3ra-408/23 — Accesul la informație și repararea prejudiciului moral

La 25 septembrie 2020, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată, în procedura de contencios administrativ, împotriva Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău cu privire la obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului moral.

În susținerea acțiunii reclamantul a indicat că la 5 august 2020 a expediat în adresa Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău cererea nr.05/20, solicitând administrației Centrului să-i permită să ia cunoștință și să efectueze fotocopia documentului ce confirmă zilele și orele lucrate (tabelul de pontaj) pentru întreg personalul ce activează la Centrul, cu excepția cadrelor didactice, șefilor de secții și directorilor adjuncți pentru luna aprilie 2020, document semnat de director, șeful serviciului personal și contabilul șef.

Cererea a fost înaintată în baza art.16 din Legea privind accesul la informație care stipulează, că informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru furnizare, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație, cu toate acestea, însă, până la momentul depunerii acțiunii (25 septembrie 2020) nu i s-a oferit posibilitatea să ia cunoștință și să efectueze fotocopiile documentelor solicitate. Cu toate că, autoritățile publice, în virtutea competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

Mai mult ca atât, cererea de acces la informație conținea suficiente indicii care ar fi permis unei autorități diligente identificarea și comunicarea informației ce-l interesa, însă Centrul de Excelență în Construcții din orașul Chișinău, acționând în mod deliberat, a ales să nu-i ofere răspunsul în termenul prevăzut de lege.

Luând în calcul comportamentul pârâtului, care denotă tendința de a acționa deliberat în vederea îngrădirii nejustificate a dreptului la 1 informație, miza pe care o avea la obținerea informației solicitate, i s-a cauzat un prejudiciu moral pe care îl apreciază în sumă bănească de 5000 de lei.

În contextul enunțat, Valeriu Mitrofan a solicitat admiterea acțiunii și constatarea încălcării dreptului său privind accesul la informație de către Instituția Publică „Centrul de Excelență în Construcții sin or. Chișinău”, în legătură cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate în cerere, obligarea la permiterea efectuării fotocopiei documentului ce confirmă zilele și orele lucrate (tabelul de pontaj) pentru întreg personalul ce activează la Centrul de Excelență în Construcții din orașul Chișinău, cu excepția cadrelor didactice, șefilor de secții și directorilor adjuncți pentru luna aprilie 2020, document semnat de director, șeful serviciului personal și contabilul șef, cerință indicată în cererea privind accesul la informație nr.05/20 din 5 august 2017, expediată Centrului de Excelență în Construcții și încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 de lei cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informație sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informație și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului. POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mitrofan Valeriu. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

La 10 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, în conformitate cu art.232 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, Mitrofan Valeriu a depus apel inițial (nemotivat) împotriva hotărârii primei instanțe, și tot în aceiași zi (10.12.2021), a prezentat motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii. POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

Prin decizia din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s- a respins apelul depus de Valeriu Mitrofan și s-a menținut hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile constatând că, prin răspunsul nr.01-13/145 din 24 august 2020 expediat la adresa electronică a reclamantului Valeriu Mitrofan, Centrul de Excelență în 2 Construcții din orașul Chișinău i-a comunicat despre recepționarea cererilor privind accesul la informații din 5 august, 6 august, 7 august, 10 august și 11 august 2020 și că prin scrisoarea nr.01-13/44 din 20 februarie 2020, Centrul de Excelență în Construcții a comunicat care sunt condițiile legale de furnizare a informațiilor deținute de Centru, la fel, prin scrisoarea nr.01-13/93 din 01 iunie 2020, Centrul a comunicat care sunt formele agreabile de furnizare a informațiilor deținute în funcție de categoria informației și suportul care le conține, precum și care sunt impedimentele de ordin juridic care nu permit Centrului satisfacerea solicitării lui Valeriu Mitrofan privind furnizarea informațiilor sub forma fotocopierii suportului purtător de informații (filelor proceselor-verbale, ordinelor de plată, registrului documentelor de intrare/ieșire, tabelelor de pontaj etc). Totodată, pârâtul a evidențiat că aceste impedimente sunt opozabile și cererilor privind accesul la informații. A explicat că imposibilitatea admiterii cererii în contextul solicitat de Valeriu Mitrofan rezultă din art.11 alin.(1) pct.3 din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație, or, fotocopierea sau vizualizarea întregului suport care conțin informații cu acces liber și concomitent cu acces limitat este de natură să afecteze drepturile constituționale ale persoanelor ale căror informații personale este protejată în sensul art.7 alin.(2) lit.c) din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație, fie a căror informații, ce ține de activitatea economică/comercială, este protejată în conformitate cu art.7 alin.(2) lit.b) din legea enunțată. Centru a mai comunicat că solicitările reclamantului privind accesul la informațiile enumerate în cererile din 05, 06, 07, 10 și 11 august 2020 (în total 35 cereri) pot fi satisfăcute doar în condițiile prevăzute la art.13 alin.(1) lit.c) sau e) din Legea privind accesul la informații, în condițiile indicate în răspunsul Centrului nr.01-13/44 din 20 februarie 2020.

Instanțele de judecată au remarcat că raporturile dintre furnizorul de informații și persoana fizică și/sau juridică în procesul de asigurare și realizare a dreptului constituțional de acces la informație sunt reglementate de legiuitor prin Legea cu privire la accesul la informație nr.982 din 11.05.2000, care la art.4 alin.(1) prevede că, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale. Accesul la informațiile oficiale constituie un drept fundamental al persoanei de a fi informat, o modalitate de control asupra activității autorităților/instituțiilor publice, de stimulare a formării opiniilor și participării active a populației la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. Totodată este de remarcat că, dreptul de acces la informație nu este un drept absolut, iar limitarea acestuia constituie o derogare cu totul excepțională de la principiul liberului acces la informațiile de interes public. Există o serie de situații prevăzute 3 exhaustiv de lege, care impun furnizorului obligativitatea oferirii refuzului în furnizarea anumitor categorii de informații.

În circumstanțele enunțate, instanțele de judecată au concluzionat că prin răspunsul nr.01-13/145 din 24 august 2020, Centrul de Excelență în Construcții din orașul Chișinău a explicat destul de cert petiționarului Valeriu Mitrofan disponibilitatea de a-i furniza informațiile deținute potrivit scrisorilor comunicate anterior conform procedurii și condițiilor legale reflectate în răspuns, însă, aceste informații urmau a fi furnizate doar după achitarea prealabilă a costului cheltuielilor suportate de către Centru pentru prelucrarea acestora, ceea ce la caz nu a avut loc. Or, Mitrofan Valeriu nu a anexat atât la acțiunea depusă, cât și nici la cererea de apel probe concludente care să dovedească conformarea la cerințele indicate de Centrul de Excelență în Construcții pentru admiterea cererii nr.05/20 din 05 august 2020 în sensul formulat, și anume, Mitrofan Valeriu nu a efectuat plata pentru prelucrarea informației solicitate.

La acest aspect, instanța de apel precizat că condițiile de plată, impuse reclamantului/apelant prin răspunsul nr.01-13/145 din 24 august 2020 sunt conforme Legii privind accesul la informație.

Distinct instanța de apel a remarcat că pentru admiterea cererii reclamantului în forma solicitată și anume „permiterea efectuării fotocopiei documentului ce confirmă zilele și orele lucrate (tabelul de pontaj) pentru întreg personalul ce activează la Centrul de Excelență în Construcții din orașul Chișinău, cu excepția cadrelor didactice, șefilor de secții și directorilor adjuncți pentru luna aprilie 2020, document semnat de director, șeful serviciului personal și contabilul șef”, ar duce la încălcarea de către Centrul de Excelență în Construcții a prevederilor art.11 alin.(1) pct.3 din Legea nr.982/2000 privind accesul la informație, care cert statuează că, furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: să respecte limitările accesului la informație, prevăzute de legislație, în scopul protejării informației confidențiale, vieții private a persoanei și securității naționale. Or, fotocopierea sau vizualizarea întregului suport care conțin informații cu acces liber și concomitent cu acces limitat, este de natură să afecteze drepturile constituționale ale persoanelor a căror informații personale este protejată în sensul art.7 alin.(2) lit. c) din Legea nr.982/2000, fie a căror informații ce ține de activitatea economică/comercială, care, de asemenea, este protejată potrivit art.7 alin.(2) lit. b) din Legea privind accesul la informație.

Din considerentele menționate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au concluzionat asupra netemeiniciei pretenției înaintate de Mitrofan Valeriu cu privire la obligarea Centrului de Excelență în Construcții 4 din or. Chișinău săi permită efectuarea fotocopiei documentului ce confirmă zilele și orele lucrate (tabelul de pontaj) pentru întreg personalul ce activează la Centru, cu excepția cadrelor didactice, șefilor de secții și directorilor adjuncți pentru luna aprilie 2020, document semnat de director, șeful serviciului personal și contabilul șef, cerință solicitată prin cererea nr.05/20 din 5 august 2017.

La fel, instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat neîntemeiată pretenția privind repararea prejudiciului moral, întrucât aceasta reprezintă o pretenție subsecventă pretenției de bază care a fost respinsă de ca neîntemeiată. EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

La 4 ianuarie 2023, prin intermediul poștei electronice, Mitrofan Valeriu a depus recurs (motivat), solicitând repunerea în termen a recursului, casarea integrală a deciziei din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii. SOLICITĂRILE RECURENTULUI:

În susținerea recursului Mitrofan Valeriu a indicat că a luat cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel la 3 ianuarie 2023, accesând pagina web a instanței de apel, întrucât nu a recepționat nici dispozitivul, cât și nici decizia motivată din 6 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, a menționat că instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat probele din dosar în special bonurile de plată ce confirmă achitarea sumei de 200 de lei și a sumei de 20 de lei. De fapt, intimatul urma să-i prezinte tabelul de pontaj pentru luna aprilie 2020 (care conține 2-3 file). Intimatul intenționat nu i-a oferit posibilitatea de a lua cunoștință cu informația solicitată și de a face fotocopiile documentelor indicate în cerere nr.05/20 din 05 august 2020.

La fel, instanțele de judecată la examinarea cauzei au încălcat și ignorat prevederile art.7, 8, 11, 15, 16, 20, 21 din Legea privind accesul la informație, care îi garantează dreptul de acces la informațiile solicitate, precum și prevederile art.2036, 2037 din Codul civil ce reglementează repararea prejudiciului.

Soluțiile emise de către instanțele de judecată ierarhic inferioare de respingere a acțiunii sale, în mod flagrant îi încalcă dreptul de acces la 5 justiție, or, instanțele de judecată au examinat superficial speța, fără a verifica toate circumstanțele importante ale cauzei și nu au dat apreciere corespunzătoare probelor din dosar.

La 18 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru cunoștință Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău copia recursului depus de Mitrofan Valeriu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței, cu toate acestea intimatul nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a prezentat instanței de recurs referința (f.d.135, vol.II). LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul XI alin.(1) și (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) statuează că: „(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art.IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art.VII, care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023. (3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Mitrofan Valeriu a depus recursul (motivat) până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, și anume la 04.01.2023, prin urmare acesta va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii lui.

Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că: (1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.a)-f) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. 6 (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.” MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate, în ședință publică, la 6 septembrie 2022.

Actele cauzei atestă că la 12 septembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat cu aviz recomandat copia dispozitivului deciziei destinată recurentului Mitrofan Valeriu la adresa: mun. Chișinău, str. Gh. Asachi, 71, bl.7, ap.72, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar (f.d.97, vol.II), cu toate acestea, însă, corespondența destinată ultimului, trimisă la adresa menționată, a fost returnată instanței de apel la 4 octombrie 2022, cu mențiunea „plecat” (f.d.99, vol.II).

La 9 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat cu aviz recomandat copia deciziei integrale (motivată) destinată recurentului Mitrofan Valeriu la adresa: mun. Chișinău, str. Gh. Asachi, 71, bl.7, ap.72, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar (f.d.100, vol.II), care, însă, la fel, corespondența destinată ultimului, trimisă la adresa menționată, a fost returnată instanței de apel la 21 noiembrie 2022, cu mențiunea „plecat” (f.d.102, vol.II).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că prin cererea din 10 decembrie 2021, Mitrofan Valeriu a solicitat instanței de judecată ca hotărârea să-i fie expediată la adresa de e-mail: XXXXX, fie la adresa de domiciliu: raionul XXXXX, satul XXXXX (f.d.134-205, vol.I).

Totodată, în cererea de recurs Mitrofan Valeriu a comunicat că nu a recepționat dispozitivul deciziei și nici decizia motivată a instanței de apel, că a luat cunoștință cu aceasta abia la 3 ianuarie 2023, accesând pagina web a instanței.

În contextul enunțat, și având în vedere că la dosar nu se atestă date justificative privind notificarea legală recurentului a dispozitivului deciziei și a deciziei motivate a instanței de apel, Completul de judecată constată că Mitrofan Valeriu la 4 ianuarie 2023 a depus recursul (motivat) în interiorul termenului legal prevăzut de art.245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 1 septembrie 2023). 7

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că din analiza prevederilor legale precitate supra rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului depus până la data de 1 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art.246 alin.(2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere 8 (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărârea din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CEDO (Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de Mitrofan Valeriu.

În conformitate cu prevederile art.230 și art.246 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Mitrofan Valeriu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9