3ra-641/23 — privind obligarea prezentării informatiei, repararea pagubei morale, materiale, compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind obligarea prezentării informatiei, repararea pagubei morale, materiale, compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursurilor depuse nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ în vigoare până la 01 septembrie 2023
3ra-641/23 — privind obligarea prezentării informatiei, repararea pagubei morale, materiale, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către Valeriu Kuciuk,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Valeriu Kuciuk împotriva Primăriei mun. Chișinău, terț
Direcția Generală Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun.
Chișinău privind obligarea prezentării informației, repararea pagubei morale și
materiale, compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-641/23
PIGD 2-20057009-01-3ra-19062023)
Recursul declarat până la 01 septembrie 2023. Temeiurile recursurilor depuse
nu se încadrează în prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu soluția pronunțată nu constituie
temei de casare a actului juridic contestat.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Dodon
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău
23 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile declarate de către Valeriu
Kuciuk,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 mai 2020 Valeriu Kuciuk a depus acțiune în contencios administrativ,
modificată ulterior, împotriva Primăriei municipiului Chișinău, prin care a
solicitat obligarea Primăriei municipiului Chișinău de a-i prezenta în format
electronic informația completă privind actele juridice și lucrările publice demarate
de renovare a străzii Ion Inculeț din municipiul Chișinău, inclusiv deciziile și
autorizațiile autorităților publice, documentația de proiect, devizul de cheltuieli,
acordurile încheiate, licitațiile publice desfășurate, obligarea Primăriei
municipiului Chișinău să planteze un copac (mesteacăn) în fața porții casei;
obligarea pârâtei la plata tuturor cheltuielilor de judecată, repararea pagubei
materiale și morale cauzate prin neexaminarea în termenul legal a cererilor
prealabile depuse.
În motivarea acțiunii Valeriu Kuciuk a indicat că, la 23 martie 2020 au
început lucrările de reabilitare a infrastructurii rutiere pe strada Ion Inculeț. Odată
fiind demarate lucrările respective, a constatat că muncitorii au defrișat toți
copacii plantați pe marginea străzii Ion Inculeț, inclusiv și atunci când copacii nu
împiedicau la amenajarea trotuarului sau a străzii, așa ca mesteacănul din fata
porții casei sale. Cu toate că în fața casei sale este edificat un gard verde de
protecție care oprește valul de praf și gălăgia străzii, se intenționează și demolarea
lui, precum au explicat muncitorii, pe motiv că așa prevede proiectul.
Nefiind de acord cu acțiunile de defrișare absolute a copacilor, dar și cu
intenția de demolare a gardului verde de protecție, a formulat cereri prealabile
către Primăria municipiului Chișinău la 25 și 26 martie 2020 în vederea obținerii
unei informații ample și desfășurate de interes public privind actele juridice și
lucrările publice demarate de renovare a străzii Ion Inculeț din municipiul
Chișinău.
Reclamantul a menționat, că nu există careva acte juridice sau decizii ale
Primăriei municipiul Chișinău referitor la modificarea structurii de rezistență și a
volumetriei străzii Ion Inculeț, a caracteristicilor inițiale ale construcțiilor și ale
instalațiilor aferente (inclusiv privind defrișarea întregii vegetații, dar și
modificării rețelei de distribuire a electricității), a aspectului exterior al străzii sau
consultarea locuitorilor de pe strada Ion Inculeț.
Astfel, Valeriu Kuciuk consideră că a fost lipsit de dreptul de a se expune
pe marginea reconstrucției străzii, fiindu-i încălcat atât dreptul la informație,
1
dreptul la cuvânt în cadrul transparenței decizionale a autorității de administrare
locală, cât și dreptul la viață într-un mediu ecologic sănătos.
Totodată, a indicat că, la 26 mai 2020 a înaintat o cerere de chemare în
judecată către Primăria municipiul Chișinău privind obligarea la prezentarea
informației de interes public și stoparea demolării gardului verde de protecție de
pe strada Ion Inculeț.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din data de 22 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ depusă
de Valeriu Kuciuk împotriva Primăriei mun. Chișinău, terț Direcția Generală
Transport Public și Căi de Comunicație a Consiliului mun. Chișinău.
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel în termen, la 24 iunie
2022, de către Valeriu Kuciuk, care a solicitat admiterea apelului, casarea
hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie admisă
integral acțiunea înaintată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 31 ianuarie 2023 a
respins cererea de apel declarată Valeriu Kuciuk cu menținerea hotărârii din 22
iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Instanța de apel, în temeiul art. art. 53 alin. (1), art. 114 din Constituție, art.
5 alin. (1), alin. (2), lit. b), lit. c), alin. (3), art. 7 alin. (1) alin. (2) lit. a), lit. b), lit. c),
alin. (3), art. 8, art. 10, art. 11 alin. (1), pct. (1), pct. (2), pct. (3) și pct. (4), art. 12
alin. (1), art. 19, alin. (1), art. 21, alin. (1), art. 23 alin. (1) din Legea privind accesul
la informație nr. 982 din 11 mai 2000, raportate la materialele cauzei, a concluzionat
că cererea de chemare în judecată depusă de către Valeriu Kuciuk este neîntemeiată,
or, acesta a solicitat obligarea Primăriei municipiului Chișinău de a-i prezenta în
format electronic informația completă privind actele juridice și lucrările publice
demarate de renovare a străzii Ion Inculeț din municipiul Chișinău, inclusiv
deciziile și autorizațiile autorităților publice, documentația de proiect, devizul de
cheltuieli, acordurile încheiate, licitațiile publice desfășurate.
La caz, s-a constatat că la 24 ianuarie 2020, între Direcția generală
transport și căi de comunicare și ÎM Regia exploatare a drumurilor și podurilor
„Exdrupo”, a fost semnat contractul nr. 14/20, obiectul contractului constând în
delegarea gestiunii serviciului public de întreținere și reabilitarea infrastructurii
căilor de comunicație din municipiul Chișinău pentru anul 2020, deci, Primăria
municipiului Chișinău nu deține asemenea informații.
Astfel, în sensul art. 19, alin. (2) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000
autoritatea nu poate fi obligată la furnizarea unei informați pe care nici nu o deține,
iar după cum s-a constatat actele și informațiile la care pretinde reclamantul nu
există.
2
În ce privește pretenția cu privire la obligarea Primăriei municipiul
Chișinău să planteze un copac (mesteacăn) în fața porții casei de pe strada Ion
Inculeț și obligarea la plata tuturor cheltuielilor de judecată, repararea pagubei
materiale și morale cauzate prin neexaminarea în termenul legal a cererilor
prealabile depuse, instanța de apel a reținut că, reclamantul nu a invocat nici un
drept sau interes legitim vătămat de către Primăria municipiului Chișinău în sensul
pretențiilor înaintate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Valeriu Kuciuk, prin
care a solicitat admiterea recursului cu casarea deciziei Curții de Apel Chișinău
din 31 ianuarie 2023 și a hotărârii din 22 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani și emiterea unei noi decizii.
În argumentarea recursului Valeriu Kuciuk a indicat că, nici instanța fond
și nici instanța de apel nu au dat apreciere neprezentării de către Primărie a
răspunsurilor legale la cererile recurentului privind defrișării fără acte a vegetației
din fața casei sale, cerinței de restabilire a vegetației defrișate și demolate din fața
casei și porții. De asemenea, instanțele de judecată nu au stabilit încălcarea
dreptului recurentului la informație, a dreptului la cuvânt în cadrul transparenței
decizionale a autorității de administrare locală, dar nici la dreptul la viață într-un
mediu ecologic sănătos.
Totodată, a indicat, că în decizia motivată instanța de apel menționează că
recurentul s-a adresat către intimat cu mai multe cereri, dar nu a menționat despre
faptul că intimatul nu a dat nici un răspuns la cererile depuse de recurent, or,
intimatul era obligat să ofere răspuns în termen recurentului.
Valeriu Kuciuk a menționat că, deși, în decizia motivată instanța de apel
indică, că la 24 ianuarie 2020 între Direcția generală transport și căi de comunicare
și IM Regia exploatare a drumurilor și podurilor „Exdrupo” a fost semnat
contractul nr. 14/20, nu este clar de ce acest contract nu a fost prezentat
recurentului sau instanței.
Mai mult, în cazul în care există careva contracte sau subcontracte
încheiate de instituțiile publice cu întreprinderi municipale sau cu alți agenți
economici, de ce aceste contracte sau informații despre aceste contracte nu poate
fi pusă la dispoziția recurentului și de ce instanța de apel fără să dea apreciere
neprezentării recurentului a contractului menționat, ale altor acte aferente lui, a
concluzionat neîntemeiat inexistența informațiilor documentate.
Recurentul a susținut că concluziile instanțelor de judecată sunt în
contradicție cu circumstanțele de fond și de drept ale speței, și anume, că
reconstrucția străzii Ion Inculeț în a.2020 a fost efectuată:
fără deciziile respective și autorizația intimatului;
fără consultarea publică cu recurentul în cadrul a careva audieri publice;
în lipsa documentației de proiect/deviz de cheltuieli/licitații publice de achiziție a
serviciilor și acorduri încheiate, dar și a documentației de supraveghere a lucrărilor de
renovare a străzii;
3
cu încălcarea directă a normelor ecologice în vigoare;
fără a fi asigurat accesul recurentului la informația de interes public,
afectând drepturile și interesele legitime ale Recurentului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (1), alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei
Curții Supreme de Justiție):
„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1
septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1), alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede următoarele:
„ Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.
Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) reglementa următoarele:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel”.
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică
părților.”
Art. 246 alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023) stabilea că:
„Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi
contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană
neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut
la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2),
art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
4
Cu referire la termenul de declarare a recursului, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 31 ianuarie 2023. Conform extrasului din poșta electronică a
Curții de Apel Chișinău, dispozitivul deciziei a fost notificat lui Valeriu Kuciuk,
prin intermediul poștei electronice la 08 februarie 2023, iar motivarea deciziei la
29 mai 2023.
Valeriu Kuciuk a depus recurs nemotivat în data de 01 martie 2023, iar
motivarea recursului a prezentat-o în data de 30 mai 2023.
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că calea de atac în ordine de recurs a fost demarată de către Valeriu Kuciuk
în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în
vigoare la data depunerii recursului), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează
să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un
eventual succes rezultat din examinarea cererii în fond.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de
Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea
de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs depusă de Valeriu Kuciuk,
în circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Mai mult, recursul depus de către Valeriu Kuciuk conține obiecții de fapt
și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind
o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de apel,
în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și
funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
5
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este
în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel
(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că
modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic
superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând
de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul
instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, instanța de recurs ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de către Valeriu Kuciuk.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Valeriu Kuciuk
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
6