2ra-885/23 — privind partajarea bunului prin vinzarea acestuia la licitatie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind partajarea bunului prin vinzarea acestuia la licitatie
- Temei legal
- modalitatile de partaj al proprietatii comune pe cote parti
2ra-885/23 — privind partajarea bunului prin vinzarea acestuia la licitatie (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Iurii Vahovschi,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Alla Corchișco împotriva lui Iurii Vahovschi privind partajarea bunului prin
vânzarea acestuia la licitație și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-885/23
NR. PIGD 2-21167635-01-2ra-23062023)
Examinarea superficială a cauzei. Instanța de apel a interpretat în mod eronat
normele de drept material privind modalitățile de partaj al proprietății comune
pe cote-părți.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – A. Ojoga
Curtea de Apel Chișinău – A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
5 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Iurii Vahovschi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 11 noiembrie 2021, Alla Corchișco a depus o cerere de
chemare în judecată împotriva lui Iurii Vahovschi, solicitând încetarea
regimului de proprietate comună pe cote-părți și partajarea apartamentului
nr. *****, situat pe strada *****, municipiul Chișinău. Reclamanta a cerut
vânzarea apartamentului prin licitație publică, iar suma obținută să fie
distribuită între coproprietari proporțional cotelor-părți, respectiv 1/3 din
valoare pentru reclamantă și 2/3 pentru pârât (f.d. 4-7).
În motivarea cererii, reclamanta a precizat că, potrivit certificatului din
Registrul bunurilor imobile, deține o cotă de 1/3 din apartament, conform
contractului de donație nr. 2223 din 29 mai 2008. Restul de 2/3 aparțin
pârâtului: 1/3 pe baza certificatului de determinare a cotelor-părți și 1/3 pe
baza certificatului de moștenitor nr. 2591 din 15 august 2003.
Reclamanta a subliniat că apartamentul este ocupat de pârât, iar
relațiile tensionate dintre ei fac imposibilă conviețuirea.
Din cauza imposibilității de a locui împreună și a faptului că
apartamentul situat la etajul cinci nu poate fi împărțit în natură, reclamanta
solicită aplicarea articolelor 557 și 561 din Codul civil, care reglementează
partajarea bunurilor aflate în coproprietate, propunând vânzarea acestuia la
licitație.
Pe 1 octombrie 2021, reclamanta i-a adresat pârâtului o solicitare
oficială, oferind soluții de partajare, însă nu a primit niciun răspuns, deși
cererea a fost recepționată de pârât la 5 octombrie 2021. În lipsa unui răspuns
și a unei soluționări amiabile, reclamanta a decis să se adreseze instanței
pentru a obține partajarea bunului și distribuirea contravalorii acestuia
conform cotelor-părți.
Reclamanta a menționat că fondurile rezultate din vânzare sunt
necesare pentru acoperirea cheltuielilor medicale, inclusiv pentru o
intervenție chirurgicală la ochi.
De asemenea, aceasta a declarat că a încercat de mai multe ori să
rezolve conflictul pe cale amiabilă, dar fără succes, din cauza lipsei de
1
cooperare a pârâtului. În concluzie, reclamanta solicită admiterea cererii sale
în baza articolelor 509, 557 și 561 din Codul civil.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 5 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis acțiunea. S-a încetat proprietatea comună pe cote-părți prin
partajarea apartamentului nr. ***** din str. *****, mun.Chișinău, număr
cadastral *****, prin vânzarea acestuia la licitație și distribuirea prețului
obținut către coproprietari proporțional cotei- părți a fiecăruia, după cum
urmează: Allei Corchișco – 1/3 cotă-parte și lui Iurii Vahovschi – 2/3 cotă-
parte. S-a încasat de la Iurii Vahovschi, în beneficiul statului, suma de
4651,23 lei cu titlu de taxă de stat și suma de 13,90 lei cu titlu de cheltuieli
pentru citare (f.d. 41, 45-46).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 13
septembrie 2022, Iurii Vahovschi, a declarat apel împotriva hotărârii din 5
septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea
cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond, cu transmiterea cauzei spre
rejudecare (f.d. 42).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2022, nu s-
a dat curs cererii de apel depusă de apelantul Iurii Vahovschi. S-a comunicat
apelantului Iurii Vahovschi, că necesită să prezinte, în cancelaria Curții de
Apel Chișinău, apelul motivat cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe
care se întemeiază apelul și probele invocate în susținerea apelului, dovada
de plată a taxei de stat în sumă de 3388,42 lei și că i se acordă termen de 10
zile din momentul recepționării prezentei încheieri să lichideze neajunsurile
menționate (f.d. 52-54).
La data de 19 ianuarie 2023, apelantul Iurii Vahovschi, a înlăturat
neajunsurile cererii de apel (f.d. 59).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin încheierea din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins ca neîntemeiat demersul apelantului Iurii Vahovschi privind numirea
expertizei judiciare privind evaluarea bunului imobil (f.d. 110-111).
Prin decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
din lipsă de temei, apelul declarat de Iurii Vahovschi. S-a menținut hotărârea
din 5 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 112, 113-
117).
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a confirmat
corectitudinea hotărârii primei instanțe, care a admis acțiunea depusă de Alla
2
Corchișco, dispunând încetarea regimului de proprietate comună pe cote-
părți prin partajarea apartamentului nr. *****, situat pe str. *****, mun.
Chișinău, având numărul cadastral *****. Instanța a decis vânzarea
apartamentului prin licitație și distribuirea prețului obținut coproprietarilor
conform cotelor-părți, astfel: 1/3 din prețul obținut pentru Alla Corchișco și
2/3 pentru Iurii Vahovschi.
Instanța de apel a reținut că prima instanță a apreciat corect
imposibilitatea partajării în natură a apartamentului, conform cotelor-părți.
În lipsa unei înțelegeri între coproprietari privind împărțirea imobilului,
soluția vânzării acestuia la licitație cu distribuirea prețului proporțional
cotelor-părți a fost considerată necesară.
Instanța a remarcat că pârâtul-apelant, Iurii Vahovschi, solicitase
atribuirea întregului imobil în schimbul unei sulte, însă nu a prezentat
reclamantei-intimate nicio ofertă concretă în acest sens, nici în prima
instanță, nici în apel. De asemenea, părțile nu au reușit să ajungă la un acord
nici în privința atribuirii întregului imobil, nici cu privire la vânzarea
acestuia, ceea ce a impus soluția vânzării la licitație.
Prin respingerea cererii de apel formulate de Iurii Vahovschi, instanța
de apel a subliniat că apelantul a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare
pentru a fi conexată cu acțiunea reconvențională. Totuși, aceasta fusese
restituită prin încheierea protocolară din 11 mai 2022, deoarece fusese
depusă după expirarea termenului stabilit prin încheierea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, din 17 noiembrie 2021.
Instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele apelantului
privind casarea hotărârii instanței de fond și trimiterea cauzei spre
rejudecare. A fost confirmată corectitudinea admiterii cererii de chemare în
judecată depuse de Alla Corchișco, dispunându-se partajarea apartamentului
prin vânzarea acestuia la licitație, precum și compensarea cheltuielilor de
judecată. Din probele dosarului și explicațiile participanților, a rezultat că
imobilul litigios era indivizibil și că părțile nu au ajuns la un acord privind
vânzarea lui.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN RECURS
La 26 aprilie 2023, Iurii Vahovschi a depus recurs împotriva deciziei
instanței de apel, prin care a solicitat casarea deciziei din 29 martie 2023 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 5 septembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru cu admiterea integrală a recursului și transmiterea
cauzei la rejudecare în instanța de fond, privind conexarea acesteia cu
acțiunea reconvențională (f.d. 124-125).
3
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Iurii Vahovschi a reiterat circumstanțele de
fapt și de drept expuse anterior în cererea de apel.
În special, acesta a evidențiat faptul că, atât în prima instanță, cât și în
apel, nu a fost dispusă efectuarea unei expertize pentru determinarea valorii
pecuniare a apartamentului aflat în litigiu.
A argumentat că principalul obstacol în încheierea unei tranzacții
amiabile între părți a fost lipsa unui consens asupra prețului de piață al
imobilului, iar o expertiză de evaluare ar fi putut contribui semnificativ la
soluționarea litigiului.
Iurii Vahovschi a precizat că, în cadrul ședinței de judecată din apel, a
depus o cerere prin care a solicitat efectuarea unei expertize pentru evaluarea
prețului de piață al apartamentului și s-a angajat să suporte costurile acesteia.
Totuși, instanța de apel nu a analizat în mod separat această solicitare în
momentul deliberării și pronunțării hotărârii.
De asemenea, recurentul a exprimat îngrijorări privind abordarea
instanței, afirmând că aceasta ar putea crea impresia unei posibile
complicități la un „atac raider”, care ar avea drept scop privarea sa de
drepturile asupra apartamentului. În opinia sa, soluția instanței ar trebui să
vizeze strict respectarea drepturilor de proprietate, asigurând transmiterea
către reclamantă a cotei de 1/3 din apartament, conform dreptului său de
proprietate.
În concluzie, Iurii Vahovschi a solicitat instanței de recurs să analizeze
aceste aspecte și să dispună soluționarea litigiului într-o manieră care să
asigure respectarea drepturilor ambelor părți implicate.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 10 august 2023, Alla Corchișco, reprezentat
de avocatul Valentina Hriplivaia a solicitat respingerea recursului ca fiind
inadmisibil (f.d. 135-140).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare
din 1 septembrie 2023):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 13 alin. (51) din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție
nr.64 din 30 martie 2023:
4
„Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,
președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va
examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și
cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5
judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte
judecătorul raportor.”
Art. 429 alin.(3) din Codul de procedură civilă:
„Recursul împotriva deciziei sau hotărârii se consideră declarat și împotriva
încheierii, chiar dacă aceasta a fost emisă după pronunțarea deciziei sau a hotărârii atacate
cu recurs.”
Art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 431 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023):
„Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare
5
a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile
comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 444 din Codul de procedură civilă:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)
lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință
pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
Art. 500 alin. (1) din Codul civil:
„Proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.”
Art. 501 alin.(1) din Codul civil:
„Proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.”
Art. 545 alin. (1) din Codul civil:
„Fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul
comun. Cotele-părți sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. Dacă bunul a fost
dobîndit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri.”
Art. 557 alin. (1) din Codul civil:
„Încetarea proprietății comune pe cote-părți prin partaj poate fi cerută oricînd de
către oricare dintre coproprietari dacă legea, contractul sau hotărîrea judecătorească nu
prevede altfel.”
Art. 557 alin. (1) și (3) din Codul civil:
„Încetarea proprietății comune pe cote-părți prin partaj poate fi cerută oricînd de
către oricare dintre coproprietari dacă legea, contractul sau hotărîrea judecătorească nu
prevede altfel.
Partajul poate fi făcut prin contract de partaj între coproprietari sau, în absența unui
contract de partaj, prin hotărîre judecătorească prin introducerea unei acțiuni de partaj de
către oricare dintre coproprietari.”
Art. 561 din Codul civil:
„Partajul bunului proprietate comună pe cote-părți se face în natură, proporțional
cotei-părți a fiecărui coproprietar.
6
Bunurile care compun o unitate economică, un set sau o altă universalitate a cărei
separare îi va reduce valoarea nu vor fi partajate în natură dacă cel puțin unul dintre
coproprietari se opune unui asemenea mod de partaj.
Dacă bunul proprietate comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este comod
partajabil în natură, partajul se face prin:
a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui coproprietar
sau în favoarea mai multor coproprietari, la cererea lor comună. În cazul mai multor cereri
de atribuire care se contrazic reciproc, instanța de judecată aplică dispozițiile art.562;
b) vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la
licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia
dintre ei, dacă niciunul dintre coproprietari nu a cerut atribuirea întregului bun sau dacă
această cerere nu poate fi satisfăcută.
În cazul în care unui dintre coproprietari îi este atribuită o parte reală (lot de
atribuire) mai mare decît cota sa parte, celorlalți coproprietari li se atribuie o sultă.
În cazul divizării unui imobil, instanța de judecată poate constitui un drept de
servitute sau un alt drept real limitat pentru a permite folosirea corespunzătoare a bunului
nou-format.
Instanța de judecată nu poate dispune un mod de partaj la care obiectează toți
coproprietarii.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
recurentul a respectat acest termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat că
citarea participanților la proces nu este necesară pentru soluționarea
problemelor ridicate în recurs. Argumentele au fost clar prezentate, iar toate
aspectele juridice pot fi analizate și soluționate în mod obiectiv pe baza
documentelor și înscrisurilor existente la dosar. Părțile au avut la dispoziție
timp suficient și oportunitatea de a-și prezenta poziția în scris, precum și de
a răspunde argumentelor expuse de celelalte părți.
Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi
anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi
sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursul declarat de către Iurii
Vahovschi, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023
va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia, însă
procedura de examinare conform noilor reglementări.
Analizând decizia și încheierea din 29 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, în limitele controlului de legalitate și în raport cu criticile
formulate în recurs, pe baza materialelor dosarului și a normelor de drept
aplicabile, Completul de judecată a constatat că recursul este întemeiat. Prin
urmare, acesta urmează să fie admis, cu casarea deciziei și încheierii instanței
7
de apel și a hotărârii instanței de fond. Cauza va fi trimisă spre rejudecare în
instanța de apel, din motivele detaliate în continuare.
Probatoriul acumulat la materialele dosarului demonstrează că,
apartamentul nr. *****, situat pe strada *****, municipiul Chișinău, având
numărul cadastral *****, aparține cu drept de proprietate pe cote-părți astfel:
Iurii Vahovschi deține:
− 1/3 cotă-parte, conform certificatului de determinare a cotei-
părți nr. 3069 din 25 iunie 2001;
− 1/3 cotă-parte, conform certificatului de moștenitor nr. 2591 din
15 august 2003;
Alla Corchișco deține:
− 1/3 cotă-parte, conform contractului de donație nr. 2223 din 29
mai 2008.
Acest fapt este confirmat prin Extrasul din Registrul bunurilor imobile
(f.d.18).
La data de 11 noiembrie 2021, reclamanta Alla Corchișco a depus o
cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurii Vahovschi, solicitând
încetarea regimului de proprietate comună pe cote-părți prin partajarea
apartamentului nr. *****, situat pe strada *****, municipiul Chișinău.
Reclamanta a solicitat vânzarea bunului imobil la licitație publică și
distribuirea prețului obținut în urma vânzării proporțional cu cotele-părți ale
coproprietarilor, astfel: 1/3 din preț pentru reclamanta Alla Corchișco și 2/3
din preț pentru pârâtul Iurii Vahovschi.
Prima instanță, fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prin
hotărârea din 5 septembrie 2022, a admis acțiunea. A încetat proprietatea
comună pe cote-părți prin partajarea apartamentului nr.***** din str. N.
Zelinski 32/3, mun. Chișinău, număr cadastral *****, prin vânzarea acestuia
la licitație și distribuirea prețului obținut către coproprietari proporțional
cotei-părți a fiecăruia, după cum urmează: Allei Corchișco – 1/3 cotă-parte
și lui Iurii Vahovschi – 2/3 cotă-parte. A încasat de la Iurii Vahovschi, în
beneficiul statului, suma de 4651,23 lei cu titlu de taxă de stat și suma de
13,90 lei cu titlu de cheltuieli pentru citare.
Examinând cauza în ordine de apel, prin decizia din 29 martie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, s-a respins din lipsă de temei, apelul declarat de
Iurii Vahovschi. A menținut hotărârea din 5 septembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
De asemenea, prin încheierea din 29 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, s-a respins ca neîntemeiat demersul apelantului Iurii Vahovschi
privind numirea expertizei judiciare privind evaluarea bunului imobil.
8
Judecând cauza în ordine de recurs, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată că instanța de apel, în exercitarea atribuțiilor de
verificare a legalității și temeiniciei hotărârii atacate, nu a analizat situația de
fapt în mod exhaustiv. Instanța de apel nu a clarificat toate circumstanțele
relevante ale cauzei și raporturile juridice care au importanță pentru
soluționarea litigiului. De asemenea, aceasta nu a oferit o apreciere
corespunzătoare probelor administrate în dosar, ceea ce include și aplicarea
corectă a normelor de drept material.
Completul de judecată subliniază că articolul 561 din Codul civil
reglementează partajul bunurilor aflate în proprietate comună pe cote-părți,
stabilind că acesta trebuie să fie realizat în natură, proporțional cu cotele-
părți ale coproprietarilor, atunci când acest lucru este posibil. În cazul în care
bunul este indivizibil sau nu poate fi comod partajat în natură, articolul
prevede două alternative.
Prima opțiune constă în atribuirea întregului bun unuia sau mai multor
coproprietari, cu obligația de a plăti celorlalți o sultă proporțională cotelor-
părți, această soluție fiind aplicabilă la cererea unui coproprietar sau la
cererea comună a mai multor coproprietari.
A doua opțiune implică vânzarea bunului fie în modul convenit de
coproprietari, fie, în lipsa unui acord, prin licitație publică, cu distribuirea
prețului obținut proporțional cotelor-părți.
În speța privind partajul apartamentului situat pe strada *****,
municipiul Chișinău, instanțele inferioare au constatat în mod corect că
bunul este indivizibil și nu poate fi partajat în natură.
Totuși, aplicarea prevederilor articolului 561 alin. (2) lit. b) din Codul
civil, care prevede vânzarea bunului la licitație, fără a examina în prealabil
posibilitatea atribuirii întregului apartament lui Iurii Vahovschi, cu obligația
acestuia de a plăti Allei Corchișco o sultă proporțională cotelor-părți, s-a
dovedit a fi prematură. Aceasta, cu atât mai mult cu cât din actele dosarului
rezultă cert că Iurii Vahovschi a solicitat în mod expres atribuirea întregului
imobil, asumându-și obligația de a compensa partea de 1/3 deținută de Alla
Corchișco.
În acest context, Completul de judecată apreciază ca fiind
neîntemeiată concluzia instanței de apel conform căreia Iurii Vahovschi nu
a prezentat o ofertă concretă privind valoarea sultei și modalitatea de plată.
Instanța de apel avea obligația de a stabili mai întâi valoarea de piață a
bunului imobil, acesta fiind un aspect fundamental pentru soluționarea
corectă a cauzei. Doar după clarificarea acestui element esențial se putea
decide asupra necesității vânzării apartamentului prin licitație. Neefectuarea
9
acestor demersuri reprezintă o omisiune care a influențat negativ
fundamentarea deciziei.
Ținând cont de faptul că Iurii Vahovschi deține o cotă-parte
majoritară, respectiv 2/3 din apartamentul situat pe strada *****, municipiul
Chișinău, și și-a exprimat disponibilitatea de a plăti Allei Corchișco o sultă
corespunzătoare cotei de 1/3 deținută de aceasta, instanța de apel avea
obligația să depună toate eforturile necesare pentru a clarifica posibilitatea
aplicării acestei modalități de partajare. Aceasta include analizarea tuturor
circumstanțelor relevante și adoptarea unei soluții care să respecte atât
drepturile coproprietarilor, cât și principiile proporționalității și echității.
În acest sens, era absolut necesar să se respecte drepturile și interesele
legitime ale ambilor participanți la proces, asigurându-se o analiză completă
și echilibrată a situației. Instanța de apel avea obligația de a explora toate
opțiunile disponibile care ar fi putut conduce la o soluție justă și rezonabilă,
garantând astfel o aplicare corectă a legii și evitând prejudicii
disproporționate pentru oricare dintre părți.
Rejudecând cauza, instanța de apel va trebui să analizeze cu atenție
faptul că Iurii Vahovschi locuiește în apartamentul aflat în litigiu și să
determine dacă acesta constituie singurul său loc de trai. Această
circumstanță are o relevanță deosebită, deoarece vânzarea bunului la licitație
ar putea genera consecințe disproporționate, privând coproprietarul majoritar
de locuință. Deținerea unei cote de 2/3 reflectă o legătură substanțială a
acestuia cu imobilul, iar instanța de apel trebuie să evalueze cu grijă
implicațiile sociale și personale ale unei asemenea măsuri. În acest context,
instanța de apel ar trebui să exploreze alte soluții viabile care să respecte
drepturile ambelor părți, evitând în același timp eventualele prejudicii
disproporționate.
În acest context, instanța de apel ar trebui să analizeze posibilitatea de
a atribui întregul apartament lui Iurii Vahovschi, obligându-l să plătească
Allei Corchișco o sultă proporțională cu cota sa de 1/3. O astfel de soluție ar
avea avantajul de a proteja dreptul la locuință al coproprietarului majoritar,
care deja ocupă imobilul, și ar evita necesitatea organizării unei licitații.
Vânzarea la licitație ar putea genera incertitudini atât în privința obținerii
unui preț corect, cât și în ceea ce privește distribuirea rapidă a valorii
obținute. Atribuirea bunului în acest mod ar reprezenta o soluție mai eficientă
și mai echitabilă, care să țină cont de interesele legitime ale ambelor părți.
Or, modalitățile de partajare a bunului imobil nu sunt cumulative, ci
alternative, fiecare dintre acestea urmează să fie analizată separat în cadrul
partajului. Partajul prin licitație reprezintă ultima opțiune posibilă, fiind
10
aplicabil doar în situația în care celelalte modalități nu rezultă din probele și
circumstanțele cauzei.
Pentru a asigura o soluționare echitabilă, instanța de apel ar trebui să
reanalizeze posibilitatea dispunerii unei expertize care să stabilească
valoarea de piață a apartamentului. O astfel de expertiză ar oferi o bază
obiectivă și solidă pentru determinarea cuantumului sultei, facilitând o
decizie fundamentată pe date precise. Acest demers ar permite respectarea
drepturilor ambelor părți, garantând totodată o aplicare corectă și echilibrată
a legii. Prin clarificarea valorii bunului, instanța ar putea evita orice
prejudicii disproporționate, contribuind la o soluționare justă și echilibrată a
litigiului.
În consecință, instanța de recurs consideră că concluziile instanței de
apel sunt superficiale și formulate într-un mod general, deoarece aceasta nu
a clarificat toate circumstanțele relevante ale speței. Deși, conform
caracterului devolutiv al apelului, instanța de apel avea obligația să rejudecă
fondul cauzei în detaliu, abordând toate aspectele legate de pretențiile
părților, aceasta a omis să analizeze în profunzime elementele esențiale
pentru soluționarea corectă și echitabilă a litigiului.
Având în vedere cele enunțate, instanța de recurs concluzionează că
instanța de apel nu a efectuat o analiză multiaspectuală și completă a tuturor
probelor administrate în dosar, neținând cont de interconexiunea acestora.
Prin urmare, decizia emisă de instanța de apel a fost rezultatul unei evaluări
insuficient fundamentate, luate în mod pripit, fără a clarifica în mod adecvat
toate circumstanțele esențiale ale cauzei.
Așadar, Completul de judecată subliniază că aspectele menționate
anterior nu pot fi remediate în cadrul procedurii de recurs, având în vedere
specificul acestora. Este esențial ca participanții la proces să beneficieze de
o posibilitate reală de a-și prezenta apărarea și de a fi audiați de o instanță de
apel competentă să examineze în mod detaliat și exhaustiv toate aspectele de
fapt și de drept relevante pentru litigiu. Această cerință derivă din standardele
stabilite de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cum ar fi în
cauzele A. Menarini Diagnostics S.R.L. vs Italia (27 septembrie 2011, parag.
59), Akaki Tchaghiashvili vs Georgia (2 septembrie 2014, parag. 34),
Samardžić vs Serbia și Gohe și alții vs Franța (3 iulie 2018, parag. 41-43),
care pun accent pe dreptul părților la un proces echitabil și la o evaluare
corespunzătoare a chestiunilor esențiale ale cauzei.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea
erorii instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este
posibilă, Completul de judecată ajunge la concluzia de a admite recursul
depus de Iurii Vahovschi, de a casa decizia și încheierea din 29 martie 2023
11
a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 5 septembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și de a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de
Apel Centru, în alt complet de judecată.
Ținând cont de rolul specific al instanței de recurs și de principiul
preeminenței dreptului, este imperios ca, în cadrul reexaminării cauzei în
ordine de apel, să fie remediate toate neajunsurile identificate în procedura
inițială. Aceasta presupune o evaluare completă și corectă a tuturor
aspectelor de fapt și de drept relevante, astfel încât să fie garantat un proces
echitabil. Acest principiu este consacrat și în jurisprudența Curții Europene
a Drepturilor Omului, inclusiv în cauzele Baka vs Ungaria (Marea Cameră,
23 iunie 2016, parag. 117) și Zubac vs Croația (Marea Cameră, 5 aprilie
2018, parag. 123-125), care subliniază obligația instanțelor de a corecta
deficiențele și de a asigura respectarea deplină a drepturilor părților implicate
în proces.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 445 alin. (1) lit. c) și (2)
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Iurii Vahovschi.
Casează integral decizia și încheierea din 29 martie 2023 a Curții de Apel
Chișinău și hotărârea din 5 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, și restituie cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Alla Corchișco împotriva lui Iurii Vahovschi privind partajarea
bunului prin vânzarea acestuia la licitație și încasarea cheltuielilor de
judecată, spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de
judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
12