2ra-190/25 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare a ei
2ra-190/25 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 din
Chișinău, în procedura falimentului, împotriva lui Tudor Dabija, Alei
Dabija, lui Tudor Dabija și lui Nicolae Dabija
(încasarea datoriei)
împotriva deciziei din 2 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău
Dosarul nr: 2ra-190/25
Nr. PIGD 2-21146560-01-2ra-30052025
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. I. Pulbere
Curtea de Apel Chișinău - jud. A. Pahopol, D. Dulghieru, R. Pulbere
21 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Întreprinderea Municipală
de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 din Chișinău, în procedura de faliment,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 1 octombrie 2021, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 20 din Chișinău, în procedura falimentului, a depus o cerere de chemare
în judecată împotriva lui Tudor Dabija, Alei Dabija, lui Tudor Dabija și lui Nicolae
Dabija privind încasarea datoriei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că, neachitarea serviciilor
locativ-comunale de către proprietarii/locatarii blocurilor gestionate a generat
datorii față de prestatori („Termoelectrica” SA, „Apă-Canal Chișinău” SA ș.a.),
determinând incapacitatea de plată și deschiderea falimentului. Pârâții au
beneficiat de serviciile comunale și erau obligați să achite contravaloarea facturată.
Reclamanta a susținut că, în caz de neplată, are dreptul și obligația de a
acționa consumatorii în judecată pentru recuperarea creanțelor necesare stingerii
propriilor datorii către prestatori. Conform Registrului bunurilor imobile, pârâții
Tudor Dabija și Ala Dabija, sunt coproprietarii ap. 67 din str. B. Voievod 2A, mun.
Chișinău. În contul personal figurează și membrii familiei – Tudor Dabija și
Nicolae Dabija, pe numele tuturor fiind calculate serviciile comunale.
La 1 august 2021, pârâții au acumulat datorii totale de 135 322,35 lei,
inclusiv: 94 512,57 lei – energie termică, 12 330,81 lei – servicii gestionare fond
locativ, 28 478,97 lei – apă.
S-a indicat că Tudor Dabija și Ala Dabija au fost anterior acționați pentru
validarea popririi aferente unei restanțe de 23 614,13 lei, sumă stabilită prin
hotărârea Judecătoriei Chișinău din 16 iunie 2021.
La energia termică, pârâții au acumulat o restanță de 94 512,57 lei, din care
23 614,13 lei au fost recuperați anterior, rămânând 70 898,44 lei aferenți perioadei
21 martie 2017 – 1 august 2021. Pârâții au acumulat suplimentar 12 330,81 lei
pentru serviciile gestionarului fondului locativ și 28 478,97 lei pentru serviciile
furnizorului de apă.
Reclamanta a solicitat încasarea în mod solidar a sumei totale de 111 708,22
lei, precum și a taxei de stat și a cheltuielilor de judecată.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 1 iunie 2022, s-a
admis parțial cererea Î.M.G.F.L. nr. 20 din Chișinău, în procedura falimentului,
respingându-se ca tardivă pretenția privind datoriile aferente perioadei până la 1
octombrie 2019. S-a dispus încasarea de la pârâtul Nicolae Dabija, în beneficiul
reclamantei, a sumei de 23 522,72 lei pentru serviciile locativ-comunale
consumate în perioada 1 octombrie 2019 – 1 august 2021 la ap. 67, str. Bogdan
Voievod 2A, mun. Chișinău, precum și 705,69 lei cu titlu de taxă de stat. Pretențiile
îndreptate împotriva pârâților Tudor Dabija, Ala Dabija și Tudor Dabija privind
încasarea solidară a datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată au fost
respinse ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 3 iulie 2022, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 20 din Chișinău, în procedura falimentului, a declarat apel împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din 1 iunie 2022, solicitând
admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii în partea respingerii încasării
datoriei integrale și pronunțarea unei noi hotărâri de încasare integrală și în mod
solidar a datoriei, inclusiv de la pârâții Tudor Dabija, Ala Dabija și Tudor Dabija.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 2 aprilie 2024, s-a admis apelul
Î.M.G.F.L. nr. 20 din Chișinău, în procedura falimentului, și s-a casat parțial
hotărârea Judecătoriei Chișinău din 1 iunie 2022, în partea respingerii încasării
solidare a datoriei și a cheltuielilor de judecată. În această parte, s-a adoptat o nouă
hotărâre, prin care s-a încasat în mod solidar de la Tudor Dabija, Ala Dabija, Tudor
Dabija și Nicolae Dabija suma de 23 522,72 lei cu titlu de datorie, precum și 705,69
lei cu titlu de taxă de stat. În rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut. De
asemenea, s-au încasat în mod solidar de la pârâți 529,27 lei reprezentând
cheltuielile de judecată din apel.
Instanța de apel a constatat că apartamentul nr. 67, locul de consum, era
proprietatea pârâților Tudor Dabija și Ala Dabija, iar ca locatari permanenți figurau
și Tudor Dabija și Nicolae Dabija. Probele au arătat că doar Nicolae Dabija a locuit
efectiv în apartament, ceilalți pârâți având domiciliul în alte localități, însă fără a
respecta procedura de declarare și confirmare a absenței prevăzută de legislație.
S-a reținut că până la 1 august 2021 s-au acumulat datorii în sumă de 111
708,22 lei, iar normele legale incidente impuneau obligația proprietarilor și
locatarilor de a achita serviciile comunale conform facturilor, nefiind prezentate
acte valabile pentru recalcularea plăților.
2
În aceste condiții, Colegiul a apreciat ca eronată soluția primei instanțe de
a obliga la plată doar pe Nicolae Dabija și a constatat temeinicia încasării datoriei
în mod solidar de la toți pârâții: Tudor Dabija, Ala Dabija, Tudor Dabija și Nicolae
Dabija. În consecință, hotărârea primei instanțe a fost casată parțial sub acest
aspect.
De asemenea, în aplicarea art. 82, 86 și 98 din Codul de procedură civilă, s-
a dispus încasarea în mod solidar de la pârâții Tudor Dabija, Ala Dabija, Tudor
Dabija și Nicolae Dabija a cheltuielilor de judecată suportate în apel, în sumă de
529,27 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 8 aprilie 2025, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului
Locativ nr. 20 din Chișinău, în procedura falimentului, a declarat recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Centru din 2 aprilie 2024, solicitând casarea hotărârii și a
deciziei atacate și admiterea integrală a acțiunii, cu încasarea în mod solidar a
întregii datorii de la Tudor Dabija, Ala Dabija, Tudor Dabija și Nicolae Dabija.
În motivarea recursului, recurenta a susținut că pârâtul Tudor Dabija, deși
proprietar/locatar al ap. 67 din str. B. Voievod 2A, nu a solicitat recalcularea
serviciilor comunale până la sfârșitul anului 2021, deși a primit constant bonurile
de plată, având obligația să achite sau să conteste în termen sumele facturate.
Cererea sa tardivă de recalcul a fost corect respinsă, întrucât actele anexate
(privind alte bunuri imobile și declarații de vecini) nu se încadrează în lista strictă
de documente prevăzute de Anexa nr. 4 la Regulamentul aprobat prin H.G. nr.
191/2002, iar procedura legală de declarare și confirmare periodică a absenței nu
a fost respectată; în plus, pentru deservirea blocului și încălzire nici nu se admite
recalcul.
În lipsa contoarelor valabile, serviciile au fost corect calculate conform
numărului de persoane înscrise în contul personal, în temeiul Legii serviciilor
publice de gospodărie comunală, Legii nr. 75/2015 și Codului civil, care impun
obligația proprietarilor și locatarilor de a achita contravaloarea serviciilor
comunale prestate, indiferent de existența contractului scris sau de nedomicilierea
efectivă.
Pârâții au acumulat o restanță totală de 111 708,22 lei pentru locul de
consum, iar plățile parțiale efectuate au întrerupt cursul prescripției, astfel încât
pretențiile nu erau prescrise.
Instanțele de fond și de apel au aplicat greșit normele de drept material și
procedural și au apreciat arbitrar probele.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
3
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat în ședință
publică la 2 aprilie 2024. Deși la dosar se află dovada expedierii copiei integrale a
deciziei motivate la 31 ianuarie 2025, primirea acesteia de către participanții la
proces nu este confirmată. În aceste condiții, recursul declarat la 8 aprilie 2025 de
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 din Chișinău,
în procedura falimentului, se consideră depus în termen (a se vedea pct. 25).
În aprecierea recursului declarat de Întreprinderea Municipală de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 din Chișinău, în procedura falimentului,
Completul de judecată îl califică ca fiind vădit neîntemeiat în sensul art. 433 alin.
(1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Deși recurenta a invocat temeiul de casare
prevăzut de art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, susținând că
instanța de apel ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate,
aceasta nu a indicat în mod concret probele pretins denaturate, ignorate sau
analizate eronat.
4
Analiza recursului relevă că acesta nu conține critici de drept propriu-zise,
ci reia aspecte de fapt deja examinate de instanța de apel. Recurenta își exprimă
dezacordul față de soluția pronunțată, fără a identifica erori de aplicare ori
interpretare a normelor legale, limitându-se la a contesta aprecierea probelor. În
esență, susținerile tind la modificarea situației de fapt reținute de instanța de apel
și la obținerea recunoașterii obligației solidare de plată a datoriei integrale, aspecte
ce nu se încadrează în temeiurile de casare prevăzute de art. 432 din Codul de
procedură civilă și care exced controlului de legalitate exercitat în recurs.
Instanța de apel a motivat decizia detaliat, reținând că pârâții, în calitate de
proprietari și locatari permanenți ai apartamentului ce constituie locul de consum,
datorează în mod solidar contravaloarea serviciilor comunale prestate. S-a
constatat, în temeiul dispozițiilor Codului civil și al actelor normative speciale lor,
că pârâții nu au respectat procedura legală privind declararea și probarea absenței,
iar înscrisurile depuse nu întrunesc condițiile impuse de Anexa nr. 4 la Hotărârea
Guvernului nr. 191/2002, astfel încât recalcularea consumului nu putea fi admisă.
În mod justificat, instanța de apel a reținut existența obligației solidare, cât timp
pârâții sunt debitori ai aceleiași prestații și au beneficiat, direct sau indirect, de
serviciile prestate, soluție conformă prevederilor art. 796–797 Cod civil.
Recurenta a formulat doar nemulțumiri generale și subiective față de soluția
pronunțată, fără a prezenta argumente juridice pertinente care să încadreze recursul
în limitele prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă, ceea ce justifică
aprecierea recursului ca vădit neîntemeiat.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată constată că cererea de recurs
nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege și se respinge ca fiind
vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Municipală de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 20 din Chișinău, în procedura falimentului.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5