2ac-337/25 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-337/25 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la soluționarea conflictului negativ de competență dintre Curtea de
Apel Centru și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea înaintată de Duca
Ion împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu privire la anularea actului de
constatare,
(Dosarul nr. 2ac-337/25
NR. PIGD 2-25129348-01-2cc-03122025)
Conflict de competență. Competența judecătoriilor și a curților de apel la
examinarea acțiunii în contencios administrativ privind contestarea actului
administrativ.
23 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre
Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 09 septembrie 2025 Duca Ion a depus acțiune în ordinea
contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț
Popa Valeriu, prin care a solicitat anularea Actului de constatare nr. 145 din 18
iunie 2025 și a răspunsului nr.07/6759 din 23 iulie 2025, emis în cadrul procedurii
prealabile.
Prin încheierea din 13 noiembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani instanța și-a a declinat competența de a judeca acțiunea înaintată de Duca
Ion și respectiv a dispus transmiterea acțiunii către Curtea de Apel Centru, pentru
examinare conform competenței.
Prin încheierea din 20 noiembrie 2025 Curtea de Apel Centru a transmis
dosarul la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului de
competență jurisdicțională dintre Judecătoria Chișinău și Curtea de Apel Centru.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 200 alin. (1), (3), (4) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui
definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să
soluționeze conflictul de competență. Conflictul de competență dintre judecătoriile din
jurisdicția diferitor curți de apel, dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de
apel se soluționează de către Curtea Supremă de Justiție. Conflictul de competență se
soluționează fără citarea participanților la proces, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 58 alin. (1), (2) din Codul administrativ:
„Autoritatea publică în fața căreia s-a ivit conflictul de competență suspendă din oficiu
procedura administrativă și o înaintează către autoritatea publică în drept să soluționeze
conflictul apărut. Conflictele de competență pot fi: a) pozitive – când două sau mai multe
autorități publice se declară competente să desfășoare o anumită activitate administrativă; b)
negative – când nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită
activitate administrativă.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
1
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea
sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită
prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire
la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios
administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 2 alin. (2) din Codul administrativ:
„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de
activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile
prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine
principiilor prezentului cod.”
Art. 34 alin. (1) și alin. (2) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate nr. 132 din 17.06.2026:
„Dacă inspectorul de integritate constată că averea și interesele personale nu au fost
declarate în mod corespunzător sau că între averea dobândită în timpul deținerii mandatelor, a
funcției publice sau de demnitate publică și veniturile obținute și cheltuielile realizate în aceeași
perioadă există o diferență substanțială, acesta emite un act prin care constată încălcarea
regimului juridic al declarării averii și intereselor personale, aplică sancțiunea contravențională
și alte măsuri prevăzute de lege.
Dacă nu constată una dintre situațiile prevăzute la alin.(1), inspectorul de integritate emite
un act privind lipsa încălcării regimului juridic al declarării averii și intereselor personale..”
Art.36 alin. (1) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate
nr. 132 din 17.06.2026:
„Actele de constatare menționate la art.34 alin.(1) și (2), cu excepția actelor de constatare
a diferenței substanțiale între veniturile obținute, cheltuielile realizate și averea dobândită, pot
fi contestate la Curtea de Apel Centru, în termen de 30 de zile de la emitere, de către persoana
supusă controlului, de către autorul sesizării sau de către persoanele menționate la art.33 alin.(4)
și (5), afectate nemijlocit de actele respective.”
Art. 191 alin. (1)- (3) din Codul administrativ:
„Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate
acțiunile în contencios administrativ.
Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ
împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate.
Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în
contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.”
2
Art. VI alin. (3) din Legea nr. 34 din 13.03.2025 pentru modificarea unor
acte normative (declararea averii și a intereselor personale):
„În termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, președintele sau vicepreședintele
Autorității Naționale de Integritate va verifica dacă încetarea mandatului, a raporturilor de
muncă sau de serviciu și interdicțiile aplicate până la data de 29 octombrie 2021, pentru
conflicte de interese, persoanelor înscrise în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție
de a ocupa o funcție ce derivă dintr-un act de constatare definitiv al Autorității Naționale de
Integritate și persoanelor care nu au fost înscrise în registrul menționat sunt justificate conform
art.39 alin.(2) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate. Ca
urmare a acestei verificări, președintele sau vicepreședintele Autorității va emite un act de
constatare cu privire la menținerea sau anularea încetării mandatului, a raporturilor de muncă
ori de serviciu sau a interdicției.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit
prevederilor art. 200 alin. (3) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
este competentă să soluționeze conflictul negativ de competentă ivit între
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Judecătoria Cahul, sediul Central.
Lucrările cauzei atestă că obiectul prezentei acțiuni îl constituie anularea
Actului de constatare nr. 145 din 18 iunie 2025 și a răspunsului nr.07/6759 din 23
iulie 2025, emis în cadrul procedurii prealabile.
Potrivit Actului de constatatoare nr. 19/12 din 28 ianuarie 2021 s-a constatat
că,
1) Popa Valeriu, exercitând funcția de primar al or. Sîngera, mun. Chișinău, a
încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin:
- Nedeclararea(neinformarea) în termenul legal a conflictului de interese în conformitate cu
prevederile art. 12, alin. (4), lit. (a)-(b) și art. 12, alin. (5) din Legea nr. 133/2016 cu privire
la declararea averii și a intereselor personale
- Nesoluținarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile art. 14, alin. (2) -
(4) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.
- Încheierea/ semnarea cu sine însuși a contractului de locațiune a mijlocului de transport ce
îi aparține cu drept de proprietate, fapt prin care a admis consumarea conflictelor de
interese, în conformitate cu art. 12, alin. (10) al Legii nr. 133/2016 privind declararea averii
și a intereselor personale.
2) S-a sesizat Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, în termen de 5 zile din
momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea
inițierii procedurii de revocarea lui Popa Valeriu din funcția de primar al
or. Sângera, mun. Chișinău
3) S-a decăzut Popa Valeriu, din dreptul de a mai exercita o funcție publică
sau o funcție de demnitate publică, cu excepția funcțiilor electorale, pe o
perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcția publică ori
de demnitate publică respectivă sau din data rămânerii definitive a actului
3
de constatare ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii
judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de interese.
4) S-a înscris Popa Valeriu în Registrul de stat al persoanelor care au
interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică din data
eliberării sau destituirii din funcție sau din data rămânerii definitive a
actului de constatare ori din data rămânerii definitivă și irevocabilă a
hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența conflictului de
interese.
5) S-a dispus aducerea la cunoștință lui Popa Valeriu actul de constatare, cu
informarea despre dreptul de a-1 contesta, în termen de 15 zile de la
primirea acestuia, în instanța de contencios administrativ, Judecătoria
Chișinău (sediul Rîșcani), MD-2068, mun. Chișinău, str. Kiev, 3.
Ulterior, datorită modificărilor operate prin Legea nr. 130 din 07.10.2021,
(în vigoare 29.10.2021) pentru modificarea unor acte normative inclusiv Legea
nr.132/2016 și Legea nr.133/2016 precum și art. VI alin. (3) din Legea pentru
modificarea unor acte normative (declararea averii și a intereselor personale) nr.
34 din 13.03.2025 (în vigoare 27.03.2025, cu unele excepții), Autoritatea
Națională de Integritate la data de 18 iunie 2025 a emis Actul de constatare nr.
145, prin care:
- a constatat că, sancțiunile privind încetarea raporturilor de muncă și
interdicția aplicată lui Popa Valeriu , prin pct. 3 și 4 din Actul de
constatare nr. 19/12 din 28 ianuarie 2021, nu sunt justificate conform
art. 39 alin. (2) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea
Națională de Integritate în interpretarea modificărilor operate prin Legea
nr. 34/2025;
- a anulat pct. 3 și 4 din Actul de constatare 19/12 din 28 ianuarie 2021.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Actul
de constatare nr. 145 din 18 iunie 2025 al Autorității Naționale de Integrate nu
este în sine un act de constatare emis de inspectorul de integritate în temeiul art.
34 din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate. Acesta fiind emis în baza Legii nr. 34/2025, ca revizuire a actului
inițial nr. 19/12 din 28 ianuarie 2021.
Mai mult se reține că, prin Actul de constatare nr. 145 din 18 iunie 2025
nu se constată o încălcare și nu s-a aplicat sancțiuni, fiind un act prin care s-au
anulat sancțiunile aplicate anterior, prin Actul de constatare nr. 19/12 din 28
ianuarie 2021
În aceste condiții, Curtea Supremă de Justiție apreciază că, Actul de
constatare nr. 145 din 18 iunie 2025 nu cade sub incidența art. 36 alin. (1) și nu
poate fi judecat în fond de Curtea de Apel Centru.
4
Potrivit art. 191 alin. (1) Cod administrativ, competența materială de
examinare a acțiunii în fond revine Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Curtea Supremă de Justiție subliniază că dreptul de acces la un tribunal
stabilit prin lege, prevăzut la art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului, impune interpretarea strictă a normelor de competență, în scopul
asigurării accesului efectiv la justiție și respectării principiului procesului
echitabil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 191 alin. (1), art.200 alin. (3)
și art. 230 din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, pentru
examinarea acțiunii înaintate de Duca Ion împotriva Autorității Naționale de
Integritate, cu privire la anularea actului de constatare.
Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Duca Ion împotriva Autorității Naționale de Integritate, cu privire la
anularea actului de constatare, se remite spre examinare Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
5