2ra-257/25 — încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea pensiei de întreţinere a copiilor minori
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin.1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-257/25 — încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ruslan Baca,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia
Baca către Ruslan Baca privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,
împotriva deciziei din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-257/25
PIGD 2-23070478-01-2ra-06052025)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art.
433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Criuleni, sediul Central: jud. A. Bologan
Curtea de Apel Chișinău: jud. R. Pulbere, A. Cașcaval, D. Dulghieru
28 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Ruslan Baca,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 mai 2023, Natalia Baca a depus cerere de chemare în judecată către
Ruslan Baca privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori (f. d. 4-6).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Natalia Baca a
indicat că s-a aflat în relație de căsătorie cu Ruslan Baca. Împreună au trei copii,
dintre care doi sunt minori XXX a.n. XXX și XXX a.n. XXX
Reclamanta a susținut că, prin hotărârea din 16 aprilie 2020 a Judecătoriei
Criuleni, sediul Dubăsari, căsătoria a fost desfăcută, iar copiii au rămas să
locuiască cu ea.
A fost invocat de către reclamantă faptul că pârâtul până în anul 2021
participa la întreținerea copiilor minori însă, începând cu anul 2022 a încetat, cu
excepția procurării unor articole vestimentare pentru școală.
Reclamanta a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în
mărime de 1/3 din salariul și/sau alte venituri ale pârâtului, până la atingerea
majoratului și compensarea cheltuielilor de judecată.
În drept, reclamanta a invocat art. 74 alin. (1), art. 75 alin.(1) din Codul
familiei; art. 85, 166-167 din Codul de procedură civilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 06 octombrie 2023,
1
acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Ruslan Baca în beneficiul Nataliei
Baca, pensia de întreținere pentru copiii minori în sumă bănească fixă, pentru fiul
minor XXXXX, născut la XXXX în mărime de 1511 lei lunar și pentru fiica
minoră XXXX, născută XXXX în mărime de 1511 lei lunar, începând cu data
depunerii acțiunii în judecată 17 mai 2023 și până la atingerea majoratului
acestora. În rest, cererea s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Ruslan Baca
în beneficiul Nataliei Baca suma de 4000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența
juridică. S-a încasat de la Ruslan Baca în beneficiul statului taxa de stat în sumă
de 1087,92 lei. (f. d. 36, 44-50).
În motivarea soluției prima instanța a reținut că pensia de întreținere pentru
copiii minori - XXXX și XXXX urmează a fi încasată nu sub forma unei cote
din salariu și/sau alte venituri, ci prin stabilirea plății într-o sumă bănească fixă
plătită lunar, deoarece partea reclamantă nu a prezentat dovezi privind faptul că
pârâtul este angajat și are venit lunar sub formă de salariu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 31 octombrie 2023, Natalia Baca, reprezentată de avocatul Sergiu Purcel,
a declarat apel nemotivat (f. d. 43 verso), împotriva hotărârii din 06 octombrie
2023, iar la 22 ianuarie 2024 a declarat apel motivat, solicitând admiterea
apelului, casarea a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de
admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 67-69).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de Natalia Baca, reprezentată de avocatul Sergiu Purcel. S-a casat
parțial hotărârea Judecătoriei Criuleni (sediul Central) din 06 octombrie 2023, în
partea încasării de la Baca Ruslan în beneficiul Nataliei Baca a pensiei de
întreținere a copiilor minori XXX, a.n. XX și XXX, a.n. XX, în mărime de 1511
lei, lunar, pentru fiecare copil și a emis o nouă hotărâre în această parte prin s-a
încasat de la Ruslan Baca în beneficiul Nataliei Baca pensia de întreținere a
copiilor minori XXX, a.n. XX și XXX, a.n. XX, în mărime de 1/3 din salariu
și/sau alte venituri ale pîrîtului, începînd cu data depunerii acțiunii - 17 mai 2023
și pînă la atingerea majoratului copiilor minori. În rest, hotărârea din 06
2
octombrie 2023 Judecătoriei Criuleni, sediul Central a fost menținută (f. d. 103,
104-111).
Colegiul civil, a considerat eronată concluzia primei instanțe privind
încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime fixă, deoarece
decurge din interpretarea greșită a circumstanțelor cauzei și, ca urmare, aplicarea
eronată a normelor de drept material aplicabile la soluționarea litigiului.
Instanța de apel, a menționat că prima instanță greșit a admis parțial pretenția
reclamantei/apelante cu privire la încasarea de la Baca Ruslan în beneficiul
Nataliei Baca pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXX și XXXX în
mărime de 1511 lei lunar pentru fiecare, începând cu data depunerii acțiunii în
judecată 17 mai 2023 și până la atingerea majoratului acestora.
Colegiul a reținut că potrivit informației din baza de date ACCES Web,
intimatul/pârât Baca Ruslan este administrator al SRL ”Bioagroselect” (f. d.32).
La fel, potrivit certificatului nr.7 din 14.07.2023 se atestă că, pârâtul/intimat
Ruslan Baca este fondatorul Gospodăriei Țărănești ”Baca Ruslan Fiodor”
s.Coșnița.
În condițiile enunțate instanța de apel, a concluzionat că ambii părinți au
obligația să întrețină material copiii minori, astfel a dispus încasarea de la Ruslan
Baca în beneficiul Nataliei Baca a pensiei de întreținere a copiilor minori XXX,
a.n. XXX și XXX, a.n. XXXX, în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte venituri
ale pârâtului, începînd cu data depunerii acțiunii - 17 mai 2023 și până la atingerea
majoratului copiilor minori.
Colegiul a notat că acordarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori în
mărime de 1/3 din salariu și/sau alte venituri ale pârâtului, este în interesul
copiilor minori și nu lezează drepturile acestora.
Mai mult, potrivit art.2 al Legii nr.152 din 05 iulie 2012 cu privire la minimul
de existență, minimul de existență este un indicator ce reprezintă mărimea
valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale și a serviciilor
pentru satisfacerea necesităților principale, menținerea sănătății și pentru
susținerea viabilității omului, iar, conform art.3 al aceleiași Legi, mărimea
minimului de existență include: mărimea valorică a coșului alimentar, cheltuielile
3
pentru procurarea mărfurilor industriale și pentru achitarea serviciilor prestate
populației și mărimea primelor și a contribuțiilor obligatorii.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 6 mai 2025, Ruslan Baca a declarat recurs împotriva deciziei din 26
noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a decizie instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de
fond (f. d. 119-123).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat prevederile art. 432 alin. (1)
lit. e) din Codul de procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă
interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție; hotărârea sau decizia contestată este arbitrară și/ori
se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Recurentul consideră că în calitate de membru al unei gospodării țărănești
este imposibilă realizarea și obținerea unor venituri stabile, ceea ce determină
imposibilitatea încasării pensiei de întreținere în cotă procentuală.
În opinia recurentului, instanța de apel în mod vădit nerezonabil a apreciat
probele, ceea ce în consecință a determinat adoptarea unei decizii neîntemeiate.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacălegea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul, s-a conformat prevederilor
art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or,
copia deciziei motivate a fost expediată în adresa lui Ruslan Baca la 7 aprilie
2025, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d.
112), iar cererea de recurs au fost depusă la 6 mai 2025 (f. d. 119-123 verso).
La 26 mai 2025, în adresa Nataliei Baca și avocatului acesteia, Sergiu Purcel
a fost expediate copiile recursului declarat de Ruslan Baca, cu înștiințarea despre
4
posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 133).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Natalia
Baca, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit
neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
5
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că motivele
de casare, invocate în recursul depus Ruslan Baca nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, or, nu s-a
constatat că decizia contestată ar fi arbitrară.
La acest capitol, în ceea ce privește susținerea recurentului potrivit căreia
hotărârea instanței de apel ar fi arbitrară, în sensul art. 432 alin. (1) lit. e) din
Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține că nu orice dezacord cu soluția
instanței inferioare echivalează cu o hotărâre arbitrară.
Din punct de vedere jurisprudențial, noțiunea de „hotărâre arbitrară”
trebuie înțeleasă în lumina interpretărilor date de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului.
Astfel, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea
a reținut că o decizie judecătorească este arbitrară dacă nu are nicio bază juridică
în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură logică între faptele litigiului, norma
juridică aplicabilă și soluția adoptată. În plus, în cauza Balliktaș Bingöllü v.
Turcia, 22 iunie 2021, § 75, s-a subliniat că o hotărâre este afectată de o „eroare
vădită” atunci când conține o eroare de drept sau de fapt atât de gravă încât niciun
judecător rezonabil nu ar fi putut să o comită și care are potențialul de a
compromite echitatea procesului.
6
Aplicând aceste repere la cauza dedusă judecății, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată că hotărârea instanței de apel a fost pronunțată
în temeiul probelor legal administrate și al unei interpretări conforme a normelor
legale incidente. Hotărârea contestată nu este lipsită de fundament juridic, iar
raționamentele instanței de apel sunt clare și coerente, reflectând o legătură
directă între situația de fapt și dispozițiile legale aplicabile.
Referitor la susținerea privind pretinsa apreciere vădit nerezonabilă a
probelor, instanța de recurs constată că nu a fost demonstrată existența unei erori
evidente de evaluare a materialului probator, care să fi fost determinantă pentru
soluția adoptată. O simplă divergență în interpretarea probelor nu este suficientă
pentru a atrage incidența art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
Prin urmare, nu se poate reține caracterul arbitrar al hotărârii, întrucât nu
s-a dovedit o abatere evidentă de la dreptul intern, nici o nefundamentare juridică,
astfel cum impune art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, coroborat
cu jurisprudența CtEDO.
Respectiv, întrucât, potrivit art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă, o eroare în aprecierea probelor poate atrage admiterea recursului doar dacă
este vădită, inexplicabilă rațional pentru un profesionist și determinantă pentru
soluția pronunțată, iar în speță recurentul nu a demonstrat aceste elemente și nu a
prezentat argumente sau probe concludente privind caracterul arbitrar al deciziei
Curții de Apel Chișinău, care a fost întemeiată pe probele administrate și
interpretarea corectă a normelor legale, rezultă că cererea de recurs este
nefondată.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de
norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or,
motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul
judecării cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu
respectarea prevederilor legale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă,
statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit
7
admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva
Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate
a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza
Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva
Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile
care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Ruslan Baca, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă și drept urmare prin
prisma art. 433, alin. (1) lit. f), urmează a fi considerat inadmisibil deoarece este
vădit neîntemeiat.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Ruslan Baca, împotriva deciziei
din 26 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8