2ra-1187/24 — incasarea pensiei pentru intretinerea copilului major inapt de munca
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea pensiei pentru intretinerea copilului major inapt de munca
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1187/24 — incasarea pensiei pentru intretinerea copilului major inapt de munca (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Sophie Dub,
reprezentat de avocatul Valentin Fediuc,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Sophie Dub împotriva lui Iliev Sergiu, cu privire la încasarea pensiei pentru
întreținerea copilului major inapt de muncă,
împotriva deciziei din 11 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1187/24
NR PIGD 2-23040480-01-2ra-12122024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. E. Galușceac
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, A. Malîi, N. Mămăliga
23 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă
de Sophie Dub, reprezentat de avocatul Valentin Fediuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 martie 2023, Sophie Dub a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Iliev Sergiu, cu privire la încasarea pensiei pentru întreținerea
copilului major inapt de muncă.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, prin hotărârea din
******a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, s-a încasat din contul lui Sergiu
Iliev în beneficiul Rodicăi Dub pensia alimentară pentru întreținerea copiilor
minori ******, născută la ******, și ******, născut la ******, în cuantum de
câte 1 000 de lei, lunar pentru fiecare copil, începând cu 09 iunie 2010 și până
la atingerea majoratului minorilor.
După rămânerea definitivă și devenirea executorie, hotărârea
judecătorească a fost pusă în executare silită de către creditorul Rodica Dub,
prin intermediul executorului judecătoresc, însă executarea nu a fost realizată.
Din mențiunile făcute de executorul judecătoresc, Maxim Romaliischi,
în documentul executoriu nr. ****** din ******, titlul executoriu a fost
restituit fără executare integrală, pe motiv că debitorul Sergiu Iliev nu dispunea
de mijloace bănești sau bunuri ce ar putea fi urmărite.
Totodată, s-a indicat că debitorul nu locuiește pe adresa indicată în
documentul executoriu, dar a emigrat cu traiul permanent în ******.
Ulterior, prin hotărârea din ****** a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a dispus majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului
****** până la 2 500 de lei lunar.
Prin încheierea din ****** a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
anulat încheierea din ****** de restituire fără executare a documentului
executoriu nr. ****** din ****** și încheierea din ****** de stabilire a
restanței la plata pensiei alimentare, emise de executorul judecătoresc Maxim
Romaliischi, în cadrul procedurii de executare nr. ******.
Reclamanta a menționat că, la ******, a atins majoratul, iar conform
certificatului de ****** este încadrată în ******, cauza ****** ******, ceea
1
ce presupune că are necesități speciale, pe care urmează să le asigure părinții în
continuare.
A subliniat că pârâtul, Sergiu Iliev, nu a demonstrat că este justificată
neexecutarea obligației sale de plată a pensiei de întreținere a reclamantei, nici
până la atingerea majoratului, nici după. Cu vârsta, cheltuielile necesare pentru
copil doar au crescut și au fost suportate de părintele Rodica Dub de sine
stătător și urmează să fie suportate în continuare, dat fiind lipsa de ajutor din
partea tatălui, Sergiu Iliev.
Din aceste cheltuieli fac parte cota fiecăruia din facturile de încălzire,
electricitate, internet, computer, telefon, mobilier, chitară, pian, studii,
biciclete, incidente când se rupe încălțămintea, haine de sport, manuale cu
plată, odihnă, excursii în rând cu alți copii, necesare pentru o viață decentă.
A mai indicat că, are necesitate continuă de tratament, care este acordat
inclusiv contra plată. În prezent, face studii liceale la zi, iar după finalizarea
acestora intenționează continuarea studiilor în instituție superioară de
învățămînt.
În opinia reclamantei, cuantumul plății fixe ce urmează a fi stabilit
pentru pârât, trebuie să fie de 5 000 de lei lunar, deoarece această sumă nu este
una excesivă, dar și va acorda susținerea necesară copilului. La stabilirea
cuantumului sumei pretinse a fost luată în considerație și inflația, care în
toamna anului 2022 a depășit 30% și este în creștere.
În drept, reclamanta și-a întemeiată pretențiile pe dispozițiile art. 860
alin. (1) și (2) din Codul civil, art. 78 alin. (1) și (2), art. 97, art. 99 alin. (1) din
Codul familiei
Sophie Dub a solicitat încasarea din contul lu Sergiu Iliev a pensiei
pentru întreținerea copilului major inapt de muncă, în cuantum fix de 5000 de
lei lunar, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sophie Dub.
S-a încasat de la Iliev Sergiu în beneficiul Sophiei Dub pensia de
întreținere a copilului major inapt de muncă în mărime de 3 000 de lei, lunar,
începând cu 17 martie 2023, până la data survenirii condițiilor prevăzute la art.
111 din Codul familiei.
S-a încasat de la Iliev Sergiu în beneficiul statului suma de 1 080 de lei cu
titlul de taxa de stat. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d. 31,
64-69).
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Exprimându-și dezacordul cu soluția primei instanțe, 07 februarie
2024, prin intermediul poștei electronice, Sophie Dub, reprezentată de avocatul
Valentin Fediuc, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 ianuarie
2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de
apel, casarea parțială a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii
de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f.d.60-63).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 11 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel depusă de Sophie Dub, reprezentată de avocatul
Valentin Fediuc, și s-a menținut hotărârea din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru (f.d. 85, 86-91).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Sophie
Dub, născută la 6 februarie 2005, este copilul Rodicăi Dub și a lui Iliev Sergiu.
Prin hotărârea nr. ****** din ****** a Judecătoriei Botanica, mun.
Chișinău, s-a dispus încasarea de la Iliev Sergiu în beneficiul Rodicăi Dub
pensia alimentară pentru întreținerea minorilor ****** și ******, în cuantum
de câte 1 000 de lei lunar, pentru fiecare minor, începând cu ****** până la
atingerea majoratului minorilor, fiind eliberat și documentul executoriu (f. d. 6-
8).
Prin încheierea nr. ******din ******, executorul judecătoresc, Maxim
Romaliischi, a restituit fără executare documentul executoriu nr. ******din
******, emis de Judecătoria Botanica, mun. Chișinău (f. d. 10).
Prin hotărârea nr. ******din ******a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere, încasat prin hotărârea
Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău nr. ******din ******și s-a dispus
majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului ******până la 2 500
lei lunar (f. d. 11).
Conform certificatului de ****** nr. ****** din ******, Sophie Dub,
năsută la 6 februarie 2005, a fost încadrată în gradul de ****** „******”,
gradul de dezabilitate fiind stabilit pentru perioada de la ******- fără termen
(f. d. 14).
Prin prisma dispozițiilor art. 74 și 78 din Codul familiei, instanța de
apel a stabilit că instanța de fond corect a dispus încasarea de la Iliev Sergiu în
beneficiul Sophiei Dub a pensiei de întreținere a copilului major inapt de
muncă, în mărime de 3 000 lei lunar. Or, obligația părinților de a-și întreține
material copii este o obligație fundamentală, reglementată la art. 48 alin. (2)
3
din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia părinții au îndatorirea de a
asigura creșterea, educația și instruirea copiilor, or, creșterea, educația și
instruirea copiilor este posibilă numai în condițiile exercitării corespunzătoare
a obligațiilor părintești de întreținere materială a acestora.
Instanța de apel a respins ca fiind nefondate obiecțiile reclamantei/
apelantei cu privire la mărimea pensiei de întreținere încasată de instanța de
fond, deoarece ultima nu a prezentat probe care ar justifica încasarea unei
pensii mai mari, sau că pârâtul/intimat, Sergiu Iliev, dispune de venituri care i-
ar permite să achite o pensie într-un cuantum mai ridicat.
În acest sens, instanța de apel a remarcat că, pentru încasarea pensiei de
întreținere a copilului inapt de muncă pe cale judecătorească, reclamantul
(creditorul întreținerii) urma să prezinte date cu privire la salariul (veniturile)
pârâtului și probe cu privire la cheltuielile suportate pentru întreținerea
copilului inapt de muncă.
Prin urmare, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a
conchis că suma pensiei de întreținere în mărime de 3 000 de lei este una reală
și necesară, și nu este în detrimentul pârâtului și corespunde posibilităților de
plată ale acestuia, precum și este direct proporțională cu necesitățile
reclamantei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Sophie
Dub, reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 11 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii
din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând
admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii prin care cererea de chemare în
judecată să fie admisă integral (f.d. 95-97).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt și de
drept expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, invocând că
hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, iar prin admiterea recursului se va
schimba sau se va consolida jurisprudența Curții Supreme de Justiție.
La 03 iunie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia cererii de recurs depusă de Sophie Dub, reprezentată de avocatul
Valentin Fediuc, creând astfel participanților la proces condiții egale de a
4
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu și-a
valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
5
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă
adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că cererea de recurs depusă de Sophie Dub,
reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, la 18 decembrie 2024, este în termen,
or, decizia motivată din 11 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
expediată părților ulterior depunerii cererii de recurs.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
6
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Sophie Dub, reprezentată de avocatul Valentin
Fediuc, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a
limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu
îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de
drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
7
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,
care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,
pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Sophie Dub,
reprezentată de avocatul Valentin Fediuc, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Sophie Dub, reprezentată de
avocatul Valentin Fediuc, împotriva deciziei din 11 decembrie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8