eticii profesionale. Iar, alegațiile privind presupusa
hărțuire la locul de muncă au rămas la nivel declarativ, nefiind susținute prin probe
concludente. În ceea ce privește înscrisul medical reprezentat de fișa de examinare a
Olesei Chiriac din 02.07.2019, acesta se impune a fi apreciat în mod critic, întrucât
nu descrie circumstanțele concrete ale îmbolnăvirii, vechimea afecțiunii și nici nu
stabilește o eventuală legătură de cauzalitate între starea de sănătate a pacientei și
discuțiile purtate între angajat și angajator sau pretinsa hărțuire invocată.
Comportamentul cu rea - credință se probează prin actele prezentate și
anexate la ședință organizată de Consiliu, cât și procesul - verbal privind înmânarea și
comunicarea actelor din 05.02.2020 emis de către biroul executorului judecătoresc
Ungureanu Oleg, astfel, fiind menționat că soțul, cât și reclamanta refuză să semneze
pentru recepționarea actelor motivând că acestea sunt emise ilegal.
Indică că, Olesea Chiriac nu și-a motivat lipsa de la locul de muncă pentru
perioada 20.01 - 03.02.2020, fapt constatat și confirmat prin procesele – verbale, în
acest context a fost emis ordinul nr. 03P/20 din 04.02.2020 cu privire la concediere.
Solicită ÎCS „Plastics-Mol” SRL anularea deciziei din 10.02.2020 privind
cauza nr. 233/19.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 23 iulie 2021
acțiunea înaintată de ÎCS „Plastics-Mol” SRL a fost respinsă ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 29 iulie 2021, ÎCS
„Plastics-Mol” SRL a declarat apel asupra hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani) din 23 iulie 2021.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de ÎCS „Plastics-Mol” SRL, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani din 23 iulie 2021 și s-a emis o nouă decizie de admitere a acțiunii. S-a anulat
4
decizia Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea
Egalității nr. 233/19 din 10 februarie 2020.
Instanța de apel a concluzionat asupra netemeiniciei concluziilor Consiliului
pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, precum că
faptele constatate reprezintă hărțuire pe criteriu de maternitate în câmpul muncii a
Olesei Chiriac de către ÎCS „Plastics-Mol” SRL.
Instanța de apel nu a reținut că angajatorul ÎCS „Plastics-Mol” SRL ar fi
avut scopul să lezeze demnitatea Olesei Chiriac pe criteriu de maternitate. Or,
Consiliul doar a presupus că una dintre circumstanțele care ar fi cauzat conflictul ar fi
fost replica adresată petiționarei precum că, „după ce a stat acasă un timp îndelungat,
acum vrea să revină la serviciu”, și, tot Consiliul a subliniat că existența unei astfel
de replici nu poate fi confirmată obiectiv.
În continuarea situației de fapt, instanța de apel a stabilit că la doar 10 zile
calendaristice după ce Olesea Chiriac a revenit din concediu de odihnă, în data de
25.07.2019, ÎCS „Plastics-Mol” SRL a emis decizia nr. 01/19 prin care a redus
funcția de manager logistică.
Din aceste considerente concluziile Consiliului pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității au fost apreciate ca incorecte. În
opinia instanței de apel, nu se cumulează elementele pentru a institui prezumția
hărțuirii: a) comportamentul nedorit; b) care a condus la crearea unui mediu
intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator; c) scopul sau efectul
comportamentului a fost să lezeze demnitatea persoanei; d) pe baza unui criteriu
protejat. Or, în temeiul art. 10 alin.(2) lit. b1) Codul muncii, angajatorul este obligat:
să aprobe și/sau să modifice statele de personal ale unității în condițiile stabilite de
prezentul Cod.
Astfel, prin ordinul nr. 08/p din 25.07.2019, în temeiul art. 184 Codul
muncii, Olesea Chiriac, legal a fost preavizată despre reducerea funcției de manager
logistică.
Instanța de apel a concluzionat că contrar situației existente, Consiliul
greșit a mai reținut că, în privința petiționarei Chiriac Olesea, ÎCS „Plastics-Mol”
SRL a omis să verifice prevederile Codului muncii care interzic concedierea femeilor
care au copii în vârstă de până la 4 ani. Astfel, prin ordinul nr. 09/19 din 30.10.19
ÎCS „Plastics-Mol” SRL a încetat raporturile de muncă cu Chiriac Olesea.
Or, în contextul dat, Completul a reținut că, prin ordinul ÎCS „Plastics-Mol”
SRL nr. 02/19 din 24.12.2019, ordinul de încetare a relațiilor de muncă a fost anulat,
după ce ÎCS „Plastics-Mol” SRL a recepționat răspunsul Inspectoratului de Stat a
Muncii care atenționa despre această încălcare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 20 iulie 2022 Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și
Asigurarea Egalității a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 05 iulie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, iar la 29 noiembrie 2022 a prezentat motivarea recursului,
5
solicitând casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de respingere
a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că Curtea de Apel Chișinău a omis să
analizeze în ansamblu circumstanțele relevante ale cauzei și nu a evaluat succesiunea
acțiunilor întreprinse de angajator imediat după revenirea petiționarei din concediul
pentru îngrijirea copilului.
Instanța nu a ținut cont de faptul că reducerea funcției deținute de
petiționară, preavizarea și ulterior concedierea acesteia au intervenit într-un interval
temporal extrem de scurt, fără ca angajatorul să demonstreze existența unor motive
obiective, reale și anterioare revenirii petiționarei la muncă.
A susținut că Consiliul a aplicat corect cadrul legal în materia
nediscriminării, constatând că angajatorul nu a reușit să răstoarne prezumția de
discriminare pe criteriu de maternitate. Declarațiile cu caracter ofensator, contextul
conflictual creat, reducerea intempestivă a funcției și concedierea ulterioară
constituie, privite cumulativ, un comportament hărțuitor, îndreptat spre lezarea
demnității petiționarei și determinarea acesteia să părăsească locul de muncă.
Prin urmare, concluzia Curții de Apel privind inexistența hărțuirii și a
discriminării este rezultatul unei aprecieri incomplete și eronate a probelor
administrate.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Prin referința din 12 ianuarie 2023 intimatul SRL „Plastics-Mol” SRL
solicitat de a declara recursul ca inadmisibil.
Terțul Olesea Chiriac nu a depus referință, deși i-a fost comunicat despre
depunerea recursului de către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării
și Asigurarea Egalității (f.d. 199, 206,209)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI. alin. (1) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative, prevede următoarele:
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. ”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023)
prevede următoarele:
6
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din
cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în
vigoare la data declarării recursului):
„recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă
se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil
în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în
mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după
expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost
depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde
cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a
înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, se constată că Curtea de Apel
Chișinău a pronunțat decizia contestată la 05 iulie 2022 și la 20 iulie 2022 Consiliul
pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a depus recurs.
Decizia motivată a instanței de fond a fost notificată recurentului la data de
11 noiembrie 2022 (f.d 186 vol. I). Prin urmare, motivarea recursului prezentată la 29
noiembrie 2022 este în termen.
Din analiza prevederilor art.246 alin.(1) din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual
succes rezultat din examinarea pe fond a recursului.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de
7
apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării
recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de
recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în
acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu
chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c.
Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ, în vigoare la data depunerii recursului.
8
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea
Discriminării și Asigurarea Egalității.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
9