2ra-1056/21 — cu privire la partajarea bunului proprietate comuna pe cote-parti prin vinzarea acestuia la licitatie si incasarea cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-1056/21

Prima instanță: Judecătoria Bălți sediul central (jud. S. Dubceac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

7 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Cornelia

Corcodel, reprezentată de avocatul Igor Ciuru

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Corneliei Corcodel,

reprezentată de avocatul Igor Ciuru împotriva lui Ivan Repeșco cu privire la

partajarea bunului proprietate comună pe cote-părți prin vânzarea acestuia la licitație

și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 25 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Cornelia Corcodel, reprezentată de avocatul Igor Ciuru și

menținută hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, prin

care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 4 iunie 2020, Cornelia Corcodel, reprezentată de avocatul Igor Ciuru a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Repeșco cu privire la

partajarea bunului proprietate comună pe cote-părți prin vânzarea acestuia la licitație

și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că la 10 septembrie 2019, în adresa pârâtului a

fost expediată cu aviz de recepție o cerere prin care se solicita încetarea proprietății

comune pe cote-părți prin împărțirea apartamentului nr. X din str. XXXXX

or. XXXXX, împărțire care se va face cu atribuirea întregului bun lui Ivan Repeșco

în schimbul unei sulte de 3 000 de euro.

Potrivit certificatului cu privire la dreptul de proprietate asupra cotelor-părți

din proprietate comună în devălmășie, eliberat de notarul Svetlana Dimitriu la

4 iunie 2018, dreptul de proprietate asupra cotelor-părți din proprietatea comună în

devălmășie asupra apartamentului nr. X din str. XXXXX or. XXXXX, după cum

urmează: Ivan Repeșco - 1/3 cotă-parte, Valentina Repeșco - 1/3 cotă-parte, Ivan

Repeșco - 1/3 cotă-parte.

Potrivit certificatului de moștenitor legal, eliberat de notarul Svetlana Dimitriu

la 4 iunie 2018, se atestă că moștenitorii averii lui Ivan Repeșco - 1/3 cotă-parte din

1

apartamentul nr. X din str. XXXXX or. XXXXX sunt câte 1/2 cotă-parte fiecare:

Cornelia Corcodel - fiica decedatului și Ivan Repeșco - fiul decedatului.

A menționat că potrivit certificatului din Registrul bunurilor imobile din

1 august 2019, dânsa deține 1/6 cotă-parte din apartamentul nr. X din str. XXXXX

or. XXXXX, iar restul cotei-părți aparține cu drept de proprietate lui Ivan Repeșco.

A evidențiat că, deoarece pârâtul nu a acceptat propunerea înaintată de către

ea, fiind nevoită să înainteze prezenta cerere de chemare în judecată și să solicite

vânzarea bunului la licitație și distribuirea prețului către coproprietari proporțional

cotei-părți a fiecăruia dintre ei.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 557, 561 Cod civil, art. 5, 7,

166, 167 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, partajarea bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXX - apartamentul nr. X din str. XXXXX or. XXXXX - proprietate comună pe

cote-părți, prin vânzarea acestui bun la licitație și distribuirea prețului către

coproprietari după cum urmează: 1/6 cotă-parte dânsei și 5/6 cotă-parte lui Ivan

Repeșco, precum și încasarea cheltuielilor de judecată de la pârât.

Prin hotărârea din 28 octombrie 2020 a Judecătoriei Bălți sediul central, a fost

respinsă acțiunea.

Prin decizia din 25 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de Cornelia Corcodel, reprezentată de avocatul Igor Ciuru și menținută

hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că partajarea proprietății comune prin vânzarea bunului la licitație și

distribuirea prețului către coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei,

nu își găsește justificarea, or instanța de judecată dispune partajarea în condițiile

legii, iar legea prevede expres că etapa de vânzare a bunului la licitație este posibilă

în cazul în care niciunul dintre coproprietari nu a cerut atribuirea întregului bun.

Atribuirea întregului bun în schimbul unei sulte nu a fost solicitată în instanța

de judecată, mai mult ca atât, părțile nu au stabilit prețul de piață al bunului a cărui

partajare solicită, or în situația dată, propunerea reclamantei de a achita o sultă de

3 000 de euro nu își găsește o motivare întemeiată, nefiind stabilit prețul bunului la

valoarea lui de piață.

Totodată, prima instanță și instanța de apel au evidențiat că fiecare

coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părți ideale din bunul comun, iar

vânzarea bunului la licitație ar constitui o deposedare ilicită de proprietate a lui Ivan

Repeșco în condițiile în care acesta este de acord să achite o sultă în schimbul

atribuirii bunului imobil în întregime.

La 21 mai 2021, prin intermediul oficiului poștal, Cornelia Corcodel,

reprezentată de avocatul Igor Ciuru a declarat recurs împotriva deciziei din

25 februarie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii, precum și încasarea de la intimat a cheltuielilor de judecată.

În susținerea recursului a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat

prevederile legale aplicabile, iar din cauza interpretării în mod eronat a legii, a făcut

constatări greșite.

2

Astfel, prevederile art. 561 alin. (3) lit. a) și b) Cod civil nu sunt etape

consecutive ale partajării proprietății comune în cazul imposibilității partajării în

natură a bunului proprietate comună, dar sunt situații/opțiuni alternative la care

recurg părțile în funcție de acțiunile/inacțiunile acestora.

Este o interpretare eronată că mai întâi părțile trebuie să se adreseze în instanță

în temeiul art. 561 alin. (3) lit. a) Cod civil și ulterior să se mai adreseze în instanță

în temeiul art. 561 alin. (3) lit. b) Cod civil.

A evidențiat că solicitarea ei privind vânzarea bunului la licitație a fost

înaintată instanței de judecată după ce Ivan Repeșco a refuzat propunerea inițială a

de a-i achita sulta de 3 000 de euro în schimbul atribuirii bunului imobil în întregime.

Acest fapt se confirmă prin cererea prealabilă care este anexată la materiale

cauzei și unde intimatul este informat că în cazul refuzului se va solicita vânzarea

bunului.

A considerat că acțiunea a fost înaintată justificat și întemeiat în instanță, în

temeiul art. 561 alin. (3) lit. b) Cod civil, or la etapa înaintării cererii de chemare in

judecată, Ivan Repesco nu a manifestat intenția de a-i fi atribuit întregul bun în

schimbul unei sulte.

Cât privește argumentul instanței de apel precum că părțile nu au stabilit prețul

de piață al bunului a cărui partajare se solicită și drept urmare, suma de 3 000 de

euro este una neîntemeiată, a precizat că în instanța de judecată intimatul nu a

obiectat în privința cuantumului sultei, din contra acesta a declarat în prima instanță

că este de acord să achite treptat suma de 3 000 de euro.

La fel, dorința de a achita o sultă de 3 000 de euro a fost vociferată de Ivan

Repeșco doar în cadrul dezbaterilor judiciare, dar fără a realiza această manifestare

în mod efectiv, adică să achite această sumă.

La 3 iunie 2021, în adresa lui Ivan Repeșco a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Cornelia Corcodel, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 77).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 23 martie 2021, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 65), fiind recepționată de recurentă și reprezentantul acesteia, avocatul Igor

Ciuru la 25 martie 2021, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele

cauzei (f. d. 66, 67).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 21 mai 2021 în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Cornelia Corcodel, reprezentată

de avocatul Igor Ciuru, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din

următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Cornelia Corcodel,

reprezentată de avocatul Igor Ciuru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

4

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de Cornelia Corcodel, reprezentată de avocatul Igor Ciuru urmează a fi considerat

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Cornelia Corcodel, reprezentată

de avocatul Igor Ciuru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Iurie Bejenaru

5