3ra-408/23 — accesul la informație și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- accesul la informaţie şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Admisibilitatea recursului depus pînă la 1 septembrie 2023, Art.246 Cod administrativ
3ra-408/23 — accesul la informație și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Mitrofan Valeriu,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Mitrofan Valeriu împotriva Centrului de Excelență în
Construcții din orașul Chișinău cu privire la obligarea eliberării informației și
repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul depus de Valeriu Mitrofan și menținută hotărârea din
10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
(Dosarul nr.3ra-408/23
NR PIGD 2-20118655-01-3ra-11042023)
Recursul depus până la 1 septembrie 2023. Temeiurile recursului nu se încadrează în
prevederile art.246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023).
Dezacordul recurentului cu decizia contestată nu constituie temei de casare a acesteia.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Dodon)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)
2 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de
Mitrofan Valeriu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 25 septembrie 2020, Valeriu Mitrofan a depus cerere de
chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva
Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău cu privire la
obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului moral.
În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 5 august 2020 a
expediat în adresa Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău
cererea nr.05/20, solicitând administrației Centrului să-i permită să ia
cunoștință și să efectueze fotocopia documentului ce confirmă zilele și orele
lucrate (tabelul de pontaj) pentru întreg personalul ce activează la Centrul, cu
excepția cadrelor didactice, șefilor de secții și directorilor adjuncți pentru luna
aprilie 2020, document semnat de director, șeful serviciului personal și
contabilul șef.
Cererea a fost înaintată în baza art.16 din Legea privind accesul
la informație care stipulează, că informațiile, documentele solicitate vor fi
puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru
furnizare, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii
de acces la informație, cu toate acestea, însă, până la momentul depunerii
acțiunii (25 septembrie 2020) nu i s-a oferit posibilitatea să ia cunoștință și să
efectueze fotocopiile documentelor solicitate. Cu toate că, autoritățile publice,
în virtutea competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea
corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes
personal.
Mai mult ca atât, cererea de acces la informație conținea
suficiente indicii care ar fi permis unei autorități diligente identificarea și
comunicarea informației ce-l interesa, însă Centrul de Excelență în Construcții
din orașul Chișinău, acționând în mod deliberat, a ales să nu-i ofere răspunsul
în termenul prevăzut de lege.
Luând în calcul comportamentul pârâtului, care denotă tendința
de a acționa deliberat în vederea îngrădirii nejustificate a dreptului la
1
informație, miza pe care o avea la obținerea informației solicitate, i s-a cauzat
un prejudiciu moral pe care îl apreciază în sumă bănească de 5000 de lei.
În contextul enunțat, Valeriu Mitrofan a solicitat admiterea
acțiunii și constatarea încălcării dreptului său privind accesul la informație de
către Instituția Publică „Centrul de Excelență în Construcții sin or. Chișinău”,
în legătură cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate în
cerere, obligarea la permiterea efectuării fotocopiei documentului ce confirmă
zilele și orele lucrate (tabelul de pontaj) pentru întreg personalul ce activează
la Centrul de Excelență în Construcții din orașul Chișinău, cu excepția
cadrelor didactice, șefilor de secții și directorilor adjuncți pentru luna aprilie
2020, document semnat de director, șeful serviciului personal și contabilul șef,
cerință indicată în cererea privind accesul la informație nr.05/20 din 5 august
2017, expediată Centrului de Excelență în Construcții și încasarea
prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei cauzat prin refuzul nelegitim de
a furniza informație sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la
informație și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mitrofan
Valeriu.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 10 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, în
conformitate cu art.232 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, Mitrofan
Valeriu a depus apel inițial (nemotivat) împotriva hotărârii primei instanțe, și
tot în aceiași zi (10.12.2021), a prezentat motivarea apelului, solicitând
casarea integrală a hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-
a respins apelul depus de Valeriu Mitrofan și s-a menținut hotărârea din 10
decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile constatând
că, prin răspunsul nr.01-13/145 din 24 august 2020 expediat la adresa
electronică a reclamantului Valeriu Mitrofan, Centrul de Excelență în
2
Construcții din orașul Chișinău i-a comunicat despre recepționarea cererilor
privind accesul la informații din 5 august, 6 august, 7 august, 10 august și 11
august 2020 și că prin scrisoarea nr.01-13/44 din 20 februarie 2020, Centrul
de Excelență în Construcții a comunicat care sunt condițiile legale de furnizare
a informațiilor deținute de Centru, la fel, prin scrisoarea nr.01-13/93 din 01
iunie 2020, Centrul a comunicat care sunt formele agreabile de furnizare a
informațiilor deținute în funcție de categoria informației și suportul care le
conține, precum și care sunt impedimentele de ordin juridic care nu permit
Centrului satisfacerea solicitării lui Valeriu Mitrofan privind furnizarea
informațiilor sub forma fotocopierii suportului purtător de informații (filelor
proceselor-verbale, ordinelor de plată, registrului documentelor de
intrare/ieșire, tabelelor de pontaj etc). Totodată, pârâtul a evidențiat că aceste
impedimente sunt opozabile și cererilor privind accesul la informații. A
explicat că imposibilitatea admiterii cererii în contextul solicitat de Valeriu
Mitrofan rezultă din art.11 alin.(1) pct.3 din Legea nr.982/2000 privind
accesul la informație, or, fotocopierea sau vizualizarea întregului suport care
conțin informații cu acces liber și concomitent cu acces limitat este de natură
să afecteze drepturile constituționale ale persoanelor ale căror informații
personale este protejată în sensul art.7 alin.(2) lit.c) din Legea nr.982/2000
privind accesul la informație, fie a căror informații, ce ține de activitatea
economică/comercială, este protejată în conformitate cu art.7 alin.(2) lit.b) din
legea enunțată. Centru a mai comunicat că solicitările reclamantului privind
accesul la informațiile enumerate în cererile din 05, 06, 07, 10 și 11 august
2020 (în total 35 cereri) pot fi satisfăcute doar în condițiile prevăzute la art.13
alin.(1) lit.c) sau e) din Legea privind accesul la informații, în condițiile
indicate în răspunsul Centrului nr.01-13/44 din 20 februarie 2020.
Instanțele de judecată au remarcat că raporturile dintre furnizorul
de informații și persoana fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și
realizare a dreptului constituțional de acces la informație sunt reglementate de
legiuitor prin Legea cu privire la accesul la informație nr.982 din 11.05.2000,
care la art.4 alin.(1) prevede că, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul
de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale. Accesul la
informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi
informat, o modalitate de control asupra activității autorităților/instituțiilor
publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la
procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. Totodată este de remarcat
că, dreptul de acces la informație nu este un drept absolut, iar limitarea
acestuia constituie o derogare cu totul excepțională de la principiul liberului
acces la informațiile de interes public. Există o serie de situații prevăzute
3
exhaustiv de lege, care impun furnizorului obligativitatea oferirii refuzului în
furnizarea anumitor categorii de informații.
În circumstanțele enunțate, instanțele de judecată au concluzionat
că prin răspunsul nr.01-13/145 din 24 august 2020, Centrul de Excelență în
Construcții din orașul Chișinău a explicat destul de cert petiționarului Valeriu
Mitrofan disponibilitatea de a-i furniza informațiile deținute potrivit
scrisorilor comunicate anterior conform procedurii și condițiilor legale
reflectate în răspuns, însă, aceste informații urmau a fi furnizate doar după
achitarea prealabilă a costului cheltuielilor suportate de către Centru pentru
prelucrarea acestora, ceea ce la caz nu a avut loc. Or, Mitrofan Valeriu nu a
anexat atât la acțiunea depusă, cât și nici la cererea de apel probe concludente
care să dovedească conformarea la cerințele indicate de Centrul de Excelență
în Construcții pentru admiterea cererii nr.05/20 din 05 august 2020 în sensul
formulat, și anume, Mitrofan Valeriu nu a efectuat plata pentru prelucrarea
informației solicitate.
La acest aspect, instanța de apel precizat că condițiile de plată,
impuse reclamantului/apelant prin răspunsul nr.01-13/145 din 24 august 2020
sunt conforme Legii privind accesul la informație.
Distinct instanța de apel a remarcat că pentru admiterea cererii
reclamantului în forma solicitată și anume „permiterea efectuării fotocopiei
documentului ce confirmă zilele și orele lucrate (tabelul de pontaj) pentru
întreg personalul ce activează la Centrul de Excelență în Construcții din
orașul Chișinău, cu excepția cadrelor didactice, șefilor de secții și directorilor
adjuncți pentru luna aprilie 2020, document semnat de director, șeful
serviciului personal și contabilul șef”, ar duce la încălcarea de către Centrul
de Excelență în Construcții a prevederilor art.11 alin.(1) pct.3 din Legea
nr.982/2000 privind accesul la informație, care cert statuează că, furnizorul de
informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: să
respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în scopul
protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității
naționale. Or, fotocopierea sau vizualizarea întregului suport care conțin
informații cu acces liber și concomitent cu acces limitat, este de natură să
afecteze drepturile constituționale ale persoanelor a căror informații personale
este protejată în sensul art.7 alin.(2) lit. c) din Legea nr.982/2000, fie a căror
informații ce ține de activitatea economică/comercială, care, de asemenea,
este protejată potrivit art.7 alin.(2) lit. b) din Legea privind accesul la
informație.
Din considerentele menționate, instanțele de judecată ierarhic
inferioare au concluzionat asupra netemeiniciei pretenției înaintate de
Mitrofan Valeriu cu privire la obligarea Centrului de Excelență în Construcții
4
din or. Chișinău săi permită efectuarea fotocopiei documentului ce confirmă
zilele și orele lucrate (tabelul de pontaj) pentru întreg personalul ce activează
la Centru, cu excepția cadrelor didactice, șefilor de secții și directorilor
adjuncți pentru luna aprilie 2020, document semnat de director, șeful
serviciului personal și contabilul șef, cerință solicitată prin cererea nr.05/20
din 5 august 2017.
La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat
neîntemeiată pretenția privind repararea prejudiciului moral, întrucât aceasta
reprezintă o pretenție subsecventă pretenției de bază care a fost respinsă de ca
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 4 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice,
Mitrofan Valeriu a depus recurs (motivat), solicitând repunerea în termen a
recursului, casarea integrală a deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău și a hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
În susținerea recursului Mitrofan Valeriu a indicat că a luat
cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel la 3 ianuarie 2023,
accesând pagina web a instanței de apel, întrucât nu a recepționat nici
dispozitivul, cât și nici decizia motivată din 6 septembrie 2022 a Curții de
Apel Chișinău.
Totodată, a menționat că instanțele de judecată ierarhic
inferioare au ignorat probele din dosar în special bonurile de plată ce
confirmă achitarea sumei de 200 de lei și a sumei de 20 de lei. De fapt,
intimatul urma să-i prezinte tabelul de pontaj pentru luna aprilie 2020 (care
conține 2-3 file). Intimatul intenționat nu i-a oferit posibilitatea de a lua
cunoștință cu informația solicitată și de a face fotocopiile documentelor
indicate în cerere nr.05/20 din 05 august 2020.
La fel, instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat și
ignorat prevederile art.7, 8, 11, 15, 16, 20, 21 din Legea privind accesul la
informație, care îi garantează dreptul de acces la informațiile solicitate,
precum și prevederile art.2036, 2037 din Codul civil ce reglementează
repararea prejudiciului.
Soluțiile emise de către instanțele de judecată ierarhic inferioare
de respingere a acțiunii sale, în mod flagrant îi încalcă dreptul de acces la
5
justiție, or, instanțele de judecată au examinat superficial speța, fără a
verifica toate circumstanțele importante ale cauzei și nu au dat apreciere
corespunzătoare probelor din dosar.
La 18 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru
cunoștință Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău copia
recursului depus de Mitrofan Valeriu, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii obligatorii a referinței, cu toate acestea intimatul nu și-a valorificat
acest drept procedural și nu a prezentat instanței de recurs referința (f.d.135,
vol.II).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul XI alin.(1) și (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023
pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ
conex reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în
vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare
la data depunerii recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale,
cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Mitrofan Valeriu a depus recursul (motivat) până la data intrării
în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023,
și anume la 04.01.2023, prin urmare acesta va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii lui.
Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii
în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția
legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că:
(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.a)-f) din Codul administrativ (în
redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
6
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu
poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus
de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit
la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde
cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și
recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a
pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 6 septembrie
2022.
Actele cauzei atestă că la 12 septembrie 2022, Curtea de Apel
Chișinău a expediat cu aviz recomandat copia dispozitivului deciziei
destinată recurentului Mitrofan Valeriu la adresa: mun. Chișinău, str. Gh.
Asachi, 71, bl.7, ap.72, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului
judecătoresc anexată la dosar (f.d.97, vol.II), cu toate acestea, însă,
corespondența destinată ultimului, trimisă la adresa menționată, a fost
returnată instanței de apel la 4 octombrie 2022, cu mențiunea „plecat”
(f.d.99, vol.II).
La 9 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat cu
aviz recomandat copia deciziei integrale (motivată) destinată recurentului
Mitrofan Valeriu la adresa: mun. Chișinău, str. Gh. Asachi, 71, bl.7, ap.72,
fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la
dosar (f.d.100, vol.II), care, însă, la fel, corespondența destinată ultimului,
trimisă la adresa menționată, a fost returnată instanței de apel la 21 noiembrie
2022, cu mențiunea „plecat” (f.d.102, vol.II).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că prin cererea din 10 decembrie 2021, Mitrofan Valeriu a solicitat instanței
de judecată ca hotărârea să-i fie expediată la adresa de e-mail: XXXXX, fie
la adresa de domiciliu: raionul XXXXX, satul XXXXX (f.d.134-205, vol.I).
Totodată, în cererea de recurs Mitrofan Valeriu a comunicat că
nu a recepționat dispozitivul deciziei și nici decizia motivată a instanței de
apel, că a luat cunoștință cu aceasta abia la 3 ianuarie 2023, accesând pagina
web a instanței.
În contextul enunțat, și având în vedere că la dosar nu se atestă
date justificative privind notificarea legală recurentului a dispozitivului
deciziei și a deciziei motivate a instanței de apel, Completul de judecată
constată că Mitrofan Valeriu la 4 ianuarie 2023 a depus recursul (motivat)
în interiorul termenului legal prevăzut de art.245 din Codul administrativ (în
redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din
31 iulie 2023, în vigoare 1 septembrie 2023).
7
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că din analiza prevederilor legale precitate supra rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1
septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la
art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat
din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care
constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la
examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
8
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus
de Mitrofan Valeriu.
În conformitate cu prevederile art.230 și art.246 din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Mitrofan Valeriu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9