2ra-577/25 — constatarea încalcarii dreptului la examinarea cauzei in termen rezonabil, incasarea prejudiciului moral

La 14 aprilie 2021, Izabela Timofeeva a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitând repunerea în termen a acțiunii și constatarea, în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, a încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, examinată în cadrul plângerii privind anularea deciziei administrației Penitenciarului nr. 13-Chișinău din 4 mai 2019 privind sancționarea disciplinară, în dosarul nr. 21-1056/18, precum și încasarea sumei de 200.000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin această încălcare.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, la data de 8 noiembrie 2018, la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a fost depusă spre examinare plângerea condamnatei Izabela Timofeeva împotriva administrației Penitenciarului nr. 13–Chișinău, având ca obiect anularea deciziei din 4 mai 2018 privind sancționarea disciplinară.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 28 iunie 2019, plângerea a fost admisă parțial, fiind anulată decizia contestată, iar, ulterior, în urma contestării acesteia, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 2 martie 2020, s-a admis cererea de retragere a recursului și s-a dispus încetarea procedurii de recurs.

A susținut că durata examinării plângerii, desfășurată în perioada 8 noiembrie 2018 – 2 martie 2020, atât în primă instanță, cât și în recurs, este excesivă și nu poate fi calificată drept termen rezonabil pentru această categorie de cauze.

A solicitat repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, invocând faptul că se află în detenție din 5 august 2014, a fost transferată repetat între Penitenciarul nr. 13–Chișinău, Penitenciarul nr. 7 Rusca și Penitenciarul nr. 16 Pruncul, nu a recepționat corespondența în timp util și nu a dispus de posibilitatea efectivă de a-și exercita dreptul la apărare, avocatul desemnat de stat fiind numit abia la 5 aprilie 2021.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 19 iulie 2021, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Izabela Timofeeva.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 15 septembrie 2022, cererea de apel a fost restituită ca tardivă, împotriva acesteia fiind declarat recurs la 26 septembrie 2022.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 2 noiembrie 2022, recursul a fost admis, încheierea contestată a fost casată, iar cauza a fost restituită Curții de Apel Chișinău, în același complet, la etapa primirii apelului. Ulterior, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2022, apelantei i-a fost acordat termen de 10 zile pentru înlăturarea neajunsurilor cererii de apel. La 1 decembrie 2022, a fost depus apelul motivat, iar prin încheierea din 8 decembrie 2022, apelul a fost primit spre examinare, cu stabilirea datei ședinței.

Prin decizia Curții de Apel Centru din 30 aprilie 2025, a fost admis apelul declarat de Izabela Timofeeva, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a fost casată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 19 iulie 2021, și s-a dispus, prin încheiere, încetarea procesului civil intentat la cererea Izabelei Timofeeva împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, ca urmare a decesului părții, raportul juridic litigios neadmițând succesiunea în drepturi.

Instanța de apel a reținut că, din materialele cauzei, rezultă că Izabela Timofeeva a depus acțiunea civilă împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, având ca obiect constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei penale nr. 21-1056/18 într-un termen rezonabil și repararea prejudiciului moral. Ulterior, în cursul examinării apelului, pe baza actelor oficiale de stare civilă anexate la dosar, s-a constatat că reclamanta/apelanta a decedat la data de 12 octombrie 2022.

Instanța a mai constatat că nu a fost deschisă procedura succesorală și că nu a intervenit transmiterea calității procesuale către succesori, iar raportul juridic dedus judecății are un caracter strict personal, fiind întemeiat pe pretinsa încălcare a dreptului individual la judecarea cauzei într-un termen rezonabil și pe repararea prejudiciului moral pretins de persoana vătămată.

În aceste condiții, având în vedere că raportul juridic litigios nu admite succesiunea în drepturi, iar capacitatea procesuală de folosință a părții a încetat ca efect al decesului, instanța de apel a concluzionat că sunt întrunite temeiurile legale pentru încetarea procesului civil, în sensul art. 265 lit. f) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului, recurentul a invocat temeiurile prevăzute de art. 432 lit. a) și e) Cod de procedură civilă, susținând că instanța de apel a aplicat eronat dispozițiile art. 265 lit. f) Cod de procedură civilă, dispunând încetarea procesului fără a examina incidența succesiunii procesuale, deși raportul juridic litigios admite succesiunea în drepturi. Totodată, s-a arătat că refuzul succesorilor de a accepta succesiunea nu justifică, prin sine, încetarea procesului, instanța de apel fiind obligată să se pronunțe asupra fondului cauzei, iar soluția adoptată a condus la încălcarea dreptului de acces la justiție, garantat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre”.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat”.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor instanțelor de apel.

Potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin 4 urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare, nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.

În speță, recursul declarat de avocatul Alexei Croitor, în interesele Izabelei Timofeeva, vizează contestarea modului de aplicare de către instanța de apel a dispozițiilor art. 265 lit. f) Cod de procedură civilă, prin susținerea neîntemeiată a existenței succesiunii în drepturi, fără a indica erori concrete de drept material sau procedural ori vicii esențiale de procedură apte să justifice casarea soluției contestate. Argumentele invocate se reduc, în esență, la reiterarea situației de fapt și a unor considerații generale deja examinate de instanța de apel, fără a demonstra nelegalitatea hotărârii pronunțate.

Instanța de apel a motivat soluția în mod corespunzător, reținând că decesul apelantei a intervenit în cursul judecării apelului, iar raportul juridic litigios, având caracter strict personal, nu admite succesiunea în drepturi, motiv pentru care, în temeiul art. 265 lit. f) și art. 385 lit. e) Cod de procedură civilă, a dispus încetarea procesului civil.

Recurentul a formulat simple nemulțumiri subiective față de soluția adoptată, fără a prezenta critici juridice pertinente care să se încadreze în temeiurile de recurs prevăzute de art. 432 Cod de procedură civilă, ceea ce justifică aprecierea recursului ca fiind vădit neîntemeiat.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Alexei Croitor, în interesele Izabelei Timofeeva. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 5