2ra-155/25 — declararea nulitatii casatoriei si modificarea numelui

La 25 octombrie 2021, Veaceslav Pînzaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției Servicii Publice și Inei Pînzaru cu privire la declararea nulității căsătoriei și modificarea numelui.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 09 decembrie 2022 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Ulterior, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2023, a fost respinsă cererea de apel depusă de avocatul Alexandr Podlesnov în interesele lui Veaceslav Pînzaru și menținută hotărârea din 9 decembrie 2022.

La 7 februarie 2024, Veaceslav Pînzaru, reprezentat de avocatul Alexandr Podlesnov, a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 prin care a solicitat casarea acesteia și a hotărârii din 9 decembrie 2022 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.

La 17 iunie 2025, cauza nr. 2ra-155/24 a fost repartizată în mod aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare judecătorului raportor – Gheorghe Stratulat.

Judecătorul Gheorghe Stratulat, la 3 decembrie 2025, a declarat abținere de la examinarea recursului depus de Veaceslav Pînzaru, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă – judecătorul și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă. În motivarea declarației, s-a indicat că la 16 ianuarie 2025, judecătorul Gheorghe Stratulat a examinat cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ina Pînzaru împotriva lui Veaceslav Pînzaru, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Rîșcani, mun. Chișinău, privind desfacerea 1 căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere și acțiunea reconvențională depusă de Veaceslav Pînzaru împotriva lui Ina Pînzaru, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sect. Rîșcani, mun. Chișinău, privind stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere. Prin hotărârea emisă de către Judecătorul Gheorghe Stratulat la 16 ianuarie 2025 a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Pînzaru Ina, a fost desfăcută căsătoria dintre Ina Pînzaru și Veaceslav Pînzaru. La fel, a fost admisă integral acțiunea reconvențională depusă de Veaceslav Pînzaru, stabilit domiciliul copilului minor cu tatăl său Veaceslav Pînzaru, a fost încasată de la Ina Pînzaru în beneficiul lui Veaceslav Pînzaru pensia de întreținere a copilului. Instanța de judecată în hotărârea din 16 ianuarie 2025 ar fi constatat că acea căsătorie nu poate fi menținută, în condițiile în care ambii soți nu sunt de acord cu aceasta, ultimii fiind în relații ostile, iar căsătoria poartă un caracter formal. Unul din argumentele expuse de pârâtul Veaceslav Pînzaru s-a referit la invocarea faptului că căsătoria este afectată de nulitate absolută. Totodată, acesta a confirmat existența temeiurilor pentru încetarea căsătoriei.

Judecătorul Gheorghe Stratulat a indicat în declarația de abținere că prin soluția de desfacere a căsătoriei s-ar fi pronunțat implicit și cu privire la relația matrimonială dintre părți și valabilitatea continuării acesteia, respingând menținerea căsătoriei. Judecătorul a mai susținut că prin participarea sa anterioară la judecarea acțiunii de desfacere a aceleiași căsătorii și prin soluția adoptată atunci, și-ar fi exprimat deja opinia asupra chestiunii aflate acum în litigiu – și anume asupra valabilității căsătoriei foștilor soți Pînzaru.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 decembrie 2025, declarația de abținere a fost respinsă din motiv că argumentele prezentate nu denotă faptul că judecătorul Gheorghe Stratulat și-ar fi expus opinia asupra cauzei care se judecă. În acest sens, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a motivat că obiectul și temeiul juridic al celor două cauze sunt diferite. Or, în hotărârea anterioară, emisă de judecătorul Gheorghe Stratulat, nu a fost examinată în mod direct valabilitatea intrinsecă a căsătoriei, ci exclusiv imposibilitatea continuării acesteia.

La 20 ianuarie 2026, avocatul Petru Coșleț, în interesele Inei Pînzaru, a depus o cerere de recuzare a judecătorului raportor Gheorghe Stratulat. În 2 motivarea cererii de recuzare a indicat că prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16.01.2025, judecătorul Gheorghe Stratulat și-a expus părerea asupra legalității căsătoriei încheiate la 16.05.1997 între Pînzaru Ina și Pînzaru Veaceslav și a desfăcut-o. Pentru a desface căsătoria încheiată la 16.05.1997, judecătorul Gheorghe Stratulat a reținut poziția recurentului Pînzaru Veaceslav care „... a confirmat existența temeiurilor pentru încetarea căsătoriei, considerând că menținerea căsătoriei este inoportună”. În viziunea intimatei, este evident, că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 16.012025 judecătorul Gheorghe Stratulat s-a expus asupra legalității căsătoriei încheiate între Pînzaru Ina și Pînzaru Veaceslav la 16.05.1997, iar la adoptarea hotărârii din 16.01.2025, judecătorul Gheorghe Stratulat s-a condus inclusiv de poziția fermă a părții pârâte (recurentul Pînzaru Veaceslav), care a relatat instanței că menținerea în continuare a căsătoriei este imposibilă. Plus la aceasta, prin cererea de abținere din 03.12.2025 (f.d -198) judecătorul Gheorghe Stratulat s-a expus, că și-a exprimat părerea referitor la legalitatea căsătoriei încheiate între Pînzaru Ina și Pînzaru Veaceslav la data de 16.05.1997.

Art. 50 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă și-a expus opinia asupra cauzei care se judecă.”

Art. 52 alin. (1), (2) din Codul pe procedură civilă, statuează că: „(1) Dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sunt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță. (2) Propunerea de recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte, trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea cauzei în fond.” 3

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, la formularea cererii de recuzare formulată de intimata Ina Pînzaru, reprezentată de avocatul Petru Coșleț, se prevalează de aceleași prevederi legale - art. 50 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, și de aceleași considerațiuni – emiterea de către judecătorul Gheorghe Stratulat a unei hotărâri de desfacere a căsătoriei între către aceleași părți, care au fost invocate și la formularea declarației de abținere a judecătorului vizat.

Asupra incidenței acestui argument, Curtea Supremă de Justiție deja s-a expus, constatând, prin încheierea din 10 decembrie 2025, că obiectul și temeiul juridic al celor două cauze sunt diferite. Astfel, în cauza anterioară nu a fost examinată în mod direct valabilitatea căsătoriei, ci exclusiv imposibilitatea continuării acesteia.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, în lipsa unor argumente noi în privința imposibilității judecătorului Gheorghe Stratulat de la examinarea prezentei cauze, față de cele care au constituit obiect de examinare prin încheierea din 10 decembrie 2025, subliniază, repetat, că prezenta cauză dedusă judecății are ca obiect principal declararea nulității căsătoriei dintre Veaceslav Pînzaru și Ina Pînzaru, în baza prevederilor art. 43 alin. (1) și art. 17 alin. (1) pct. 1) din Codul căsătoriei și familiei aprobat prin Legea R.S.S. Moldovenești din 26 decembrie 1969, având în vedere faptul încheierii căsătoriei la 16 mai 1997.

Pe de altă parte, judecătorul Gheorghe Stratulat, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 16 ianuarie 2025, a desfăcut căsătoria dintre Veaceslav Pînzaru și Ina Pînzaru în baza art. 37 din Codul familiei, luând în considerațiune faptul că soții nu consimt asupra menținerii căsătoriei, menținerea acesteia nu este posibilă, soții fiind în relații ostile, căsătoria purtând un caracter formal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că în cauza examinată anterior de judecătorul Gheorghe Stratulat, instanța a dat apreciere exclusiv întrunirii condițiilor legale ale desfacerii căsătoriei, adică 4 a realizat o verificare de final a raportului matrimonial, centrat pe imposibilitatea continuării vieții de familie și pe constatarea destrămării relațiilor dintre soți. O asemenea hotărâre de desfacere a căsătoriei are ca obiect încetarea căsătoriei pentru viitor și nu presupune, prin natura ei, un control asupra condițiilor de încheiere a acesteia.

Prin contrast, prezenta cauză vizează verificarea condițiilor de încheiere a căsătoriei. Consecvent, în examinare se află verificarea unei etape inițiale a raportului matrimonial, având un obiect și un temei juridic distinct – constatarea nulității căsătoriei care operează, în principiu, cu efect retroactiv.

Astfel, în prezenta cauză în discuție se află legalitatea constituirii căsătoriei la data încheierii ei, iar nu posibilitatea continuării acesteia.

Articolul 50 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă, devine incident în situația în care judecătorul să-și fi expus anterior opinia asupra cauzei ce se judecă, iar această opinie să fie de natură a anticipa soluția pe fondul litigiului.

Din hotărârea anterioară emisă de Gheorghe Stratulat nu se poate desprinde că instanța ar fi efectuat o examinare efectivă a condițiilor de fond ale încheierii căsătoriei din 16 mai 1997 sau că ar fi tranșat, fie și implicit, chestiunea valabilității căsătoriei până la momentul formulării acțiunii de divorț.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, având în vedere că în sensul art. 6§1, instanța trebuie să fie imparțială, învederează că imparțialitatea se definește de regulă prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri (Wettstein împotriva Elveției, § 43; Micallef împotriva Maltei (MC), § 93).

Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), § 93) potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză; potrivit unui demers obiectiv, care constă în astabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător 5 poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv).

Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (Micallef împotriva Maltei (MC), §§ 95 și 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa relevă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparentelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.

Raportând raționamentele enunțate asupra cererii de recuzare a judecătorul Gheorghe Stratulat, formulată de avocatul Petru Coșleț, în interesele Inei Pînzaru, completul de judecată al Curții Supreme de justiție ajunge la concluzia de a o respinge.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. d), art. 52 alin. (1), art. 53 și 54, art. 269-270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Gheorghe Stratulat, formulată de avocatul Petru Coșleț, în interesele Inei Pînzaru, de la examinarea recursului declarat de Veaceslav Pînzaru, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 31 octombrie 2023, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Pînzaru împotriva Inei Pînzaru și Agenției Servicii Publice cu privire la declararea nulității căsătoriei și modificare numelui. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 6