3ra-238/23 — contestarea actului administrativ

3ra-238/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Niculaevici Veaceslav,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Niculaevici Veaceslav către Inspectoratul de Poliție Ungheni cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

Dosarul nr. 3ra-238/23

NR. PIGD 2-21070859-01-3ra-09.032023

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 (în vigoare până la 1

septembrie 2023) Cod administrativ

Judecătoria Ungheni (D. Racoviță)

Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

18 februarie 2026

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților recursul depus de Niculaevici Veaceslav

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Inspectoratului de poliție Ungheni, prin care a solicitat anularea

actului administrativ individual defavorabil și obligarea prelungirii dreptului de

portarmă.

Ungheni nr. 1-106/2005 din 22 aprilie 2005 a fost condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) din Codul penal (redacția anului 2002),

fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, iar în

conformitate cu prevederile art. 90 din Codul penal, pedeapsa aplicată a fost suspendată

pe un termen de probă de 2 ani, antecedentele penale fiind stinse integral în anul 2007.

a depunerii cererii reclamantului către Comisariatul de poliție Ungheni (pe atunci), cu

anexarea tuturor actelor impuse prin Legea nr. 110 din 18 mai 1994 cu privire la arme,

pe numele său a fost eliberată autorizație și permis de portarmă pe un termen de 5 ani

asupra pistolului cu bile de cauciuc de model ,,xxxxx”, calibru 9 mm Tr, nr. KO-017914

și armei lungi cu țeavă lisă de model xxxxx, calibru 12 mm, nr. 082760714

autorizației și permisului de portarmă, pe motiv că la acel moment antecedentele penale

erau stinse. Urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 130 din 08 iunie 2012, fiind statuată

aceeași stare de fapt, și anume aceeași condamnare din 2005, la cererea reclamantului

privind prelungirea autorizației și permisului de portarmă, de către autoritatea

competentă, la 24 martie 2015 cererea sa a fost admisă, pe numele său fiind eliberate

permisul de armă nr. xxxxx eliberat la 24 martie 2015 și, respectiv, permisul de armă nr.

xxxxx eliberat la 24 martie 2015.

prevederile art. 7 din Legea nr. 130 din 08 iunie 2012, reclamantul nefiind subiectul

acestor incidențe, prin prisma art. 22 din Constituția Republicii Moldova (privind

neretroactivitatea legii).

menționate supra, reclamantul la 27 octombrie 2020 a înaintat o cerere către autoritatea

competentă a Inspectoratului de poliție Ungheni, privind prelungirea acestor permise,

anexând în acest sens toate documentele aferente, printre care și certificatul narcologic

nr. 2594 din 27 octombrie 2020, avizul consultativ psihiatric nr. 1428 din 27 octombrie

2

2020, actul de control întocmit de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de poliție

Ungheni.

al Inspectoratului de poliție Ungheni nr. 4 din 19 aprilie 2021, a fost revocat dreptul de

deținere, port și folosire a armelor menționate, obținut în baza permisului de armă eliberat

la 24 martie 2015, pe motiv că în urma verificărilor în Registrul informației criminalistice

și criminologice, s-a stabilit că Veaceslav Niculaevici în 2005 a fost condamnat conform

art. 217 alin. (5) și art. 90 din Codul penal, la privațiune de libertate pentru un termen de

5 ani, cu termen de probă de 2 ani.

Ungheni din 19 aprilie 2021 este una neîntemeiată și este pasibilă anulării, or, actul

contestat intră în contradicție cu art. 4, 16 alin. (2), 22, 46 alin. (1) din Constituția

Republicii Moldova.

deținere, port, folosire a armelor, urma a fi operat în cazul survenirii unor alte

circumstanțe de fapt și nu prin situația din anul 2005, fiind prelungite autorizațiile vizate

periodic din 5 în 5 ani.

individual defavorabil, fără a fi audiat pe cazul dat pentru explicarea tuturor motivelor

de fapt și de drept asupra situației vizate, în coraport cu tolerarea situației survenite în

temeiul Legii nr. 130 din 08 iunie 2012, în acest sens, în 2015, fiind prelungite permisele

nominalizate mai sus.

anterior au fost condamnate, în privința acestora fiind aplicate prevederile menționate

supra, fapt care repetat confirmă că actul administrativ individual a fost emis doar în

privința reclamantului ca fiind o decizie subiectivă. Or, Serghei Bandati și Serghei

Hușanu, care, la fel, dețin permis de portarmă, au fost anterior condamnate pentru

comiterea infracțiunilor legate de substanțe narcotice.

4 din 19 aprilie 2021, se atestă că în ea, doar se indică drept motiv la revocarea dreptului

lui Veaceslav Niculaevici, incidența prevederilor art. 7 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 130

din 08 iunie 2012, fără a fi tălmăcită și explicată această normă prin prisma Legii nr. 110

din 18 mai 1994 cu privire la arme, cu explicarea motivelor de fapt și de drept pentru

care reclamantul cade sub incidența interdicțiilor vizate.

dat complet și obiectiv, rezultă din însăși denaturarea unor aspecte ca fiind constatate,

precum că reclamantul a fost condamnat conform art. 217 alin. (5) din Codul penal. Nu

a fost indicată legea conform căreia reclamantul poate exercita drepturile sale

constituționale în vederea contestării actului administrativ, fiind indicate doar unele

norme din lege necunoscută. La caz, reclamantul a constatat că decizia Inspectoratului

de poliție Ungheni nr. 4 din 19 aprilie 2021, nu conține în textul acesteia motivarea.

- anularea integrală a deciziei Inspectoratului de poliție Ungheni nr. 4 din 19

aprilie 2021, prin care s-a dispus revocarea dreptului de deținere, port și folosire

a armelor de foc a lui Veaceslav Niculaevici pentru: - pistol cu bile de cauciuc

3

de model ,,xxxxx”, calibru 9 mm Tr, nr. KO-017914 obținut în baza permisului

de portarmă nr. xxxxx, eliberat la 24 martie 2015; - armă lungă cu țeavă lisă de

model xxxxx, calibru 12 mm, nr. 082760714 obținut în baza permisului de armă

nr. xxxxx, eliberat la 24 martie 2015;

- obligarea Inspectoratului de poliție Ungheni de a prelungi dreptul de

portarmă

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

de Niculaevici Veaceslav, a fost respinsă ca neîntemeiată

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Niculaevici Veaceslav a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Ungheni din 02

februarie 2022, solicitând casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul depus de Niculaevici Veaceslav și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni

din 02 februarie 2022.

deciziei nr. 4 din 19 aprilie 2021, de a revoca dreptul de deținere port și folosire a armelor

de foc în privința reclamantului, corect a constatat că acesta se afla în situația prevăzută

la art. 7 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 130 din 08 iunie 2012 privind regimul armelor și al

munițiilor cu destinație civilă.

or, însăși Legea nr. 130 din 08 iunie 2012 privind regimul armelor și al munițiilor cu

destinație civilă, la art. 7 alin. (2) lit. b) prevede că, permisul de procurare a armelor letale

și neletale supuse autorizării și, după caz, permisul de armă, nu se acordă persoanelor cu

antecedente penale, iar lit. e) din același alineat prevede restricția în privința persoanelor

condamnate pentru infracțiuni comise cu intenție, cu folosirea substanțelor stupefiante.

reclamantului ca ar întruni condițiile legale pentru prelungirea permisului de portarmă,

având în vedere că prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 22 decembrie 2006 acesta a

fost reabilitat, iar reabilitarea judecătorească anulează toate incapacitățile și decăderile

din drepturi. Or, nu are relevanță dacă antecedentele penale ale lui Veaceslav Niculaevici

au fost sau nu stinse, sau dacă ar fi fost reabilitat în drepturi, astfel că, după cum s-a

constatat, reclamantul anterior a fost condamnat prin hotărâre judecătorească irevocabilă

pentru comiterea unei infracțiuni cu intenție legate de circulația ilegală a substanțelor

stupefiante, psihotrope și a precursorilor acestora.

4

în mod automat la dobândirea dreptului de referință, or, prin reabilitare se înțelege

reintegrarea socială a persoanei, iar procedura de procurare, deținere, port și folosire a

armei sunt reglementate expres și imperativ de Legea nr. 130 din 08 iunie 2012 privind

regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă, care urmează a fi îndeplinite

cumulativ. Or, restrângerea unor drepturi se impune în scopul apărării securității publice,

care reprezintă un ansamblu de dispoziții prin care se asigură ordinea publică, armonia

socială, respectul față de lege și decizii legitime ale autorităților publice.

reclamantului, precum că actul administrativ individual contestat nu este motivat, or, din

decizia șefului Inspectoratului de poliție Ungheni nr. 4 din 19.04.2021, rezultă că aceasta

conține circumstanțele de fapt și de drept în privința soluției adoptate.

precum că autoritatea publică a emis actul cu omiterea etapei de audiere a participanților

la proces. Or, această omisiune a fost înlăturată în cadrul cercetării judecătorești în

prezenta cauză. Totodată, în contextul în care reclamantul prin explicațiile sale nu a putut

înlătura circumstanțele care au impus emiterea deciziei contestate, neaudierea în cadrul

procedurii administrative nu poate afecta legalitatea actului administrativ individual din

speță.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

deciziei din 13 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și la 14 februarie 2023 a

prezentat motivarea recursului.

drepturile legale, prin prisma prevederilor art. 110, 111, 112 Cod penal, fapt care

determină eliminarea lui de sub incidența prevederilor art. 7 alin.(2) lit. e) din Legea nr.

130 din 08.06.2012.

de prevederile art. 23, 29 Cod administrativ, ce ține de tratare egală a cetățenilor și de

principiul de proporționalitate la emiterea actelor administrative, fapt care cu desăvârșire

a fost stabilit față de Niculaevici Veaceslav, care a fost tratat diferit de alte persoane care

se află în aceeași situație.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu

excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. ”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

5

prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate

cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

la data declarării recursului):

„recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel”.

2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special

când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului

stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.

244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție

MOTIVAREA INSTANȚEI

la 13 decembrie 2022 și 15 decembrie 2022 a expediat dispozitivul deciziei către

recurent, însă date referitor la recepționarea ei la materialele dosarului lipsesc. Prin

urmare, recursul nemotivat din 02 februarie 2023 se considera a fi depus în termen.

februarie 2023 (f.d 123). Prin urmare, motivarea recursului prezentată la 14 februarie

2023 este în termen.

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat

din examinarea pe fond a recursului.

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

6

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată

în condițiile nominalizate mai sus.

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

administrativ, referitoare la tratarea egală a cetățenilor și principiul proporționalității, nu

poate fi reținută. Simpla existență a unor soluții diferite în cauze aparent similare nu este

suficientă pentru a constata o încălcare a principiului egalității, întrucât fiecare procedură

se întemeiază pe circumstanțele concrete ale subiectului. Nu orice tratament diferențiat

constituie discriminare, legea sancționând exclusiv acele diferențieri lipsite de o

justificare obiectivă și rezonabilă. Or, recurentul nu a demonstrat existența unui criteriu

discriminatoriu și nici lipsa unei justificări legale a măsurii contestate. Mai mult, chiar

presupunând existența unui tratament diferit față de alte persoane, acest fapt nu generează

automat dreptul recurentului de a beneficia de un tratament identic, întrucât nu este

exclus ca în cazurile invocate cu titlu de comparație, actele administrative să fi fost emise

eronat, iar în situația recurentului acestea să fie conforme legii.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

7

concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Niculaevici Veaceslav.

în vigoare la momentul depunerii recursului,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Niculaevici Veaceslav.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

8