2ra-257/25 — încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori

La 17 mai 2023, Natalia Baca a depus cerere de chemare în judecată către Ruslan Baca privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori (f. d. 4-6).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Natalia Baca a indicat că s-a aflat în relație de căsătorie cu Ruslan Baca. Împreună au trei copii, dintre care doi sunt minori XXX a.n. XXX și XXX a.n. XXX

Reclamanta a susținut că, prin hotărârea din 16 aprilie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, căsătoria a fost desfăcută, iar copiii au rămas să locuiască cu ea.

A fost invocat de către reclamantă faptul că pârâtul până în anul 2021 participa la întreținerea copiilor minori însă, începând cu anul 2022 a încetat, cu excepția procurării unor articole vestimentare pentru școală.

Reclamanta a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime de 1/3 din salariul și/sau alte venituri ale pârâtului, până la atingerea majoratului și compensarea cheltuielilor de judecată.

În drept, reclamanta a invocat art. 74 alin. (1), art. 75 alin.(1) din Codul familiei; art. 85, 166-167 din Codul de procedură civilă.

În motivarea soluției prima instanța a reținut că pensia de întreținere pentru copiii minori - XXXX și XXXX urmează a fi încasată nu sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, ci prin stabilirea plății într-o sumă bănească fixă plătită lunar, deoarece partea reclamantă nu a prezentat dovezi privind faptul că pârâtul este angajat și are venit lunar sub formă de salariu.

Colegiul civil, a considerat eronată concluzia primei instanțe privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime fixă, deoarece decurge din interpretarea greșită a circumstanțelor cauzei și, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept material aplicabile la soluționarea litigiului.

Instanța de apel, a menționat că prima instanță greșit a admis parțial pretenția reclamantei/apelante cu privire la încasarea de la Baca Ruslan în beneficiul Nataliei Baca pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXX și XXXX în mărime de 1511 lei lunar pentru fiecare, începând cu data depunerii acțiunii în judecată 17 mai 2023 și până la atingerea majoratului acestora.

Colegiul a reținut că potrivit informației din baza de date ACCES Web, intimatul/pârât Baca Ruslan este administrator al SRL ”Bioagroselect” (f. d.32). La fel, potrivit certificatului nr.7 din 14.07.2023 se atestă că, pârâtul/intimat Ruslan Baca este fondatorul Gospodăriei Țărănești ”Baca Ruslan Fiodor” s.Coșnița.

În condițiile enunțate instanța de apel, a concluzionat că ambii părinți au obligația să întrețină material copiii minori, astfel a dispus încasarea de la Ruslan Baca în beneficiul Nataliei Baca a pensiei de întreținere a copiilor minori XXX, a.n. XXX și XXX, a.n. XXXX, în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte venituri ale pârâtului, începînd cu data depunerii acțiunii - 17 mai 2023 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

Colegiul a notat că acordarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte venituri ale pârâtului, este în interesul copiilor minori și nu lezează drepturile acestora.

Mai mult, potrivit art.2 al Legii nr.152 din 05 iulie 2012 cu privire la minimul de existență, minimul de existență este un indicator ce reprezintă mărimea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale și a serviciilor pentru satisfacerea necesităților principale, menținerea sănătății și pentru susținerea viabilității omului, iar, conform art.3 al aceleiași Legi, mărimea minimului de existență include: mărimea valorică a coșului alimentar, cheltuielile 3 pentru procurarea mărfurilor industriale și pentru achitarea serviciilor prestate populației și mărimea primelor și a contribuțiilor obligatorii.

Recurentul consideră că în calitate de membru al unei gospodării țărănești este imposibilă realizarea și obținerea unor venituri stabile, ceea ce determină imposibilitatea încasării pensiei de întreținere în cotă procentuală.

În opinia recurentului, instanța de apel în mod vădit nerezonabil a apreciat probele, ceea ce în consecință a determinat adoptarea unei decizii neîntemeiate.

Completul de judecată conchide că recurentul, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa lui Ruslan Baca la 7 aprilie 2025, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 112), iar cererea de recurs au fost depusă la 6 mai 2025 (f. d. 119-123 verso).

La 26 mai 2025, în adresa Nataliei Baca și avocatului acesteia, Sergiu Purcel a fost expediate copiile recursului declarat de Ruslan Baca, cu înștiințarea despre 4 posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 133).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Natalia Baca, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele de casare, invocate în recursul depus Ruslan Baca nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, or, nu s-a constatat că decizia contestată ar fi arbitrară.

La acest capitol, în ceea ce privește susținerea recurentului potrivit căreia hotărârea instanței de apel ar fi arbitrară, în sensul art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține că nu orice dezacord cu soluția instanței inferioare echivalează cu o hotărâre arbitrară.

Din punct de vedere jurisprudențial, noțiunea de „hotărâre arbitrară” trebuie înțeleasă în lumina interpretărilor date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea a reținut că o decizie judecătorească este arbitrară dacă nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură logică între faptele litigiului, norma juridică aplicabilă și soluția adoptată. În plus, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, s-a subliniat că o hotărâre este afectată de o „eroare vădită” atunci când conține o eroare de drept sau de fapt atât de gravă încât niciun judecător rezonabil nu ar fi putut să o comită și care are potențialul de a compromite echitatea procesului. 6

Aplicând aceste repere la cauza dedusă judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că hotărârea instanței de apel a fost pronunțată în temeiul probelor legal administrate și al unei interpretări conforme a normelor legale incidente. Hotărârea contestată nu este lipsită de fundament juridic, iar raționamentele instanței de apel sunt clare și coerente, reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile.

Referitor la susținerea privind pretinsa apreciere vădit nerezonabilă a probelor, instanța de recurs constată că nu a fost demonstrată existența unei erori evidente de evaluare a materialului probator, care să fi fost determinantă pentru soluția adoptată. O simplă divergență în interpretarea probelor nu este suficientă pentru a atrage incidența art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, nu se poate reține caracterul arbitrar al hotărârii, întrucât nu s-a dovedit o abatere evidentă de la dreptul intern, nici o nefundamentare juridică, astfel cum impune art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, coroborat cu jurisprudența CtEDO.

Respectiv, întrucât, potrivit art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, o eroare în aprecierea probelor poate atrage admiterea recursului doar dacă este vădită, inexplicabilă rațional pentru un profesionist și determinantă pentru soluția pronunțată, iar în speță recurentul nu a demonstrat aceste elemente și nu a prezentat argumente sau probe concludente privind caracterul arbitrar al deciziei Curții de Apel Chișinău, care a fost întemeiată pe probele administrate și interpretarea corectă a normelor legale, rezultă că cererea de recurs este nefondată.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit 7 admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Ruslan Baca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă și drept urmare prin prisma art. 433, alin. (1) lit. f), urmează a fi considerat inadmisibil deoarece este vădit neîntemeiat.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Ruslan Baca, împotriva deciziei din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8