2r-452/25 — incasarea sumei datorate in urma neexecutării integrale a obligatiilor

2r-452/25 — incasarea sumei datorate in urma neexecutării integrale a obligatiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de Valentin Țurcan,

reprezentat de avocatul Constantin Chira,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Banca

Comercială „BANCA SOCIALĂ” S.A., în proces de lichidare, împotriva lui

Valentin Țurcan, intervenienți accesorii Casa de Comerț „CAMELIA” S.A.,

Întreprinderea Mixtă Moldo-Germană „TIPTOP” S.R.L. cu privire la

încasarea sumei datorate în urma neexecutării integrale a obligațiilor,

împotriva încheierii din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru și

încheierii din 09 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru,

(Dosarul nr. 2r-452/25

NR. PIGD 2-17219490-01-2r-04122025)

Neîndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de apel. Restituirea cererii de apel.

Nejustificată cererea de scutire de la plata taxei de stat.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. D. Sîrghi,

Curtea de Apel Centru, R. Pascari, C. Roșca, R. Pulbere,

04 februarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul declarat de

Valentin Țurcan, reprezentat de avocatul Constantin Chira,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

lichidare, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valentin

Țurcan, „CAMELIA” S.A., Î.M. „TIPTOP” S.R.L., solicitând încasarea de

la „CAMELIA” S.A. și Î.M. „TIPTOP” S.R.L a datoriei aferente contractelor

de credit încheiate, în cuantum de 1 573 055,45 de euro, 421 311,96 de dolari

SUA și 1 803 171 de lei, încasarea de la „CAMELIA” S.A., Î.M. „TIPTOP”

S.R.L și Valentin Țurcan a datoriei aferente contractelor de credit încheiate

în cuantum de 35 011 391, 14 lei.

pârâtul Valentin Țurcan, iar „CAMELIA” S.A., în proces de insolvabilitate,

și Î.M. „TIPTOP” S.R.L, în proces de insolvabilitate, au fost indicate cu

statutul procesul de intervenienți accesorii. Prin cererea enunțată,

reclamantul a solicitat încasarea de la Valentin Țurcan datoria în cuantum

totală de 37 951 193, 90 de lei.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a constatat ca fiind depusă în termen prezenta acțiune civilă. S-a

admis cererea de chemare în judecată concretizată depusă de B.C. „BANCA

SOCIALĂ” S.A., în proces de lichidare. S-a încasat din contul lui Valentin

Țurcan împotriva B.C. „BANCA SOCIALĂ” S.A., în proces de lichidare,

suma totală a datoriei rezultate din neexecutarea contractelor de credit,

garantate prin contractele de fidejusiune nr. 138/2013 din 30 mai 2013;

132/2014 din 29 mai 2014; 71/2014 din 04 aprilie 2014; 57/2014 din 25

martie 2014; 55/2014 din 24 martie 2014; 16/2014 din 30 ianuarie 2014;

332/2013 din 22 noiembrie 2013; 292/2013 din 07 octombrie 2011;

186/2013 din 28 iunie 2013, beneficiate de către „CAMELIA” S.A.

(fidejusiuni asumate de Valentin Țurcan și Î.M. „TIPTOP” S.R.L.), în

mărime totală datorată în raport cu situația din 30 ianuarie 2025, de 37 951

193, 90 de lei. Totodată, a menționat că obligația de plată a lui Valentin

Țurcan ce derivă din prezenta hotărâre este solidară cu obligațiile de plată

ale debitorului principal „CAMELIA” S.A., în proces de lichidare și ale

fidejusorului Î.M. „TIPTOP” S.R.L., în proces de lichidare, care derivă din

contractele de credit nominalizate garantate cu fidejusiunile

1

corespunzătoare. S-a încasat de la Valentin Țurcan în beneficiul statului taxa

de stat în sumă de 50 000 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Chira, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 27 martie 2025 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea

hotărârii primei instanțe, emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a

acțiunii ca neîntemeiată, precum și în legătură cu încetarea fidejusiunii,

încasarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererii de apel depuse de avocatul Constantin Chira, în interesele lui Valentin

Țurcan, împotriva hotărârii din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru. S-a acordat avocatului Constantin Chira, în interesele lui

Valentin Țurcan, un termen de 10 zile calendaristice din momentul primirii

copiei încheierii în cauză pentru depunerea unei cereri suplimentare de apel,

cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul,

prezentarea copiilor cererii suplimentare de apel într-un număr egal cu

numărul participanților la proces, prezentarea dovezii de achitare a taxei de

timbru în mărime de 200 de lei și a dovezii de achitare a taxei de stat în

mărime de 259 510,06 lei. S-a explicat avocatului despre disponibilitatea

rechizitelor bancare pentru achitarea taxei de stat și a taxei de timbru pe site-

ul Curții de Apel Centru. S-a explicat avocatului Constantin Chira, în

interesele lui Valentin Țurcan, că cererea de înlăturare a neajunsurilor

menționate urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția

evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Centru, în termenul

stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din încheiere, cererea de apel

va fi restituită. Totodată, s-a explicat că asupra restituirii cererii de apel va

decide un complet de 3 judecători, la expirarea termenului acordat, fără

citarea participanților la proces.

Constantin Chira, a depus cerere de apel suplimentară.

Constantin Chira, a depus cerere, prin care a solicitat prelungirea termenului

de procedură pentru prezentarea actelor/probelor în legătură cu taxa de stat

și în vederea susținerii prezentului demers, stabilit prin încheierea din 03

iulie 2025, până la data de 15 august 2025, admiterea cererii și scutirea de la

plata taxei de stat în partea ce depășește suma de 5 000 de lei.

admis parțial cererea avocatului Constantin Chira, în interesele lui Valentin

Țurcan, cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat la depunerea

cererii de apel. S-a scutit apelantul Valentin Țurcan de la achitarea taxei de

2

stat ce depășește suma de 50 000 de lei la depunerea apelului. S-a acordat

avocatului Constantin Chira, în interesele lui Valentin Țurcan, un termen

suplimentar de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei încheierii

în cauză pentru prezentarea originalului dovezii de achitare a diferenței taxei

de stat în mărime de 45 000 de lei. S-a explicat avocatului Constantin Chira,

în interesele lui Valentin Țurcan, că cererea de înlăturare a neajunsurilor

menționate urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția

evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Centru, în termenul

stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din încheiere, cererea de apel

va fi restituită. Totodată, s-a explicat că asupra restituirii cererii de apel va

decide un complet de 3 judecători, la expirarea termenului acordat, fără

citarea participanților la proces.

restituit cererea de apel depusă de avocatul Constantin Chira, în interesele

lui Valentin Țurcan, împotriva hotărârii din 27 martie 2025 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru. S-a remis avocatului Constantin Chira, în interesele

lui Valentin Țurcan, cererea de apel cu toate documentele anexate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

f.d.1) și la 06 noiembrie 2025, în original, Valentin Țurcan, reprezentat de

avocatul Constantin Chira, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din

09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru și încheierii din 09 octombrie

2025 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea acesteia, casarea

încheierii din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru în partea

respingerii cererii privind scutirea de la plata taxei de stat, casarea integrală

a încheierii din 09 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru prin care s-a

restituit apelul, emiterea unei noi decizii sub formă de încheiere prin care să

fie admisă cererea de scutire de la plata taxei de stat și scutirea parțială de la

plata taxei de stat în partea ce depășește suma de 5 000 de lei, restituirea

cauzei instanței de apel pentru judecarea apelului în fond.

formalistă a art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă și a art. 5 alin. (2)

din Legea nr. 213/2023. Instanța de apel a tratat scutirea ca pe un

automatism, impunând achitarea taxei de stat de 45 000 de lei fără corelare

cu capacitatea reală de plată. Or, este pensionar, unicul venit lunar fiind

pensia pentru limită de vârstă, fără active, cheltuieli medicale regulate și

continue, cheltuieli de locațiune, din motiv că nu deține imobile în

proprietate, problemele grave de sănătate și se află la evidența medicului

etc.). Standardul legal cere individualizare, putând merge până la scutire

totală sau parțială.

argumentele justificative invocate, și anume:

3

-situația financiară precară: deține un card social B.C.

„MOLDINDCONBANK” S.A. cu soldul de 2 360,92 de lei; în contul bancar

deschis la B.C. „MAIB” S.A. are disponibil doar 112,32 de lei -extrasul

bancar din 31 iulie 2025; în contul bancar deschis la B.C. „EURO CREDIT

BANK” S.A. are disponibil doar 32,81 de lei -extrasul bancar din 04 august

imobiliare, inclusiv generatoare de venit, confirmat prin extrasele eliberate

de organele competente - ASP, IP Cadastrul Bunurilor Imobile, CNAS, etc;

-venituri limitate: beneficiază de pensia pentru limita de vârstă în sumă de

15 692,97 de lei/lună, însă această sumă este destinată cheltuielilor curente:

locațiune, servicii comunale, alimentație, medicamente, întreținere etc.,

precum și pe cheltuieli de judecată, servicii juridice, legate de prezentul

proces judiciar și celelalte în care este implicat cu banca mai mult de 10 ani.

Se află într-o stare de vulnerabilitate financiară, ce nu-i permite achitarea

integrală a taxei de stat la depunerea apelului;

-diligență procesuală:-a depus diligența necesară pentru a nu bloca

accesul la justiție, reușind să achite suma minimă de 5 000,00 de lei, precum

și taxa de timbru. A susținut și în continuare susține că cererea de scutire nu

reprezintă o tentativă de eschivare, ci o solicitare justificată de a beneficia

de mecanismele de protecție prevăzute de lege. A reiterat că este pensionar,

nu are loc de muncă deja, se întreține doar din pensie (certificatul CNAS).

La fel, având starea de sănătate precară (înrăutățită ca urmare a litigiilor

inițiate de B.C. „BANCA SOCIALĂ” S.A.), este nevoit să efectueze

cheltuieli pentru servicii medicale și medicamente. Actele anexate în ordine

de apel și cele anexate la cererea de recurs demonstrează că se află la

evidența medicului, necesită tratamente și îngrijiri medicale permanente,

regulate și continue, din cauza litigiilor cu B.C. „BANCA SOCIALĂ” S.A.

stat în volum deplin, însă nu poate fi lipsit din acest motiv de dreptul de

acces la o instanță care să contribuie la apărarea drepturilor sale legitime și

să dispună încetarea încălcării acestora de către alte persoane, conform art.

6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Taxa de timbru și suma

de 5 000,00 de lei constituie o parte din taxa de stat pe care a putut să o

achite, reieșind din starea materială grea și lipsa mijloacelor bănești.

agravarea situației sale economice și juridice, fiind implicat în litigii de

durată exclusiv ca urmare a conduitei defectuoase a instituției bancare aflate

în proces de lichidare. Astfel cum a detaliat în cererea de apel motivată

depusă, banca nu a întreprins măsuri adecvate pentru valorificarea creanțelor

de la debitorul principal „CAMELIA” S.A., iar de neexecutarea contractului

nu este responsabil. Dimpotrivă, acesta a fost tras la răspundere într-un mod

disproporționat, fără ca banca să fi demonstrat vreo diligență în recuperarea

creanței de la societatea debitoare. În plus, banca se afla în proces de

lichidare, iar situația internă a fost una de dezorganizare sistemică, afectând

4

inclusiv corectitudinea și echilibrul raporturilor contractuale, detaliată în

cererea de apel. Aceste împrejurări justifică nu doar apelul propriu-zis, dar

și necesitatea protejării accesului efectiv la justiție, în sensul art. 6 §1 CEDO,

prin acordarea scutirii parțiale de la taxa de stat.

Clionov contra Moldovei, Tudor-Comerț contra Moldovei, Teltronic-CATV

contra Poloniei, s-a statuat că dreptul la tribunal este pus grav în discuție

dacă taxa de stat este fixată într-un cuantum excesiv și persoana este lipsită

de resurse financiare, în consecință, Curtea Europeană a arătat că în toate

cazurile, instanța de judecată trebuie să examineze posibilitatea reducerii

cuantumului acesteia sau scutirea persoanei care invocă situația grea

financiară.

situația materială grea, dispune de posibilitatea redusă de plată a taxei de stat

numai în mărime de 5 000,00 de lei, solicitând scutirea de la plata taxei de

stat în partea ce depășește această sumă.

licitației nr. 1 din 14 februarie 2025, administratorul autorizat Nicolae

Bostan, în calitate de lichidator al „CAMELIA” S.A., în proces de

insolvabilitate, a desfășurat licitația de vânzare „cu reducere” la care s-a

expus ca lot unic - construcție comercială, prestare a serviciilor, S-1273,2

mp, și teren aferent S-0,1274 ha; construcție comercială, S-265,6 mp și teren

aferent S-0,0286 ha, amplasate în mun. Chișinău, bd. Moscova, 11/1, la

prețul inițial de 74 259 315 lei, fără TVA; loturile nr. 1-28 - bunuri mobile,

la prețul inițial total de 943 029,54 de lei, inclusiv TVA pentru bunurile

impozabile. În final, procesul verbal al licitației arată că drept urmare a

desfășurării licitației cu reducere din 14 februarie 2025, câștigător al licitației

cu reducere pentru lotul unic licitat (vândut), s-a declarat participantul cu

numărul 2- „PEAK DEVELOPMENT” SRL. Prețul final al lotului unic

vândut se reflecta ca fiind 46 502 597,20 de lei, inclusiv TVA pentru

bunurile impozabile. Însă banca a manifestat rea-credință la această licitație

și a admis micșorarea ilegală, abuzivă a prețului bunurilor imobile scoase la

licitație. Astfel, a fost nevoit să conteste rezultatele licitației și procedura de

desfășurare a acesteia cu scopul de a se obține un preț mai mare la

valorificarea gajurilor prin care s-au garantat creanțele la caz. Ca efect al

contestației depuse, banii au fost blocați la contul de acumulare a

administratorului de insolvabilitate. De altfel, suma creanțelor grevate cu

fidejusiune ar fi fost stinse. Adică, dacă nu era necesară contestarea

rezultatelor licitației, fidejusiunile s-ar fi stins deja și nu era necesară

achitarea taxei de stat în ordine de apel, dispărea obiectul cauzei.

Tot în acest context a solicitat suspendarea prezentului proces în legătură cu

procesul de insolvabilitate a debitorului principal „CAMELIA” S.A.,

5

demers respins nejustificat, aspect detaliat în cererea de apel suplimentară.

După informarea instanței de fond despre licitația desfășurată în mod ilegal,

a solicitat întreruperea/amânarea examinării cauzei până la soluționarea

contestației depuse împotriva procesului-verbal al licitației și a procedurii în

sine, demers, la fel, respins. Or, dacă procesul civil era suspendat sau se

întrerupea/amâna examinarea cauzei până la soluționarea contestațiilor în

procedura de insolvabilitate, nu se ajungea la o hotărâre de încasare a sumei

și respectiv necesitatea achitării taxei de stat în ordine de apel, deoarece banii

încasați de „CAMELIA” S.A. ca urmare a vânzării bunurilor la licitație erau

suficienți pentru a stinge creanțele garantate prin fidejusiuni. Banii achitați

după licitație sunt deja în contul „CAMELIA” S.A., doar că se așteaptă

rezultatul soluționării contestațiilor. În opinia recurentului, după examinarea

contestației, banii obținuți din vânzarea bunurilor vor stinge creanțele

garantate prin fidejusiuni și va dispărea obiectul acțiunii. În situația în care

aceste circumstanțe sunt evidente, este ilegal și abuziv să fie pusă în sarcina

sa achitarea taxei de stat. Prin toate aceste încălcări admise și prin

comportamentul abuziv al băncii, s-a îngreunat sarcina justiției, soarta

prezentului proces și situația sa. Astfel, cele menționate, la fel, constituie

niște raționamente și argumente justificative care nu au fost luate în

considerare de instanța de apel. Totodată, s-a referit la argumentele invocate

în cererea de apel suplimentară precum și probele anexate la dosar.

Justiție: cauza I. Manoli vs M. Bălanel, 09 iulie 2025, dosarul nr. 2r-483/24,

examinarea superficială de către instanța de apel a cererii de scutire de la

plata taxei de stat și a taxei de timbru. Curtea Supremă de Justiție a casat

soluțiile similare ale Curții de Apel pentru lipsa unei examinări

multiaspectuale a cererii de scutire, reținând că impunerea unui cuantum

rezidual al taxei, fără să pună în balanță de interese și fără test de

proporționalitate, încalcă dreptul efectiv de acces la justiție. Curtea Supremă

de Justiție a dispus judecarea apelului cu scutire calibrată raportat la situația

materială reală a părții. În opinia recurentului, situația sa este analogică:

pensionar, plată parțială deja efectuată și diferență impusă în mod excesiv.

septembrie 2025, refuzul Curții Supreme de Justiție de a examina recursul

din cauza taxei, încălcare art. 6 §1. CtEDO a reținut că respingerea cererii

de scutire fără o evaluare adecvată a mijloacelor reclamanților și lăsarea

recursului neexaminat a afectat esența dreptului de acces; a constatat

încălcare art. 6 § 1 și a acordat satisfacție echitabilă. Speța este direct

comparabilă cu prezentul caz (îngrădirea căii de atac pe motiv financiar în

pofida probelor).

ca obstacol disproporționat, și anume cauzele: Kreuz c. Poloniei: taxele

judiciare excesive pot încălca art. 6 dacă fac accesul iluzoriu; instanțele

trebuie să țină cont de mijloacele reale ale părții; Teltronic-CATV c.

6

Poloniei: Curtea a sancționat formalismul atunci când există mecanisme de

exonerare/reducere pe motive sociale și instanțele nu le aplică efectiv;

Weissman și alții c. României: cuantumul excesiv al taxei a negat accesul la

instanță; Clionov c. Moldovei: refuzul instanței supreme de a examina căile

de atac pe motiv pecuniar, fără a evalua capacitatea de plată, încalcă art. 6.

În opinia recurentului, obligația de achitare a taxei de stat în cuantum de 45

000 lei pentru un pensionar fără active, în pofida plății de 5 000 de lei și a

probelor detaliate, este vădit disproporționată și nemotivată individual, în

contextul cauzelor Prisăcaru, Kreuz, Teltronic, Weissman, Clionov, soluția

Curții de Apel încalcă art. 6 §1. La fel, neluarea în considerare

insolvabilitatea debitorului principal și efectul potențial extinctiv al sumelor

deja obținute, sumele rezultate din licitația enunțată, aflate în cont, sub

efectul contestațiilor, pot stinge creanțele garantate prin fidejusiuni, putând

face apelul fără obiect. Impunerea imediată a unei taxe ridicate, ignorând

acest context, este disproporționată.

decembrie 2025 (Vol.VIII, f.d.20).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva

încheierilor emise de către curțile de apel.”

„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la

comunicarea încheierii.”

„(2) Recursul se depune la instanța a cărei încheiere se atacă.

(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet

din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.”

„(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art.364 și 365 și dacă

cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbr, instanța de apel, în

termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără

înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un

termen pentru lichidarea neajunsurilor.

(2) Dacă apelantul îndeplinește în termen indicațiile din încheierea judecătorească,

apelul se consideră depus la data prezentării inițiale.

(3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu

fondul.”

7

„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a

îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate

cu art.368 alin.(1).”

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie

un ansamblu de acte.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage

după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede

altfel.”

„(1) Taxa de stat este o sumă de bani care se percepe, în temeiul legii, de către instanța

judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită

actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe

documente din dosar.

(2) În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și

valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege, în

proporții fixe, conform Legii taxei de stat nr.213/2023.

(3) Se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată, cererea

reconvențională, cererea de intervenție principală, cererea vizând cauzele cu procedură

specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești, cererea de declarare a

insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărârilor

arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, cererea de eliberare a copiilor

(duplicatelor) de pe actele judecătorești, precum și alte cereri prevăzute la pct.1 din

anexa nr.1 la Legea taxei de stat nr.213/2023.”

„(4) În funcție de situația materială și de probele prezentate în acest sens, persoana

fizică sau juridică este scutită de către judecător (de către instanța judecătorească) de

plata taxei de stat ori a unei părți a acesteia și/sau de plata taxei de timbru, atât în primă

instanță, cât și în cazul exercitării căilor de atac.”

de taxa de stat și de taxa de timbru, pct.1:

„Notă: În cazurile prevăzute de lege, judecătorul sau instanța de judecată este în drept

să scutească, la cerere, integral sau parțial, persoanele fizice și juridice de taxa de stat,

precum și să eșaloneze sau să amâne achitarea de către acestea a taxei de stat, în funcție

de situația lor materială și de probele prezentate în acest sens.”

„(1) Sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz

de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

(3) Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

8

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.”

„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a)

să respingă recursul și să mențină încheierea.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că materialele cauzei denotă că prin

scrisoarea datată cu 22 octombrie 2025 a fost expediată copia încheierii din

09 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, inclusiv avocatului Constantin

Chira, la adresa electronică (Vol.VII, f.d.250). În ceea ce vizează declararea

recursului împotriva încheierii din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel

Centru, prin prisma art. 368 alin.(3) din Codul de procedură civilă, se

contestă odată cu fondul. Astfel, recursul este depus în termen.

raport cu normele de drept pertinente, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea

încheierilor contestate, din motivele ce succed.

Țurcan, reprezentat de avocatul Constantin Chira, a depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(Vol.VII, f.d.112-113).

civilă, prin încheierea din 03 iulie 2025, instanța de apel nu a dat curs cererii

de apel depuse, comunicând avocatului apelantului despre necesitatea

prezentării și înregistrării nemijlocit în Direcția evidență și documentare

procesuală a Curții de Apel Centru, în termen de 10 zile calendaristice de la

primirea copiei încheierii, a unei cereri suplimentare de apel, cu indicarea

motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul, prezentarea

copiilor cererii suplimentare de apel într-un număr egal cu numărul

participanților la proces, prezentarea dovezilor de achitare a taxei de stat în

mărime de 259 510,06 lei și a taxei de timbru în mărime de 200 de lei

(Vol.VII, f.d.149-151). Copia încheierii nominalizate a fost expediată

avocatului Constantin Chira, la 25 iulie 2025, prin intermediul poștei

electronice (Vol.VII, f.d. 152).

Constantin Chira, a depus cerere de apel suplimentară, dovezile de plată a

taxei de timbru în mărime de 200 de lei și a taxei de stat în mărime de 5 000

de lei (Vol.VII, 153-186).

9

Constantin Chira, a formulat cerere de scutire parțială de la plata taxei de

stat, solicitând prelungirea termenului de procedură pentru prezentarea

actelor/probelor în legătură cu taxa de stat și în vederea susținerii prezentului

demers, stabilit prin încheierea din 03 iulie 2025, până la data de 15 august

2025, admiterea cererii și scutirea de la plata taxei de stat în partea ce

depășește suma de 5 000 de lei (Vol.VII, f.d.187-190).

admis parțial cererea avocatului Constantin Chira, în interesele lui Valentin

Țurcan, cu privire la scutirea parțială de la plata taxei de stat la depunerea

cererii de apel. S-a scutit apelantul Valentin Țurcan de la achitarea taxei de

stat ce depășește suma de 50 000 de lei la depunerea apelului. S-a acordat

avocatului Constantin Chira, în interesele lui Valentin Țurcan, un termen

suplimentar de 10 zile calendaristice din momentul primirii copiei încheierii

în cauză pentru prezentarea în Direcția evidență și documentare procesuală

a Curții de Apel Centru, a originalului dovezii de achitare a diferenței taxei

de stat în mărime de 45 000 de lei (Vol.VII, f.d.242-245). Copia încheierii

nominalizate a fost expediată avocatului Constantin Chira, la 22 septembrie

2025, prin intermediul poștei electronice (Vol.VII, f.d. 246).

temeiul art. 369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, s-a restituit

cererea de apel depusă de avocatul Constantin Chira, în interesele lui

Valentin Țurcan, împotriva hotărârii din 27 martie 2025 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și s-a remis cererea de apel cu toate documentele

anexate (Vol.VII, f.d.247-249).

dezacordul recurentului cu încheierile în partea respingerii cererii de scutire

de la plata taxei de stat la depunerea apelului și de restituire a apelului,

motivat, în esență, prin faptul că instanța de apel a aplicat eronat și formalist

prevederile art. 85 alin. (4) din Codul procedură civilă și ale art.5 alin.(2) din

Legea nr.213/2023 și nu a luat în considerare argumentele justificative. Iar

conform jurisprudenței CtEDO, taxele judiciare excesive pot încălca art. 6

CEDO dacă fac accesul iluzoriu.

soluționarea cererii apelantului/recurent privind scutirea parțială de la plata

taxei de stat, care a achitat doar suma de 5 000 de lei cu titlu de taxă de stat

la depunerea apelului, a dispus admiterea parțială a cererii formulate cu

scutirea apelantului de la achitarea taxei de stat ce depășește suma de 50 000

de lei la depunerea apelului, fiindu-i acordat termen suplimentar de 10 zile

calendaristice pentru achitarea diferenței în cuantum de 45 000 de lei.

aprecierii probelor anexate în vederea confirmării situației materiale

vulnerabile, și anume că este pensionar, în conturile bancare deținute nu

10

dispune de mijloace financiare suficiente, nu deține bunuri imobile și mobile

în proprietate, precum și prezintă probleme de sănătate drept urmare a

proceselor intentate de reclamant.

considerare și nu ar fi răspuns, în opinia sa, argumentelor justificative

referitor la situația financiară precară, veniturile limitate și diligența

procesuală, însă din constatările instanței de apel se identifică contrariul.

Anume în baza probelor prezentate de apelant despre imposibilitate achitării

taxei de stat la depunerea cererii de apel, instanța ierarhic inferioară a stabilit

imposibilitatea achitării acesteia în cuantum integral în mărime de 259 510,

06 lei. De altfel, nu poate fi considerată ca o ignorare de către instanța de

apel a probatoriului și argumentelor aduse de apelant, în situația în care

anume aceste înscrisuri au determinat admiterea parțială a cererii de scutire

de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel cu scutirea apelantului

de la taxa de stat ce excede suma de 50 000 de lei.

instanța de apel înscrisuri eliberate de instituțiile bancare privind lipsa

mijloacelor financiare și/sau insuficiența acestora în vederea plății taxei de

stat integrale la situația depunerii apelului, lipsa bunurilor imobile și mobile

în proprietate, cuantumul pensiei pentru limita de vârstă, extrasele medicale

privind starea sănătății, dovezile veniturilor pe ultimii ani (Vol.VII, f.d.191-

201), de care instanța de apel a ținut cont la soluționarea cererii de scutire

parțială de la plata taxei de stat. La fel, în recurs a prezentat extrase medicale

(Vol.VIII, f.d.6-8), care, în opinia sa, justifică situația materială precară și

respectiv, scutirea parțială de la plata taxei de stat la depunerea apelului în

cuantumul solicitat, însă atât în instanța de apel, cât și în recurs nu a prezentat

înscrisuri privind cheltuielile reale ale recurentului în raport cu veniturile în

sensul argumentării situației precare.

perioadă 01 aprilie 2025-31 iulie 2025, prezentat de însuși recurent, atestă că

ultimul a avut venituri în perioada de 01 aprilie 2025-30 iunie 2025 în mediu

de 26 mii lei lunar, plus pensia pentru limita de vârstă de 15 692,97 de lei

(Vol.VII, f.d.197-199). Drept urmare decade argumentul recurentului

precum că pensia pentru limita de vârstă este unicul venit și este destinat

cheltuielilor curente. Astfel, instanța de apel justificat a dispus scutirea

parțială de la plata taxei de stat ce excede suma de 50 000 de lei, prin

obligarea apelantului la plata diferenței de 45 000 de lei în termenul acordat,

raportat la veniturile reale ale acestuia, care nu este una exagerată și

nejustificată.

apelantului de rând cu înscrisurile prezentat privind patrimoniul disponibil,

evaluând dacă taxa impusă de 259 510,06 lei este proporțională cu scopul

11

urmărit, a ținut cont și de valoarea acțiunii, obligațiile ce ar rezulta din

anumite acte, pentru a concluziona din ansamblu probelor prezentate.

banca a manifestat rea-credință la licitația desfășurată fiind micșorat ilegal

și abuziv prețul bunurilor imobile scoase la licitație în procesul de

insolvabilitate a „CAMELIA” S.A., ceea ce a determinat contestarea

acesteia cu scopul obținerii unui preț mai mare la valorificarea gajurilor prin

care s-au garantat creanțele la caz și ca efect al contestației depuse, banii au

fost blocați la contul de acumulare a administratorului de insolvabilitate, iar

dacă nu era necesară contestarea rezultatelor licitației, fidejusiunile ar fi fost

stinse și nu era necesară achitarea taxei de stat în ordine de apel, dispărea

obiectul cauzei, instanța de recurs notează că acestea țin de fondul procesului

enunțat, însă nu justifică scutirea persoanei fizice de la plata taxei de stat în

cuantumul solicitat la depunerea apelului împotriva hotărârii emise în

prezenta cauză. De altfel, fiecare litigiu parcurge etapele prevăzute de lege,

iar dezacordul cu anumite acte judecătorești emise de instanțele de judecată

se contestă în condițiile legii aplicabile.

generale referitoare la accesul la o instanță în sensul Articolului 6 § 1 din

Convenție și, mai specific, cerința de a plăti taxe judiciare au fost rezumate

în Kreuz v. Polonia, nr. 28249/95, 19.06.2001, §§ 52-57, Malahov v.

Moldova, nr. 32268/02, §§ 25-30, 7 iunie 2007; Weissman și alții v.

România, nr. 63945/00, § 37, CEDO 2006-VII (extrase).

dintre care dreptul de acces, adică dreptul de a intenta o acțiune în fața unei

instanțe în materie civilă, constituie un aspect. Totuși, acest drept nu este

absolut, ci poate fi supus unor limitări; acestea sunt permise implicit,

deoarece dreptul de acces la justiție, prin însăși natura sa, necesită o

reglementare de către stat. În acest sens, statele contractante se bucură de o

anumită marjă de apreciere, deși decizia finală cu privire la respectarea

cerințelor Convenției revine Curții. Aceasta trebuie să se asigure că limitările

aplicate nu restricționează sau nu reduc accesul lăsat individului într-un mod

sau într-o asemenea măsură încât însăși esența dreptului este afectată.

restricția impusă accesului la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va

fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim

și există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul

legitim urmărit (Stubbings și alții v Regatul Unit din 22 octombrie 1996, §

50, Tinnelly & Sons Ltd și alții și McElduff și alții v. Regatul Unit, § 72,

Malahov v. Moldova, cererea nr. 32268/02, § 28, 7 iunie 2007).

acesta ar fi iluzoriu, prin prisma art. 6 § 1 din CEDO și a jurisprudenței

CtEDO, în condițiile în care între suma achitată în cuantum de 5 000 de lei

de către Valentin Țurcan cu titlu de taxă de stat la formularea apelului și

12

cuantumul integral al taxei de stat în mărime de 259 510, 06 lei ce urma a fi

achitat se atestă o disproporție suficient de majoră. Iar instanța de apel la

soluționarea cererii de scutire parțială de la plata taxei de stat a luat în

considerare situația materială a recurentului, rezultând din înscrisurile

prezentate de ultimul.

restricționat sau redus accesul acordat reclamantului într-un mod sau într-o

asemenea măsură încât însăși esența acestui drept a fost afectată.

recurentului la o taxă de stat exorbitantă, care nu ar corela cu capacitatea

justițiabilului de a o achita. Respectiv nu poate fi interpretată ca o

restricție/limitare a dreptului de acces liber la justiție. Orice persoană are

dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente

împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. În sensul jurisprudenței CtEDO, dreptul de acces la un tribunal nu

este absolut, acesta poate implica limitări, precum ar fi condiționalitatea

achitării anumitor taxe. Acestea sunt permise în mod implicit, de vreme ce

dreptul de acces, prin chiar natura sa, reclamă o reglementare de către stat,

care se bucură de o marjă de apreciere în această privință. Totuși, aceste

limitări nu pot restricționa sau reduce accesul unei persoane de o manieră

care ar afecta însăși esența dreptului (a se vedea Bîzdîga v. Republica

Moldova, 17 octombrie 2023, § 40).

să fie rezonabile și proporționale scopului urmărit. Proporționalitatea taxei

de stat presupune ca mărimea acesteia este în funcție de natura și valoarea

economică a acțiunii juridice, fiind un principiu fundamental ce asigură

echitatea. Iar în raport cu scopul urmărit, suma percepută trebuie să fie într-

un raport rezonabil cu obiectivele legitime ale statului, cum ar fi buna

administrare a justiției, precum și și să nu fie o povară disproporționată,

permițând accesul la justiție.

spre achitare ca urmare a admiterii cererii apelantului/recurent de scutire

parțială de la plata taxei de stat la depunerea apelului, este justificat, ținând

cont de valoarea litigiului, complexitatea cazului și capacitatea de plată a

apelantului/recurent.

jurisprudenței CtEDO, în cadrul soluționării cererilor privind acordarea

facilităților la plata taxei de stat, instanțele judecătorești urmează să

examineze cu minuțiozitate fiecare caz concret pentru a nu admite îngrădirea

dreptului persoanei la „un tribunal”, conducându-se la soluționarea acestor

cereri atât de normele dreptului național, cât și de prevederile Convenției și

jurisprudenței CtEDO. Totodată, dreptul de acces la un tribunal urmează a fi

înțeles ca un drept de acces concret și efectiv, ceea ce determină instanța de

13

judecată de a supune adresarea oricărei persoane în justiție cu o restricție

pecuniară clară și concretă, evidențiind-o în conținutul încheierii de

contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de atac, urmărind

scopul de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei

administrări în justiție și proporționalitatea unei astfel de restricții.

capacitatea reclamantului de a le plăti, precum și faza procedurii în care se

aplică această restricție sunt factorii care au importanță pentru a se stabili

dacă o persoană a beneficiat sau nu de dreptul de acces la un tribunal (a se

vedea Teltronic-CATV v. Polonia, 10 ianuarie 2006, § 48). De asemenea,

Curtea Europeană a subliniat că limitările de ordin financiar privind accesul

la un tribunal care nu au legătură cu fondul unei cereri sau cu perspectivele

de succes ale acesteia trebuie să facă obiectul unei examinări deosebit de

riguroase din punctul de vedere al intereselor justiției (a se vedea Teltronic-

CATV v. Polonia, 10 ianuarie 2006, § 61; Nalbant și alții v. Turcia, 3 mai

2022, § 35).

justiție care au un caracter pur financiar și care nu au nicio legătură cu fondul

cererii sau cu perspectivele sale de succes trebuie să facă obiectul unei

examinări riguroase din punct de vedere al intereselor justiției (a se vedea

Teltronic-CATV v. Polonia, 10 ianuarie 2006, § 61, Nalbant și alții v. Turcia,

3 mai 2022, § 35). Totodată, Curtea Europeană a subliniat că, pentru a stabili

dacă o persoană a beneficiat sau nu de dreptul de acces, cuantumul taxelor

achitate trebuie evaluate în lumina circumstanțelor particulare ale cauzei, a

posibilității reclamantului de a le plăti, precum și în funcție de faza

procesului în care a fost aplicată această restricție (a se vedea Apostol v.

Georgia, 28 noiembrie 2006, § 59). Restricția financiară este în măsură să

pericliteze exercițiul dreptului de acces la justiție în cazul persoanelor cu

venituri modeste care nu-și permit să achite 200 lei, în timp ce interdicția

scutirii, amânării sau eșalonării de la plata taxei de timbru are un efect

disuasiv puternic în privința acestora, descurajându-le să adreseze cereri

privind apărarea drepturilor lor în instanța de judecată (a se vedea, mutatis

mutandis, Vanchev v. Bulgaria, 19 octombrie 2017, § 54).

CtEDO, chiar și în condițiile în care ultimele prevalează, în lipsa unor probe

plauzibile ce justifică situația materială precară reală a apelantului, nu doar

venituri, dar și cheltuielile acestuia în raport cu veniturile, ce ar face

imposibilă achitarea taxei de stat în cuantumul dispus la depunerea cererii de

apel, nu poate determina admiterea cerinței de scutire parțială de la plata

taxei de stat în sensul formulat.

jurisprudenței CtEDO, accesul la justiție este pus grav în discuție, în cazul în

care taxa de stat este într-un cuantum excesiv sau facilitățile acordate în acest

14

sens poartă un caracter discriminatoriu, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție notează că instanța de judecată are obligația de a analiza

situația materială a solicitantului prin prisma probelor prezentate în raport cu

normele pertinente, ca, în consecință, să se pronunțe asupra temeiniciei/

netemeiniciei solicitării de scutire parțială de la plata taxei de stat în sensul

formulat, aspect de care a ținut cont instanța de apel.

analiza unor astfel de cereri se ține cont de situația concretă a solicitantului,

probele prezentate în sensul confirmării situației materiale. La fel, în cauza

din jurisprudența națională, invocată în mod special de recurent, vizează

situația materială în dependență de veniturile acestuia. Respectiv, nu poate fi

tratată ca o situația similară cu cea din speță.

de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile

procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul

de procedură civilă.

Justiție apreciază ca fiind întemeiată constatarea instanței de apel precum că,

apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile din încheierea emisă în

conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă, ceea ce a

determinat restituirea cererii de apel. Respectiv alegațiile recurentului nu

justifică casarea încheierilor contestate, în condițiile în care instanța de apel

la adoptarea judecătorești a ținut cont de materialele cauzei și prevederile

legale pertinente.

dreptul de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din

Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă,

relevat în jurisprudența CtEDO, precum și dreptul la un recurs efectiv

garantat de art.13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că,

recurentul și-a neglijat posibilitatea de valorificare a drepturilor procedurale

în termenul acordat de instanță.

de Justiție respinge recursul declarat cu menținerea încheierilor contestate.

din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Valentin Țurcan, reprezentat de avocatul

Constantin Chira.

Menține încheierea din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru și

încheierea din 09 octombrie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza civilă

15

intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Banca Comercială

„BANCA SOCIALĂ” S.A., în proces de lichidare, împotriva lui Valentin

Țurcan, intervenienți accesorii Casa de Comerț „CAMELIA” S.A.,

Întreprinderea Mixtă Moldo-Germană „TIPTOP” S.R.L. cu privire la

încasarea sumei datorate în urma neexecutării integrale a obligațiilor.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

16