2ra-430/24 — încasarea pensiei de întretinere pentru copilul minor, încasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea pensiei de întretinere pentru copilul minor, încasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- recursul este vadit neîntemeiat, art. 433 alin.1 lit. f CPC. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare.
2ra-430/24 — încasarea pensiei de întretinere pentru copilul minor, încasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E RE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Crivițchi Sergiu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iulia
Crivițcaia împotriva lui Sergiu Crivițchi cu privire la încasarea pensiei de
întreținere pentru copilul minor și încasarea cheltuielilor suplimentare,
împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-430/24
NR. PIGD 2-22106272-01-2ra-08042024-1)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un
temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. S. Suvac
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
19 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Crivițchi Sergiu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 iulie 2022, Iulia Crivițcaia s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva lui Sergiu Crivițchi, completată prin cererea din 01 noiembrie
2022, cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și
încasarea cheltuielilor suplimentare.
În motivarea cererii de chemare în judecată, a indicat că la XXXX, s-a
căsătorit cu pârâtul, Sergiu Crivițchi. Din căsătorie, la XXXX s-a născut fiul,
XXXXx, cu handicap de gradul I. A precizat că prin hotărârea din 16 iunie 2015
a Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău, a fost desfăcută căsătoria încheiată între
Iulia Crivițcaia și Sergiu Crivițchi.
A menționat reclamanta că pe parcursul examinării cauzei privind
desfacerea căsătoriei pârâtul, Sergiu Crivițchi, a promis că va acorda în mod
benevol ajutor financiar pentru întreținerea fiului.
Susține că în primii trei ani după desfacerea căsătoriei era nevoită să-i
ceară constant pârâtului bani pentru copil, iar din anul 2018 Sergiu Crivițchi a
început să vireze câte 1000 lei lunar. Ulterior, în luna decembrie 2019 au
convenit ca Sergiu Crivițchi să transfere câte 1500 lei lunar, pentru întreținerea
fiului.
Consideră Iulia Crivițcaia că pârâtul nu acordă suficient ajutor financiar
pentru întreținerea fiului, or, deși pârâtul i-a comunicat că are un loc de muncă
permanent, acesta își ascunde veniturile.
A mai relatat că copilul, Nichita Crivițchi, este o persoană cu dizabilități
de gradul întâi și are nevoie de tratament suplimentar și reabilitare pentru a
preveni efectele negative ale bolii asupra dezvoltării copilului.
A solicitat încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime
de ¼ din toate veniturile lui Sergiu Crivițchi până la atingerea majoratului
copilului, precum și încasarea cheltuielilor suplimentare în sumă de 2000 lei
lunar, până la schimbarea stării de sănătate a copilului (f.d. 2-4, 24).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
1
Prin hotărârea din 16 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Iulia Crivițcaia împotriva lui
Sergiu Crivițchi cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul
minor și încasarea cheltuielilor suplimentare, s-a admis parțial. S-a încasat de
la Sergiu Crivițchi în beneficiul Iuliei Crivițcaia pensia de întreținere a copilului
minor comun, XXXX, născut la XXXX, în mărime de 1/6 cotă-parte din salariu
sau alte venituri ale pârâtului, începând cu data adresării în instanța de judecată
– 22 iulie 2022, până la atingerea majoratului de către copil. S-a încasat de la
Sergiu Crivițchi în beneficiul Iuliei Crivițcaia cheltuielile suplimentare în
favoarea copilului, XXXX, născut la XXXX, în mărime de câte 1700 lei lunar,
până la schimbarea stării de sănătate a copilului. În rest, pretențiile s-au respins,
ca fiind neîntemeiate. Totodată, s-a încasat de la Sergiu Crivițchi la bugetul de
stat, suma de 762 lei cu titlu de taxă de stat.
În susținerea soluției adoptate, prima instanță a constatat că pârâtul Sergiu
Crivițchi are la întreținere un alt copil, dintr-o altă căsătorie, căruia, de
asemenea, în calitatea sa de părinte, poartă răspundere pentru creșterea și
dezvoltarea copilului.
Prin urmare, cu referire la art. 75 alin. (1) Codul familiei, instanța de
fond a considerat, întemeiată pretenția, doar în partea încasării pensiei de
întreținere în mărime de 1/6 cotă-parte din salariu sau alte venituri ale pârâtului,
începând cu data adresării în instanța de judecată – 22 iulie 2022, până la
atingerea majoratului de către copil.
Referitor la solicitarea formulată de reclamantă în cererea de chemare
în judecată cu privire la încasarea cheltuielilor suplimentare în cuantum de 2000
lei lunar, instanța de judecată, a concluzionat că urmează a fi admisă parțial, cu
încasarea de la Sergiu Crivițchi în beneficiul Iuliei Crivițcaia a cheltuielilor
suplimentare în favoarea copilului, Nichita Crivițchi, în mărime de 1700 lei
lunar, până la schimbarea stării de sănătate a copilului.
Instanța de fond a stabilit acest cuantum în raport cu mărimea apropiată
a alocațiilor acordate deja de către instituția de resort pentru același scop
(1 709,1 lei alocație lunară persoanei cu dizabilități, respectiv, 1 823,04 lei
alocație lunară pentru îngrijirea, însoțirea și supravegherea copilului cu
dizabilități severe în vârsta de până la 18 ani), considerând că aceste valori vor
fi pertinente la asigurarea procurării medicamentelor și suportarea altor
cheltuieli legate de tratament, în partea neacoperită de alocațiile deja stabilite,
precum și ținând cont de obligațiile pârâtului în raport cu părinții săi inapți de
muncă și în raport cu copilul din căsătoria recentă.
Totodată, în condițiile art. 98 alin. (1) Cod de procedură civilă și
reieșind din conținutul art. 3 alin. (1) lit. a) a Legii taxei de stat, instanța de
fond a conchis că din contul lui Sergiu Crivițchi urmează a se încasa la bugetul
2
de stat taxa de stat în mărime de 762 de lei (150 de lei (pentru pretenția privind
încasarea pensiei în mărime de 1/6 cotă- parte) și 612 lei pentru pretenția
privind întreținerea suplimentară a copilului (3% din (1700 lei x 12 luni)).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 09 martie 2023, avocatul Iațiuc Irina, în interesele Iuliei Crivițcaia,
a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii din 16 februarie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea reducerii cuantumului pensiei de
întreținere a copilului minor, de la ¼ la 1/6 din salariul lunar, cu emiterea unei
noi hotărâri în această parte și încasarea de la Crivițchi Sergiu în beneficiul
Iuliei Crivițcaia pensia, pentru întreținerea copilului minor, în mărime de ¼ din
toate tipurile de câștig lunar, începând cu data depunerii cererii de chemare în
judecată și până la împlinirea majoratului minorului.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel declarată de avocatul Irina Iațiuc, în interesele Iuliei Crivițcaia.
S-a modificat hotărârea din 16 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, în partea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor,
încasate de la Sergiu Crivițchi în favoarea Iuliei Crivițcaia, de la 1/6 la 1/4 din
toate tipurile de câștig lunar, începând cu data depunerii cererii în instanța de
judecată și până la atingerea majoratului copilului. În rest, hotărârea din 16
februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la
cererea de chemare în judecată înaintată de Iulia Crivițcaia împotriva lui Sergiu
Crivițchi cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor și
încasarea cheltuielilor suplimentare, a fost menținută.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a conchis că, în speță,
pensia pentru întreținerea copilului minor, XXXX, încasată în mărime de 1/6
cotă-parte din salariu sau alte venituri ale pârâtului, urmează a fi modificată la
1/4 cotă-parte din toate tipurile de câștig lunar, începând cu data depunerii
cererii în instanța de judecată și până la atingerea majoratului copilului,
deoarece instanța de fond urma să țină cont de starea materială și familială a
părților, de informația eliberată de Biroul National de Statistică cu privire la
valoarea minimului de existență pentru un copil, de faptul că apelanta întreține
și are grijă de una singură de copilul minor XXXX, care este diagnosticat cu
handicapat, ce constituie dizabilitate de gradul întâi, că mărimea pensiei de
întreținere a copilului minor trebuie să fie reală și necesară și să nu fie în
detrimentul minorului.
3
Instanța de apel, cu referire la faptul că intimatul Sergiu Crivițchi, mai
are la întreținere un copil minor din a doua căsătorie, a punctat că actuala soție
nu este parte în proces și nu a formulat o pretenție cu privire la încasarea pensiei
de întreținere a copilului minor, iar de acest drept poate face uz pe viitor și va
duce la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori
încasate de la intimat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 aprilie 2024, Crivițchi Sergiu a declarat recurs împotriva deciziei
din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 16
februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.104-108).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, Crivițchi Sergiu, a invocat că decizia instanței
de apel este arbitrară, se bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor
administrate pe parcursul examinării cauzei. A menționat că în temeiul hotărârii
din 19 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, achită pensia
alimentară pentru întreținerea copilului minor, XXXX, în mărime de 1/6 din
salariu și/sau alte venituri. Astfel, indică că are la întreținere doi copii minori,
în beneficiul cărora achită pensia alimentară de întreținere. Totodată, relevă că
are la întreținere și părinții, care au o vârstă înaintată și grad de invaliditate.
Prin urmare, consideră că instanța de apel urma să mențină hotărârea
instanței de fond, prin care s-a încasat pensia alimentară, pentru întreținerea
copilului minor XXXXX, în mărime de 1/6 din salariu și/sau alte venituri, și a
evita crearea condițiilor nefavorabile încasării pensiei de întreținere celuilalt
copil, XXXXX.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din
21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată în adresa lui
Crivițchi Sergiu, la 20 februarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, însă la
4
materialele cauzei nu se regăsesc probe prin care s-ar confirma data
recepționării corespondenței.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul, la 05 aprilie 2024, în termenul legal.
La 24 noiembrie 2024, în adresa Iuliei Crivițcaia, prin intermediul
poștei electronice a avocatului Irina Iațiuc, a fost expediată copia recursului
declarat de Crivițhi Sergiu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
dosarului (f. d. 119).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului
intimata nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă:
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
5
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în
mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
6
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea
de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Referitor la hotărârea din 19 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, invocată în cererea de recurs, Completul de judecată notează că
aceasta nu are nicio relevanță cu obiectul litigiului deferit judecății, fiind emisă
la cererea de chemare în judecată depusă, la 15 decembrie 2023, de Crivițchi
Valentina împotriva lui Crivițchi Sergiu cu privire la încasarea pensiei
alimentare pentru întreținerea copilului minor XXXXX, adică, după emiterea
deciziei recurate.
Completul de judecată notează că la data examinării apelului și
pronunțării deciziei contestate, hotărârea din 19 martie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani, invocată în recurs, nu exista.
7
Or, prin prisma prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă,
Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea deciziei
instanței de apel, la data emiterii ei.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Crivițchi Sergiu, ca
fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Crivițchi Sergiu împotriva deciziei
din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8