2ac-274/25 — anularea actulului administrativ

La 25 august 2025, Vasile Pruteanu a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național Anticorupție cu privire la: - anularea ca neîntemeiată a deciziei Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.07/3/1/01-4113 din 18.08.2025 privind respingerea ca neîntemeiată a cerințelor ce se referă la abrogarea prevederii, care se conține în ordinul directorului CNA nr.31 din 13.05.2025, prin care se interzice trecerea în sediul Centrului National Anticorupție a tehnicii de calcul personală. - obligarea pârâtului să anuleze pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025, prin care se dispune ca în obiectivele și în sediul Centrului este interzisă de a fi trecută tehnica de calcul personală. - obligarea pârâtului să anuleze pct.34 al Anexei nr.1 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025-Instrucțiunea privind organizarea serviciului angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției generale securitate resurse umane, prin care tehnica de calcul se va păstra în dulapuri special amenajate. - încasarea cheltuielilor de judecată de la pârât.

Prin încheierea din 28 august 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a transmis pentru judecare instanței de judecată competente- Curtea de Apel Centru cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție privind anularea actelor normative.

Prin încheierea din 18 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a dispus: Se sesizează Curtea Supremă de justiție pentru soluționarea conflictului de competență apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani și Curtea de Apel Centru. Se suspendă procesul civil pornit la acțiunea în contencios administrativ depusă de avocatul Vasile Pruteanu către Centrul Național Anticorupție privind anularea deciziei nr.07/3/1/01-4113 din 18.08.2025, obligarea anulării pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025 și a pct.34 al Anexei nr.1 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025- Instrucțiunea privind organizarea serviciului angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției generale securitate resurse umane, încasarea cheltuielilor de judecată de la pârât. 1

Art. 58 alin. (2) din Codul administrativ: „Conflictele de competență pot fi: a) pozitive – cînd două sau mai multe autorități publice se declară competente să desfășoare o anumită activitate administrativă; b) negative – cînd nicio autoritate publică nu se declară competentă să desfășoare o anumită activitate administrativă.”

Art. 5 din Codul administrativ: „Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”

Art. 7 din Codul administrativ: „Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes public.”

Art. 8 din Codul administrativ: „Regimul de putere publică reprezintă ansamblul competențelor prevăzute de lege în vederea realizării sarcinilor autorităților publice, care le conferă posibilitatea de a se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice.”

Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ: „Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”

Art. 12 din Codul administrativ: „Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații identice.”

Art. 20 din Codul administrativ: „Dacă printr-o activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat printr-o acțiune în contencios 2 administrativ, cu privire la care decid instanțele de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform prezentului cod.”

Art. 191 alin. (1), (2) și (3) din Codul administrativ: „Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în contencios administrativ. Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de constituționalitate. Curtea de apel Chișinău soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.”

Art. 197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Art. 2 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017: „act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice și care sînt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.”

Art. 4 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017: „Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile actului normativ sînt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de necesitate, sînt impuse prin forța de constrîngere a statului.”

Astfel, actele normative sunt acea categorie de acte juridice care conțin o regulă, adică un act de aplicabilitate repetată, asupra unor subiecți de drept nedeterminați, în timp ce actele individuale sunt acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.

În speță, obiectul acțiunii îl constituie pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025, prin care se dispune ca în obiectivele și în sediul Centrului este interzisă de a fi trecută tehnica de calcul personală, precum și pct.34 al Anexei nr.1 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025, Instrucțiunea privind organizarea serviciului angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției generale securitate resurse umane, prin care se dispune că în cazul când persoana deține asupra sa arme de foc sau albe, substanțe explozibile sau nocive, băuturi alcoolice, mijloace narcotice, toxice și cu efect puternic, mijloace tehnice de culegere a informației, precum: telefoane mobile, diverse gadgeturi, camere video și foto, dictafoane, etc., specialistul de serviciu îi cere vizitatorului, deconectarea mijlocului tehnic respectiv și predarea spre păstrare până la ieșirea din sediul Centrului, daca ele sunt păstrate legitim și este permisă circulația lor. Telefoanele mobile, genți, mape, tehnica de calcul, etc., se vor păstra în dulapuri special amenajate, iar armele albe și de foc - în safeurile de la posturi, făcându-se înscrierile corespunzătoare în Registrul de primire a armelor.

Completul Curții Supreme de Justiție constată că, pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025, și pct. 34 al Anexei nr.1 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025-Instrucțiunea privind organizarea serviciului angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției generale securitate resurse umane, ce fac obiectul prezentei cauze, se stabilesc drepturi și obligații determinate pentru destinatarii săi, care de asemenea sânt determinabili și chiar determinați, și anume vizitatorii Centrului Național Anticorupție.

Așadar Completul constată că, reclamantul Vasile Pruteanu la caz nu solicită anularea în tot a Instrucțiunii privind organizarea serviciului angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției generale securitate resurse umane și a Instrucțiunii privind regimul de 4 permise în sediul Centrului Național Anticorupție, ci doar a pct. pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 și pct. 34 al Anexei nr.1, puncte care prevăd reglementări de principiu și nu au o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produce efecte erga omnes, ci urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în favoarea unui număr restrâns și bine definit de subiecți de drept, nominalizați expres în conținutul acestui act.

La caz, completul Curții Supreme de Justiție constată că pct. pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 și pct. 34 al Anexei nr.1 constituie acte administrative individuale, or, destinatarii actului administrativ contestat, printre care se află și reclamantul Vasile Pruteanu, sunt vizitatorii Centrului Național Anticorupție.

Or, din conținutul însăși a punctelor contestate se denotă faptul că, acestea sunt îndreptate nemijlocit față de subiecți determinați, vizitatorii Centrului Național Anticorupție

Sub acest aspect, completul Curții Suprem de Justiție conchide că competența procesuală și materială de a examina cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție cu privire la anularea pct.49 lit. b) al Anexei nr.2 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025 și a pct.34 al Anexei nr.1 la ordinul directorului Centrului Național Anticorupție a Republicii Moldova nr.31 din 13 mai 2025-Instrucțiunea privind organizarea serviciului angajaților Secției de gardă a Direcției comenduire în cadrul Direcției generale securitate resurse umane, aparține Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, unde inițial s-a adresat reclamantul.

Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar stabilită de legea națională, completul Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin constatarea competenței Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la examinarea prezentei cauze de contencios administrativ.

Or, prin prisma art.197 din Codul administrativ, nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.

Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, potrivit cărora exercitarea dreptului de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane 5 la un tribunal instituit de lege, adică garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest drept.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului, notează că nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (cauza DMD Group, A.S. vs Slovacia, 5 octombrie 2010, §61).

Totodată, articolul 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului echitabil înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competentă clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că la caz, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani greșit a constatat competența Curții de Apel Centru, pentru examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție privind anularea actelor administrative.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 191, 195, 200 alin. (3), art.230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani la examinarea cauzei de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție privind anularea actului administrativ. Remite cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Pruteanu împotriva Centrul Național Anticorupție privind anularea actului administrativ, Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6