2ac-274/25 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Conflictul de competenta. Competenta judecatoriilor si a curtilor de apel
2ac-274/25 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la conflictul negativ de competență dintre Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Centru,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Vasile Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție
privind anularea actelor administrative,
(Dosarul nr. 2ac-274/25
NR. PIGD 2-25121207-01-2cc-01102025)
Conflict de competență. Competența judecătoriilor și a curților de apel la
examinarea acțiunii în contencios administrativ privind contestarea actului
administrativ.
27 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență dintre
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Centru
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 august 2025, Vasile Pruteanu a depus la Judecătoria Chișinău,
sediul Râșcani, cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național
Anticorupție cu privire la:
- anularea ca neîntemeiată a deciziei Centrului Național Anticorupție a Republicii
Moldova nr.07/3/1/01-4113 din 18.08.2025 privind respingerea ca neîntemeiată a
cerințelor ce se referă la abrogarea prevederii, care se conține în ordinul directorului
CNA nr.31 din 13.05.2025, prin care se interzice trecerea în sediul Centrului
National Anticorupție a tehnicii de calcul personală.
- obligarea pârâtului să anuleze pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 la ordinul directorului
Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025, prin
care se dispune ca în obiectivele și în sediul Centrului este interzisă de a fi trecută
tehnica de calcul personală.
- obligarea pârâtului să anuleze pct.34 al Anexei nr.1 la ordinul directorului Centrului
Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025-Instrucțiunea
privind organizarea serviciului angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire
în cadrul Direcției generale securitate resurse umane, prin care tehnica de calcul se
va păstra în dulapuri special amenajate.
- încasarea cheltuielilor de judecată de la pârât.
Prin încheierea din 28 august 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a transmis pentru judecare instanței de judecată competente-
Curtea de Apel Centru cererea de chemare în judecată depusă de Vasile
Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție privind anularea actelor
normative.
Prin încheierea din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a
dispus: Se sesizează Curtea Supremă de justiție pentru soluționarea
conflictului de competență apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani
și Curtea de Apel Centru. Se suspendă procesul civil pornit la acțiunea în
contencios administrativ depusă de avocatul Vasile Pruteanu către Centrul
Național Anticorupție privind anularea deciziei nr.07/3/1/01-4113 din
18.08.2025, obligarea anulării pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 la ordinul
directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din
13 mai 2025 și a pct.34 al Anexei nr.1 la ordinul directorului Centrului
Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025-
Instrucțiunea privind organizarea serviciului angajaților Secției de gardă a
Direcției comenduire în cadrul Direcției generale securitate resurse umane,
încasarea cheltuielilor de judecată de la pârât.
1
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 200 din Codul administrativ:
„Instanța de judecată în fața căreia a apărut conflictul de competentă de natura celui
definit la art.58 alin.(2) suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței
competente să soluționeze conflictul de competență.
Conflictul de competență dintre două judecătorii din jurisdicția aceleiași curți de
apel se soluționează de către curtea de apel respectivă.
Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție.
Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,
printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 58 alin. (2) din Codul administrativ:
„Conflictele de competență pot fi:
a) pozitive – cînd două sau mai multe autorități publice se declară competente să
desfășoare o anumită activitate administrativă;
b) negative – cînd nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o
anumită activitate administrativă.”
Art. 5 din Codul administrativ:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
Art. 7 din Codul administrativ:
„Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ
instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de
putere publică în scopul realizării unui interes public.”
Art. 8 din Codul administrativ:
„Regimul de putere publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege
în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se
impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.”
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 12 din Codul administrativ:
„Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat
sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se
supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un
număr nedeterminat de situații identice.”
Art. 20 din Codul administrativ:
„Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate
stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios
2
administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru
examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”
Art. 191 alin. (1), (2) și (3) din Codul administrativ:
„Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond
toate acțiunile în contencios administrativ.
Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ
împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de
constituționalitate.
Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios
administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile
în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.”
Art. 197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 2 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017:
„act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care
are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori
abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor
juridice și care sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.”
Art. 4 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017:
„Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile
actului normativ sînt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de
necesitate, sînt impuse prin forța de constrîngere a statului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că
obiectul acțiunii înaintate de Vasile Pruteanu îl constituie anularea deciziei
nr.07/3/1/01-4113 din 18.08.2025, obligarea anulării pct.49 lit. b) al Anexei
nr.2 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii
Moldova nr.31 din 13 mai 2025 și a pct.34 al Anexei nr.1 la ordinul
directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din
13 mai 2025-Instrucțiunea privind organizarea serviciului angajaților Secției
de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției generale securitate
resurse umane.
La rândul său decizia nr.07/3/1/01-4113 din 18.08.2025, nu constituie
un act administrativ distinct, fiind o deciziei emisă în privința cererii
prealabile.
Astfel, pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Centru urmează de
stabilit dacă obiectul acțiunii în contencios administrativ – pct.34 din
Instrucțiunea privind organizarea serviciului angajaților Secției de gardă al
Direcției comenduire în cadrul Direcției generale securitate și resurse umane
și pct.49 lit. b) din Instrucțiunea privind regimul de permise în sediile
Centrului Național Anticorupție, Anexele nr. 1 și 2 la ordinul directorului
Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai
3
2025, sunt acte administrativ individuale sau un acte administrative
normative.
Așadar, prin prisma art.5, 10-12 din Codul administrativ, art.2, 4 ale
Legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că diferențierea
între actele administrative normative și actele administrative individuale se
realizează, atât în funcție de obiectul lor, cât și în raport de criteriul
determinabilității persoanelor cărora li se aplică.
Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin
o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept
nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care
urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr
relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.
În speță, obiectul acțiunii îl constituie pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 la
ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova
nr.31 din 13 mai 2025, prin care se dispune ca în obiectivele și în sediul
Centrului este interzisă de a fi trecută tehnica de calcul personală, precum și
pct.34 al Anexei nr.1 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție
a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025, Instrucțiunea privind
organizarea serviciului angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în
cadrul Direcției generale securitate resurse umane, prin care se dispune că în
cazul când persoana deține asupra sa arme de foc sau albe, substanțe
explozibile sau nocive, băuturi alcoolice, mijloace narcotice, toxice și cu
efect puternic, mijloace tehnice de culegere a informației, precum: telefoane
mobile, diverse gadgeturi, camere video și foto, dictafoane, etc., specialistul
de serviciu îi cere vizitatorului, deconectarea mijlocului tehnic respectiv și
predarea spre păstrare până la ieșirea din sediul Centrului, daca ele sunt
păstrate legitim și este permisă circulația lor. Telefoanele mobile, genți,
mape, tehnica de calcul, etc., se vor păstra în dulapuri special amenajate, iar
armele albe și de foc - în safeurile de la posturi, făcându-se înscrierile
corespunzătoare în Registrul de primire a armelor.
Completul Curții Supreme de Justiție constată că, pct.49 lit. b) al
Anexei nr.2 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a
Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025, și pct. 34 al Anexei nr.1 la
ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova
nr.31 din 13 mai 2025-Instrucțiunea privind organizarea serviciului
angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției
generale securitate resurse umane, ce fac obiectul prezentei cauze, se
stabilesc drepturi și obligații determinate pentru destinatarii săi, care de
asemenea sânt determinabili și chiar determinați, și anume vizitatorii
Centrului Național Anticorupție.
Așadar Completul constată că, reclamantul Vasile Pruteanu la caz nu
solicită anularea în tot a Instrucțiunii privind organizarea serviciului
angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției
generale securitate resurse umane și a Instrucțiunii privind regimul de
4
permise în sediul Centrului Național Anticorupție, ci doar a pct. pct.49 lit. b)
al Anexei nr.2 și pct. 34 al Anexei nr.1, puncte care prevăd reglementări de
principiu și nu au o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produce
efecte erga omnes, ci urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în
favoarea unui număr restrâns și bine definit de subiecți de drept, nominalizați
expres în conținutul acestui act.
La caz, completul Curții Supreme de Justiție constată că pct. pct.49 lit.
b) al Anexei nr.2 și pct. 34 al Anexei nr.1 constituie acte administrative
individuale, or, destinatarii actului administrativ contestat, printre care se
află și reclamantul Vasile Pruteanu, sunt vizitatorii Centrului Național
Anticorupție.
Or, din conținutul însăși a punctelor contestate se denotă faptul că,
acestea sunt îndreptate nemijlocit față de subiecți determinați, vizitatorii
Centrului Național Anticorupție
Sub acest aspect, completul Curții Suprem de Justiție conchide că
competența procesuală și materială de a examina cauza de contencios
administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pruteanu
împotriva Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea pct.49 lit. b)
al Anexei nr.2 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a
Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025 și a pct.34 al Anexei nr.1 la
ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova
nr.31 din 13 mai 2025-Instrucțiunea privind organizarea serviciului
angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției
generale securitate resurse umane, aparține Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, unde inițial s-a adresat reclamantul.
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este
înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul
rând având competență clar stabilită de legea națională, completul Curții
Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin
constatarea competenței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la
examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.
Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi
lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență
este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.
Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță
de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru
ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața
căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța
trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de
drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție
este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului
de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane
5
la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în
fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că
nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în
principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs
Slovacia, 5 octombrie 2010, §61).
Totodată, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al
procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de
lege”, adică în primul rând având competentă clar stabilită de legea
națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă
interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată
ca abuz de drept.
Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție conchide că la caz, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani greșit a
constatat competența Curții de Apel Centru, pentru examinarea cauzei de
contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de Vasile Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție privind anularea
actelor administrative.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 191, 195, 200 alin. (3),
art.230 din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la
examinarea cauzei de contencios administrativ la cererea de chemare în
judecată depusă de Vasile Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție
privind anularea actului administrativ.
Remite cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în
judecată depusă de Vasile Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție
privind anularea actului administrativ, Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
6