2ac-328/25 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor

La 09 septembrie 2025, Șpac Svetlana a depus în adresa Judecătoriei Cahul, sediul Central, cerere de chemare în judecată împotriva lui Șpac Oleg cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor.

Prin încheierea din 10 septembrie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a primit spre examinare cererea de chemare în judecată înaintată de Șpac Svetlana către Șpac Oleg privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor.

Prin încheierea din 21 octombrie 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a strămutat cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Șpac Svetlana către Șpac Oleg privind modificarea cuantumului pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor la Judecătoria Orhei, sediul Rezina.

În motivarea soluției s-a reținut că, potrivit buletinului de identitate, domiciliul reclamantei Șpac Svetlana se află în XXXXXXXXX XXXXXXXXXXX.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2025 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, s-a declinat competența Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, de la examinarea cauzei civile intentate la cererea de chemare în judecată înaintată de Șpac Svetlana împotriva lui Șpac Oleg cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului, în favoarea Judecătoriei Cahul, sediul Central. Cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Șpac Svetlana împotriva lui Șpac Oleg cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului, s-a transmis Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea conflictului de competență. S-a suspendat examinarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Șpac Svetlana împotriva lui Șpac Oleg cu privire la modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului, până la soluționarea de către Curtea Supremă de Justiție a conflictului de competență. 1

În motivarea soluției s-a reținut că, deși viza de reședință a Svetlanei Șpac, conform Registrului de Evidență a populației este în XXXXXXXX, reclamanta domiciliază de fapt împreună cu copilul minor în XXXX XXXXXX XXXXXX, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție a citației.

Art. 33 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanțele judecătorești judecă toate cauzele civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice și autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime încălcate sau contestate, cauze pentru care legea nu prevede competența altor organe.”

Art. 38 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Reclamantul poate intenta acțiunea în oricare din sediile instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul pîrîtului.”

Art. 39 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „(4) Acțiunea pentru plata pensiei de întreținere și acțiunea pentru constatarea paternității pot fi intentate și în oricare dintre sediile instanței de la domiciliul reclamantului.”

Art. 44 alin. (1), (3), (9) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța judecătorească în fața căreia s-a ivit conflictul de competență jurisdicțională suspendă din oficiu procesul și înaintează dosarul către instanța în drept să soluționeze conflictul de competență. (3) Conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între curțile de apel se judecă de Curtea Supremă de Justiție. (9) Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune nici unei căi de atac.”

Art. 38 alin. (1) – (6) din Codul civil: „(1) Domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se consideră că persoana își păstrează domiciliul atît timp cît nu și-a stabilit un altul. (2) Reședința obișnuită demonstrează o legătură apropiată și stabilă a persoanei fizice cu locul vizat. La determinarea reședinței obișnuite se iau în considerare toate elementele de fapt relevante, în special durata și regularitatea prezenței persoanei în locul vizat, precum și condițiile și motivele acestei prezențe. (3) Reședința temporară a persoanei fizice este locul unde își are locuința temporară sau secundară. 2 (4) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decît atunci cînd cel care ocupă sau se mută într-un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo reședința obișnuită. Dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la autoritățile competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt. (5) Persoana al cărei domiciliu nu poate fi stabilit cu certitudine se consideră domiciliată la locul reședinței sale temporare. (6) În lipsă de reședință temporară, persoana este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaște, la locul unde acea persoană se găsește.”

Art. 39 alin. (1) din Codul civil: „(1) Până la proba contrară, domiciliul sau reședința temporară a persoanei fizice se prezumă că se află la adresa de domiciliu sau de reședință temporară înscrisă în profilul persoanei din Registrul de stat al populației, conform prevederilor actelor normative privind evidența locuitorilor Republicii Moldova.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în conformitate cu normele de drept citate, Curtea Supremă de Justiție este competentă să soluționeze conflictul negativ de competentă ivit între Judecătoria Cahul și Judecătoria Orhei.

Cu referire la competența jurisdicțională teritorială a instanței se reține că, pentru anumite categorii de cauze civile, în vederea facilitării și soluționării acestora, legiuitorul a stabilit alte reguli de competență jurisdicțională a instanței de judecată ce derogă de la aplicarea criteriilor generale, inclusiv competența jurisdicțională teritorială alternativă, adică la alegerea reclamantului, în cazurile prevăzute de articolul 39 din Codul de procedură civilă.

Astfel, în conformitate cu art. 39 alin. (4) din Codul de procedură civilă, acțiunea pentru plata pensiei de întreținere poate fi intentată și în oricare dintre sediile instanței de la domiciliul reclamantului.

La rândul său, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Reședința obișnuită demonstrează o legătură apropiată și stabilă a persoanei fizice cu locul vizat.

La determinarea reședinței obișnuite se iau în considerare toate elementele de fapt relevante, în special durata și regularitatea prezenței persoanei în locul vizat, precum și condițiile și motivele acestei prezențe. 3

Completul de judecată notează că, deși potrivit informației înscrise în profilul persoanei din Registrul de stat al populației, domiciliul reclamantei Șpac Svetlana este în XXXXXXXX XXXXXXXXX XXXXXXX, reclamanta a invocat și a demonstrat că reședința sa obișnuită este în XXXXXXX XXXXXXXXX.

Potrivit explicațiilor reclamantei, aceasta locuiește de mulți ani în XXXXXX, unde lucrează, iar fiica frecventează instituția de învățământ. Reclamanta a mai relatat că, nu are posibilitate de a se deplasa în XXXXXX, deoarece locuiește și lucrează în XXXXXXX.

La stabilirea domiciliului reclamantei în XXXXXXXXXXX XXXXXX, s-a ținut cont de elementele de fapt relevante, în special durata și regularitatea prezenței persoanei în locul vizat, precum și condițiile și motivele acestei prezențe, care se demonstrează prin recepționarea corespondenței la adresa indicată și participarea personală a reclamantei în ședința de judecată din 21 octombrie 2025 la Judecătoria Cahul.

Respectiv, reclamanta a răsturnat prezumția domiciliului la adresa înscrisă în profilul persoanei din Registrul de stat al populației și a justificat circumstanțele apariției competenței Judecătoriei Cahul la examinarea prezentei cauze civile.

Reieșind din cele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la caz, competența jurisdicțională teritorială de examinare a acțiunii nominalizate îi revine Judecătoriei Cahul.

Ținând cont de cele expuse, în temeiul art. 44 alin. (3) și (9), precum și art. 270 din Codul de procedură civilă,