2r-461/25 — partajarea bunurilor proprietate comuna in devalmasie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajarea bunurilor proprietate comuna in devalmasie
- Temei legal
- Neindeplinirea in termen a indicatiilor instantei de apel. Restituirea cererii de apel. Lipsa temeiurilor de scutire de la plata taxei de stat.
2r-461/25 — partajarea bunurilor proprietate comuna in devalmasie (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului
în cauza civilă
Vadim Gorea împotriva Marinei Trifan
(partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie)
împotriva încheierii din 30 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru
Dosarul nr. 2r-461/25
PIGD Nr. 2-23072501-01-2r-11122025
Neîndeplinirea în termen a indicațiilor instanței de apel. Restituirea cererii de apel.
Lipsa temeieurilor de scutire de la plata taxei de stat.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru - jud. N. Mazur
Curtea de Apel Centru - jud. R. Pulbere, R. Pascari, C. Roșca
21 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Marina Trifan,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 mai 2023, Vadim Gorea a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Marinei Trifan, cu participarea intervenienților accesorii Serghei
Railean și Andrei Popov, având ca obiect partajul bunurilor proprietate comună în
devălmășie.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 15 noiembrie 2024,
acțiunea a fost admisă parțial. S-a dispus partajarea proprietății comune în
devălmășie, dobândite în perioada căsătoriei dintre Vadim Gorea și Marina Trifan,
reprezentată de sumele bănești împrumutate, în cote-părți egale. S-a încasat de la
Marina Trifan, în beneficiul lui Vadim Gorea, ½ cotă-parte din sumele
împrumutate, cu titlu de sultă bănească, în cuantum de 345.162 lei, precum și taxa
de stat achitată în mărime de 10.904 lei și 83 bani. În rest, acțiunea a fost respinsă
ca neîntemeiată.
La 22 noiembrie 2024, Marina Trifan, reprezentată de avocatul stagiar
Laurenția Goreacii, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,
solicitând casarea acesteia și respingerea cererii de chemare în judecată.
Prin încheierea din 18 februarie 2025, Curtea de Apel Centru nu a dat curs
cererii de apel, solicitând depunerea apelului motivat, cu indicarea motivelor de
fapt și de drept, precum și prezentarea originalului dovezii achitării taxei de stat,
acordând un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii.
La 24 iunie 2025, avocatul stagiar Laurenția Goreacii, acționând în interesele
Marinei Trifan, a depus la instanță cererea de scutire de la plata taxei de stat
aferente depunerii cererii de apel.
Prin încheierea din 10 iulie 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea
privind scutirea de la plata taxei de stat. Totodată, apelantei i-a fost acordat un
termen de 10 zile de la data recepționării încheierii pentru prezentarea în original
a dovezii achitării taxei de stat în cuantum de 9 269,11 lei, fiind atenționată că
neînlăturarea neajunsurilor în termenul stabilit va atrage restituirea cererii de apel.
1
Prin încheierea din 30 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru, a dispus
restituirea cererii de apel depuse de Marina Trifan, reprezentată de avocatul stagiar
Laurenția Goreacii, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din
15 noiembrie 2024.
La 18 noiembrie 2025, Marina Trifan a declarat recurs împotriva încheierii
Curții de Apel Centru din 30 septembrie 2025, prin care a fost restituit apelul
declarat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 noiembrie
2024, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și remiterea
cauzei spre rejudecare la etapa primirii cererii de apel.
În motivarea recursului, recurenta a susținut că cererea sa de apel a fost
restituită ca urmare a neachitării taxei de stat, deși anterior solicitase scutirea de la
plata acesteia, cerere respinsă prin încheierea din 10 iulie 2025. Aceasta a invocat
că instanța de apel nu a examinat complet probele prezentate privind situația sa
materială, inclusiv lipsa veniturilor și existența a doi copii minori aflați în
întreținere. Totodată, recurenta a susținut că aplicarea formală a criteriilor legale a
condus la încălcarea dreptului său de acces efectiv la justiție, garantat de
Constituție și de art. 6 CEDO.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se
atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune
cu taxă, în condițiile legii.”
Art. 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă:
„În cererea de apel se indică: motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază
apelul.”
Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și
dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de
apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără
înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un
termen pentru lichidarea neajunsurilor.”
2
Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a
îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate
cu art. 368 alin. (1). Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi
atacată cu recurs.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
În interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate
de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să
încheie un ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în
care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade.
(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau
moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de
procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede
altfel.”
Art. 10 din Codul de procedură civilă:
„(1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de
drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz
de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată atestă că încheierea contestată a fost pronunțată la
30 septembrie 2025 și expediată participanților la proces la 10 noiembrie 2025.
Recursul a fost declarat în termen legal, cererea fiind depusă la 18 noiembrie 2025.
Din conținutul recursului se constată că recurenta contestă, în esență,
încheierea Curții de Apel Centru din 10 iulie 2025, prin care a fost respinsă cererea
de scutire de la plata taxei de stat, precum și încheierea din 30 septembrie 2025,
prin care cererea de apel a fost restituită. Recurenta susține că refuzul de a dispune
scutirea taxei de stat i-ar fi îngrădit accesul la justiție, iar sancțiunea restituirii
3
apelului ar fi una disproporționată, contrară prevederilor art. 6 §1 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit art. 85 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța poate acorda
scutirea totală sau parțială de la plata taxei de stat, în funcție de situația materială
a solicitantului, sarcina probei revenind părții care formulează cererea. Conform
art. 117 din Codul de procedură civilă, probele trebuie să fie pertinente,
concludente și apte să elucideze circumstanțele esențiale ale cauzei.
În susținerea cererii de scutire, recurenta a prezentat extrasul de cont emis
de Casa Națională de Asigurări Sociale, copiile certificatelor de naștere ale copiilor
minori aflați în întreținere, precum și încheierea Judecătoriei Chișinău din 15
noiembrie 2023 privind constatarea insolvabilității fostului angajator. Cu toate
acestea, Completul de judecată reține că aceste înscrisuri, nu sunt de natură să
demonstreze existența unei imposibilități obiective și efective de achitare a taxei
de stat, întrucât nu reflectă în mod complet situația patrimonială a recurentei,
inclusiv existența sau inexistența altor surse de venit, bunuri ori mijloace
patrimoniale.
Simpla invocare a dificultăților financiare sau a lipsei unui loc de muncă nu
este suficientă pentru acordarea facilităților privind plata taxei de stat, în absența
unor probe clare, complete și obiective care să confirme incapacitatea reală de
plată. În aceste condiții, Curtea de Apel Centru a respins în mod justificat cererea
de scutire de la plata taxei de stat și a acordat apelantei termen pentru înlăturarea
neajunsurilor, cu atenționarea expresă privind consecințele procesuale ale
neexecutării obligației.
În lipsa unor probe convingătoare privind incapacitatea reală de plată,
refuzul instanței de apel de a acorda scutirea taxei de stat nu poate fi considerat ca
afectând însăși esența dreptului de acces la justiție, reglementările privind plata
taxei de stat constituind condiții procedurale legitime și proporționale pentru
exercitarea căilor de atac.
Referitor la pretinsa disproporționalitate a sancțiunii restituirii apelului,
Completul reține că dreptul de acces la justiție nu are caracter absolut și poate fi
supus unor condiții procedurale rezonabile, prevăzute de lege. Obligația de a
prezenta dovada achitării taxei de stat în termenul acordat este expres reglementată
de art. 364 alin. (1) și art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă, iar
neexecutarea acesteia atrage, în mod legitim, aplicarea sancțiunii procedurale
prevăzute de art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.
În aceste circumstanțe, restituirea cererii de apel apare ca fiind o consecință
legală, previzibilă și proporțională, determinată exclusiv de neexecutarea
obligațiilor procedurale de către apelantă.
4
În consecință, recursul declarat urmează a fi respins, iar încheierile
contestate din 10 iulie 2025 și 30 septembrie 2025 ale Curții de Apel Centru
menținute ca fiind legale și temeinice.
În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge recursul declarat de Marina Trifan.
Menține încheierea din 10 iulie 2025 și 30 septembrie 2025 a Curții de Apel
Centru, adoptată în cauza Vadim Gorea împotriva Marinei Trifan privind
partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5