2ra-818/19 — partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăsie a sotilor

Dosarul nr. 2ra-818/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud. V. Garabagiu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Muruianu, N. Simciuc, N. Budăi) ÎNCHEIERE 05 iunie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Marina Covganeț, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Marina Covganeț împotriva lui Igor Covganeț cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, împotriva deciziei din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Marina Covganeț și a fost casată parțial hotărârea din 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, constată: La data de 02 februarie 2016 Igor Covganeț a depus cerere de chemare în judecată împotriva Marinei Covganeț cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama acestora, Marina Covganeț.

La data de 24 mai 2016 Marina Covganeț a depus cerere reconvențională împotriva lui Igor Covganeț cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, XXXX în sumă fixă de 1000 de Euro lunar, până la atingerea majoratului de către copii, partajarea mijloacelor bănești economisite și depuse în bancă ca proprietate comună în devălmășie a soților, partajarea bunurilor imobile dobândite în timpul căsătoriei înregistrate la OTC Chișinău și încasarea cheltuielilor de judecată.

La data de 28 septembrie 2016 Igor Covganeț, reprezentat de avocatul Mihaela Cecan, a depus cerere cu privire la separarea pretențiilor, prin care a solicitat examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Covganeț împotriva Marinei Covganeț cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor minori într-un proces separat de cererea reconvențională depusă de Marina Covganeț împotriva lui Igor Covganeț cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

1 Prin încheierea din 28 septembrie 2016 a Judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, cererea reconvențională depusă de către Marinei Covganeț împotriva lui Igor Covganeț cu privire la partajarea bunurilor proprietate comună în devălmășie a soților, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Covganeț împotriva Marinei Covganeț cu privire la desfacerea căsătoriei și stabilirea domiciliului copiilor minori, a fost separată într-un proces aparte (f. d. 124, vol. I). La data de 09 februarie 2017 Marina Covganeț a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat partajarea mijloacelor bănești economisite și depuse în bancă ca proprietate în devălmășie a soților, divizată în jumătate, cu încasarea din contul lui Igor Covganeț în beneficiul său a sumei de 509213 lei, partajarea bunului imobil dobândit în timpul căsătoriei – apartamentul nr. xxxx, estimat la prețul de 413863 de lei, cu încasarea din contul lui Igor Covganeț în beneficiul său a sultei în mărime de 206931,50 de lei, ceea ce constituie ½ din costul apartamentului și încasarea cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 3500 de lei (f. d. 150-53, vol. I). În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor a indicat că, apartamentul nr. xxxx, estimat la prețul de 413863 de lei (valoarea bunului imobilului în scopul impozitării),

este un bun imobil ce aparține cu drept de proprietate soților. A susținut că, sumele de bani economisite și depuse la bancă sunt bunuri comune în devălmășie, chiar dacă la bancă apare ca titular un singur soț. Deci, în cazul partajării sumelor de bani economisite și depuse la bancă în timpul căsătoriei, acestea se împart în mod egal. A afirmat că, conform informației prezentate de către BC „Moldova Agroindbank” SA din 10 august 2016 cu privire la conturile bancare deținute și rulajul acestora pentru perioada 02 noiembrie 2013 - 05 august 2016 ale titularului Igor Covganeț, se atestă că, ultimul deține: contul de card yyyy. A notat că, suma de 509213 lei constituie cota-parte, care îi revine cu drept de proprietate în devălmășie, precum și îi revine 1/2 cotă-parte din apartamentul nr. xxxx.

La data de 10 mai 2018 Marina Covganeț a mai depus o cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat partajarea apartamentului nr. xxxx, evaluat la suma de 706400 de lei, ca proprietate comună în devălmășie a soților, divizată în jumătate, cu încasarea unei sulte din contul lui Igor Covganeț în beneficiul său în sumă de 353200 de lei, partajarea mijloacelor bănești economisite și depuse în bancă ca proprietatea în devălmășie a soților divizată în jumătate, cu încasarea din contul lui Igor Covganeț în beneficiul său a sumei de 509213 lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de concretizare a pretențiilor a indicat că, prin încheierea din 28 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul central a fost dispusă numirea expertizei merceologice, totodată, punându-se expertului pentru rezolvare întrebarea privind valoarea de piață a bunului imobil - apartamentul nr. xxxx (f. d. 241- 242 vol. I). A remarcat că, conform raportului de evaluare a valorii de piață a apartamentului nr. xxxx, constituie 706400 de lei. Prin hotărârea din 03 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul central a fost 2 respinsă acțiunea depusă de Marina Covganeț ca fiind neîntemeiată. A fost încasată de la Marina Covganeț în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 18099 de lei.

Prin decizia din 13 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Marina Covganeț și a fost casată hotărârea primei instanțe în partea încasării din contul Marinei Covganeț în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de 18099 de lei, de a cărei plată Marina Covganeț a fost scutită de către prima instanță la depunerea acțiunii reconvenționale. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. A fost încasată de la Igor Covganeț în beneficiul Marinei Covganeț suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în instanța de apel, cu respingerea în rest a acestei pretenții. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a menționat că, prima instanță întemeiat a respins pretenția Marinei Covganeț cu privire la partajarea mijloacelor financiare din conturile bancare ale lui Igor Covganeț.

Or, mijloacele financiare din conturile bancare deținute de intimat au fost cheltuite în interesul familiei, având în vedere faptul că, în perioada căsătoriei Marina Covganeț nu a fost încadrată în câmpul muncii și s-a aflat la întreținerea lui Igor Covganeț, alături de copiii minori Ilinca Covganeț și Răzvan Covganeț, care suplimentar achita și pensia de întreținere a copiilor minori conform documentelor executorii. Totodată, instanța de apel a specificat că, la caz, nu este suficientă prezumarea faptului că, mijloacele financiare de pe conturile bancare ale lui Igor Covganeț au fost cheltuite de ultimul nu în interesul familiei, în acest sens fiind necesară prezentarea probelor în condițiile prevăzute de art. 118 CPC, pe când Marina Covganeț nu a prezentat probe pertinente și admisibile în conformitate cu prevederile art. 121 și 122 CPC, care ar confirma că, Igor Covganeț a cheltuit sumele de bani din conturile bancare în afara interesului familiei.

Instanța de apel a apreciat ca fiind eronată concluzia primei instanțe cu privire la încasarea taxei de stat din contul Marinei Covganeț în beneficiul statului, având în vedere că, aceasta, achitând suma de 150 de lei, cu titlu de taxă de stat, a fost scutită de restul plății taxei de stat la depunerea acțiunii reconvenționale (f.d.119- 120, vol. I). Ținând cont de complexitatea cauzei, de problemele ridicate în speță și de munca depusă de avocat, în temeiul art. 90 lit. i) și 96 alin. (1) și (11) CPC, instanța de apel a admis parțial cerința Marinei Covganeț cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în instanța de apel și a încasat de la Igor Covganeț în beneficiul Marinei Covganeț suma de 2000 lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în instanța de apel, cu respingerea în rest a acestei pretenții.

La data de 19 februarie 2019 Marina Covganeț a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și casarea decizie instanței de apel în partea partajării mijloacelor financiare din conturile bancare în sumă de 1048126 de lei, ce constituie proprietate comună în devălmășie a soților. În motivarea recursului recurenta a reiterat aceleași argumente care au fost susținute și în instanțele ierarhic inferioare, insistând asupra faptului că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a examinat cauza sub toate aspectele și nu a stabilit cu certitudine circumstanțele de fapt, caracterul raportului juridic litigios și legea materială ce guvernează speța.

3 În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia contestată în adresa părților la data de 19 decembrie 2018, însă date, care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la data de 19 februarie 2019, este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 4 Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Marina Covganeț nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Marina Covganeț, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Marinei Covganeț ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Marina Covganeț se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5