2ra-430/24 — încasarea pensiei de întretinere pentru copilul minor, încasarea cheltuielilor de judecata

La 22 iulie 2022, Iulia Crivițcaia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Crivițchi, completată prin cererea din 01 noiembrie 2022, cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și încasarea cheltuielilor suplimentare.

În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că la XXXX, s-a căsătorit cu pârâtul, Sergiu Crivițchi. Din căsătorie, la XXXX s-a născut fiul, XXXXx, cu handicap de gradul I. A precizat că prin hotărârea din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Iulia Crivițcaia și Sergiu Crivițchi.

A menționat reclamanta că pe parcursul examinării cauzei privind desfacerea căsătoriei pârâtul, Sergiu Crivițchi, a promis că va acorda în mod benevol ajutor financiar pentru întreținerea fiului.

Susține că în primii trei ani după desfacerea căsătoriei era nevoită să-i ceară constant pârâtului bani pentru copil, iar din anul 2018 Sergiu Crivițchi a început să vireze câte 1000 lei lunar. Ulterior, în luna decembrie 2019 au convenit ca Sergiu Crivițchi să transfere câte 1500 lei lunar, pentru întreținerea fiului.

Consideră Iulia Crivițcaia că pârâtul nu acordă suficient ajutor financiar pentru întreținerea fiului, or, deși pârâtul i-a comunicat că are un loc de muncă permanent, acesta își ascunde veniturile.

A mai relatat că copilul, Nichita Crivițchi, este o persoană cu dizabilități de gradul întâi și are nevoie de tratament suplimentar și reabilitare pentru a preveni efectele negative ale bolii asupra dezvoltării copilului.

A solicitat încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de ¼ din toate veniturile lui Sergiu Crivițchi până la atingerea majoratului copilului, precum și încasarea cheltuielilor suplimentare în sumă de 2000 lei lunar, până la schimbarea stării de sănătate a copilului (f.d. 2-4, 24).

Prin hotărârea din 16 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Crivițcaia împotriva lui Sergiu Crivițchi cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și încasarea cheltuielilor suplimentare, s-a admis parțial. S-a încasat de la Sergiu Crivițchi în beneficiul Iuliei Crivițcaia pensia de întreținere a copilului minor comun, XXXX, născut la XXXX, în mărime de 1/6 cotă-parte din salariu sau alte venituri ale pârâtului, începând cu data adresării în instanța de judecată – 22 iulie 2022, până la atingerea majoratului de către copil. S-a încasat de la Sergiu Crivițchi în beneficiul Iuliei Crivițcaia cheltuielile suplimentare în favoarea copilului, XXXX, născut la XXXX, în mărime de câte 1700 lei lunar, până la schimbarea stării de sănătate a copilului. În rest, pretențiile s-au respins, ca fiind neîntemeiate. Totodată, s-a încasat de la Sergiu Crivițchi la bugetul de stat, suma de 762 lei cu titlu de taxă de stat.

În susținerea soluției adoptate, prima instanță a constatat că pârâtul Sergiu Crivițchi are la întreținere un alt copil, dintr-o altă căsătorie, căruia, de asemenea, în calitatea sa de părinte, poartă răspundere pentru creșterea și dezvoltarea copilului.

Prin urmare, cu referire la art. 75 alin. (1) Codul familiei, instanța de fond a considerat, întemeiată pretenția, doar în partea încasării pensiei de întreținere în mărime de 1/6 cotă-parte din salariu sau alte venituri ale pârâtului, începând cu data adresării în instanța de judecată – 22 iulie 2022, până la atingerea majoratului de către copil.

Referitor la solicitarea formulată de reclamantă în cererea de chemare în judecată cu privire la încasarea cheltuielilor suplimentare în cuantum de 2000 lei lunar, instanța de judecată, a concluzionat că urmează a fi admisă parțial, cu încasarea de la Sergiu Crivițchi în beneficiul Iuliei Crivițcaia a cheltuielilor suplimentare în favoarea copilului, Nichita Crivițchi, în mărime de 1700 lei lunar, până la schimbarea stării de sănătate a copilului.

Instanța de fond a stabilit acest cuantum în raport cu mărimea apropiată a alocațiilor acordate deja de către instituția de resort pentru același scop (1 709,1 lei alocație lunară persoanei cu dizabilități, respectiv, 1 823,04 lei alocație lunară pentru îngrijirea, însoțirea și supravegherea copilului cu dizabilități severe în vârsta de până la 18 ani), considerând că aceste valori vor fi pertinente la asigurarea procurării medicamentelor și suportarea altor cheltuieli legate de tratament, în partea neacoperită de alocațiile deja stabilite, precum și ținând cont de obligațiile pârâtului în raport cu părinții săi inapți de muncă și în raport cu copilul din căsătoria recentă.

Totodată, în condițiile art. 98 alin. (1) Cod de procedură civilă și reieșind din conținutul art. 3 alin. (1) lit. a) a Legii taxei de stat, instanța de fond a conchis că din contul lui Sergiu Crivițchi urmează a se încasa la bugetul 2 de stat taxa de stat în mărime de 762 de lei (150 de lei (pentru pretenția privind încasarea pensiei în mărime de 1/6 cotă- parte) și 612 lei pentru pretenția privind întreținerea suplimentară a copilului (3% din (1700 lei x 12 luni)).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, în speță, pensia pentru întreținerea copilului minor, XXXX, încasată în mărime de 1/6 cotă-parte din salariu sau alte venituri ale pârâtului, urmează a fi modificată la 1/4 cotă-parte din toate tipurile de câștig lunar, începând cu data depunerii cererii în instanța de judecată și până la atingerea majoratului copilului, deoarece instanța de fond urma să țină cont de starea materială și familială a părților, de informația eliberată de Biroul National de Statistică cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil, de faptul că apelanta întreține și are grijă de una singură de copilul minor XXXX, care este diagnosticat cu handicapat, ce constituie dizabilitate de gradul întâi, că mărimea pensiei de întreținere a copilului minor trebuie să fie reală și necesară și să nu fie în detrimentul minorului. 3

Instanța de apel, cu referire la faptul că intimatul Sergiu Crivițchi, mai are la întreținere un copil minor din a doua căsătorie, a punctat că actuala soție nu este parte în proces și nu a formulat o pretenție cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, iar de acest drept poate face uz pe viitor și va duce la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori încasate de la intimat.

Prin urmare, consideră că instanța de apel urma să mențină hotărârea instanței de fond, prin care s-a încasat pensia alimentară, pentru întreținerea copilului minor XXXXX, în mărime de 1/6 din salariu și/sau alte venituri, și a evita crearea condițiilor nefavorabile încasării pensiei de întreținere celuilalt copil, XXXXX.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată în adresa lui Crivițchi Sergiu, la 20 februarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, însă la 4 materialele cauzei nu se regăsesc probe prin care s-ar confirma data recepționării corespondenței.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul, la 05 aprilie 2024, în termenul legal.

La 24 noiembrie 2024, în adresa Iuliei Crivițcaia, prin intermediul poștei electronice a avocatului Irina Iațiuc, a fost expediată copia recursului declarat de Crivițhi Sergiu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 119).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului intimata nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” 5

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care 6 se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Referitor la hotărârea din 19 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, invocată în cererea de recurs, Completul de judecată notează că aceasta nu are nicio relevanță cu obiectul litigiului deferit judecății, fiind emisă la cererea de chemare în judecată depusă, la 15 decembrie 2023, de Crivițchi Valentina împotriva lui Crivițchi Sergiu cu privire la încasarea pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor XXXXX, adică, după emiterea deciziei recurate.

Completul de judecată notează că la data examinării apelului și pronunțării deciziei contestate, hotărârea din 19 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, invocată în recurs, nu exista. 7

Or, prin prisma prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea deciziei instanței de apel, la data emiterii ei.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Crivițchi Sergiu, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Crivițchi Sergiu împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8