2r-604/19 — Cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor minori
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului
2r-604/19 — Cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosar nr. 2r-604/19
Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Central (jud:. E. Ciubotaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud:. I. Muruianu, I. Cotruță, N. Simciuc)
DECIZIE
27 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Dumitru Mardari
Nina Vascan
examinând recursul declarat de Igor Stratulat, reprezentant de avocatul Ion
Luca,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Stratulat
împotriva Ludmilei Stratulat cu privire la modificarea cuantumului pensiei de
întreținere a copiilor minori,
împotriva încheierii din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a fost respinsă cererea lui Igor Stratulat cu privire la repunerea în termenul de
declarare a apelului și a fost restituit apelul declarat de Igor Stratulat împotriva
hotărârii din 09 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, ca fiind depus în
afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen,
c o n s t a t ă:
La 08 februarie 2019 Igor Stratulat a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ludmilei Stratulat cu privire la modificarea cuantumului pensiei de
întreținere a copiilor minori (f.d. 2).
Prin hotărârea din 09 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cererea
de chemare în judecată depusă de Igor Stratulat împotriva Ludmilei Stratulat cu
privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 28).
La 07 iunie 2019 Igor Stratulat a depus cerere cu privire la întocmirea integrală
a hotărârii judecătorești pronunțată în prezenta cauză (f.d. 33).
Tot, la 07 iunie 2019 Igor Stratulat a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii
din 09 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care a solicitat repunerea
în termenul de declarare a apelului, admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și
emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii sale.
Prin încheierea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cererea
lui Igor Stratulat cu privire la întocmirea integrală a hotărârii judecătorești, pronunțată
la 09 aprilie 2019, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor
Stratulat împotriva Ludmilei Stratulat cu privire la modificarea cuantumului pensiei
de întreținere a copiilor minori, a fost respinsă ca fiind depusă tardiv (f.d. 34-35).
1
Prin încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea lui Igor Stratulat cu privire la repunerea în termenul de declarare a
apelului și a fost restituit apelul declarat de Igor Stratulat împotriva hotărârii din
09 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, ca fiind depus în afara termenului
legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d. 48-49).
La 27 septembrie 2019 Igor Stratulat, reprezentant de avocatul Ion Luca a
declarat recurs împotriva încheierii din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, repunerea lui Igor
Stratulat în termenul de declarare a apelului și trimiterea cauzei la examinare în
instanța de apel (f.d. 52-53).
În motivarea recursului, recurentul Igor Stratulat, reprezentant de avocatul Ion
Luca a indicat că prin încheierea recurată i se îngrădește flagrant dreptul de acces
liber la justiție garantat de art. 20 din Constituție. De altfel, încheierea recurată îl
plasează într-o situație în care nu poate să aibă parte de rejudecarea cauzei sale în
apel, în condițiile în care instanța de fond a admis o multitudine de ilegalități care îl
împovărează la achitarea unor sume exorbitant de mari, și care sunt exagerate și
ilegale. Respectiv, unica modalitate de remediere a situației este reexaminarea cauzei
în ordine de apel.
Recurentul Igor Stratulat, reprezentant de avocatul Ion Luca a precizat că
instanța de apel a dat o interpretare necorespunzătoare circumstanței precum că a omis
nejustificat termenul de apel, deoarece la ședința din 09 aprilie 2019 a fost prezent
doar avocatul din oficiu, Valeriu Covaș, iar cu hotărârea contestată a făcut cunoștință
abia la 06 iunie 2019 când i-a fost eliberat dispozitivului acesteia. Respectiv, apelul a
fost declarat la 07 iunie 2019.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Instanța de recurs reține că, încheierea Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respinsă cererea lui Igor Stratulat cu privire la repunerea în termenul de declarare a
apelului și a fost restituit apelul declarat de Igor Stratulat împotriva hotărârii din
09 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, ca fiind depus în afara termenului
legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen, a fost emisă la
11 septembrie 2019 și a fost contestată de Igor Stratulat, reprezentant de avocatul Ion
Luca, la 27 septembrie 2019 (f.d. 52-53).
Astfel, recursul declarat de Igor Stratulat, reprezentant de avocatul Ion Luca,
la 27 septembrie 2019, a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de
art. 425 Cod de procedură civilă.
Examinând recursul declarat de Igor Stratulat, reprezentant de avocatul Ion
Luca, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii
contestate, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la
recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Iar, în conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
2
Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea din 09 aprilie 2019 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central, cererea de chemare în judecată depusă de Igor
Stratulat împotriva Ludmilei Stratulat cu privire la modificarea cuantumului pensiei
de întreținere a copiilor minori, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 28).
La 07 iunie 2019 Igor Stratulat a declarat apel împotriva hotărârii din 09 aprilie
2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care a solicitat repunerea în termenul
de declarare a apelului, admiterea acestuia, casarea hotărârii contestate și emiterea
unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii sale.
Prin încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea lui Igor Stratulat cu privire la repunerea în termenul de declarare a
apelului și a fost restituit apelul declarat de Igor Stratulat împotriva hotărârii din
09 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, ca fiind depus în afara termenului
legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d. 48-49).
Verificând legalitatea încheierii contestate, în limitele invocate în recurs, prin
prisma respectării de către instanța de apel a normelor de drept procedural, la emiterea
acesteia, Colegiul, consideră că, instanța de apel corect a respins cererea lui Igor
Stratulat cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului și a restituit apelul
declarat de Igor Stratulat împotriva hotărârii din 09 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei,
sediul Central, ca fiind depus în afara termenului legal, iar instanța de apel a refuzat
să efectueze repunerea în termen, în temeiul art. 369 lit. b) Cod de procedură civilă,
din motivele reținute infra.
În conformitate cu art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii,
dacă legea nu prevede altfel.
În conformitate cu art. 111 alin. (3) Cod de procedură civilă, dacă începutul
curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va
surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua
survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.
Art. 113 Cod de procedură civilă, prevede că dreptul de a efectua actul de
procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de
instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul
de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.
Din actele cauzei s-a stabilit că, la 09 aprilie 2019 a fost pronunțat dispozitivul
hotărârii din 09 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, prin care a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Igor Stratulat
împotriva Ludmilei Stratulat cu privire la modificarea cuantumului pensiei de
întreținere a copiilor minori.
Tot, la 09 aprilie 2019 copia dispozitivului hotărârii din 09 aprilie 2019 a
Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost înmânată contra semnătură reprezentantului
din oficiu a reclamantului Igor Stratulat, avocatului Valeriu Covaș (f.d. 24, 29, 31).
Prin urmare, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 10 aprilie
2019, ziua imediat următoare datei cînd a fost pronunțat dispozitivul hotărârii primei
instanțe și a expirat la data de 09 mai 2019, aceasta fiind ultima zi de depunere a
apelului.
Contrar normelor procedurale enunțate mai sus, cererea de apel împotriva
hotărârii primei instanțe a fost depusă de Igor Stratulat și înregistrată abia la 07 iunie
3
2019 (f.d. 37), respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) Cod
de procedură civilă.
În speță, instanța de recurs conchide că, Igor Stratulat odată cu depunerea
apelului împotriva hotărârii primei instanțe nu a prezentat careva probe în
confirmarea imposibilității îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului
prevăzut de lege, limitându-se doar la menționarea formală că a recepționat
dispozitivul hotărârii la 06 iunie 2019.
Conform art. 116 Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive
întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în
termen de către instanță.
Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care
efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților
la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu
împiedică soluționarea repunerii în termen.
La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care
nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele
respective etc.).
Astfel, ținând cont de faptul că însuși Igor Stratulat a inițiat prezenta cauză
civilă, fiind prezent la toate ședințele de judecată, cu excepție când a fost pronunțat
dispozitivul hotărârii, ultimul urma să întreprindă toate măsurile necesare, după cum
sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Van Harn vs
Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007), de a-și proteja dreptul de acces la
instanță și de a îndeplini actele procedurale în termenii prevăzuți de lege, fapt ignorat
de acesta și care în consecință a generat omiterea neîntemeiată a termenului prescris
la depunerea apelului, iar prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea
apelului ca urmare a expirării termenului de atac incontestabil ar leza principiul
securității raporturilor juridice.
În această conjunctură, Colegiul menționează că nu poate fi reținut argumentul
recurentului Igor Stratulat că apelul a fost depus a doua zi după ce a făcut cunoștință
cu dispozitivul hotărârii contestate, or art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă,
prevede expres că, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii și nu din momentul primirii copiei hotărârii sau a
dispozitivului acesteia.
Mai mult ca atât, instanța de recurs învederează că art. 362 alin. (1) Cod de
procedură civilă, nu condiționează termenul de 30 de zile de declarare a apelului din
data aducerii la cunoștință a dispozitivului hotărârii, dar din data pronunțării
dispozitivului hotărârii.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la
proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În
cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se
aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Totodată, instanța de recurs reiterează că copia dispozitivului hotărârii din
09 aprilie 2019 a Judecătoriei Orhei, sediul Central a fost înmânată contra semnătură
reprezentantului din oficiu a reclamantului Igor Stratulat, avocatului Valeriu Covaș,
iar conform art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, actele procedurale efectuate de
reprezentant în limitele împuternicirilor sale sînt obligatorii pentru persoana
4
reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa
reprezentantului este echivalentă culpei părții.
Astfel, Colegiul reține că recurentul în cazul dat nu a dat dovadă de diligență
și bună credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea dreptului
de acces la justiție.
Prin urmare, instanța de apel întemeiat a conchis asupra necesității respingerii
cerinței de repunere în termen a cererii de apel, în cazul în care nu au fost prezentate
motive întemeiate și nici probe pentru repunerea în termen.
Soluția de respingere a cererii de repunere în termen este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din Convenția Europeană
pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a
termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare
a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și în
așa mod ar implica încălcarea principiului securității raporturilor juridice.
În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (03 aprilie
2008), Curtea Europeană a notat că deși în speță nu era vorba despre desființarea unei
hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare
de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces
prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea
acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea
înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac.
Reglementări similare au fost statuate de către înalta Curte și în cauzele Ceachir
vs Moldova, Popov vs Moldova, Melnic vs Moldova, în care s-a menționat că, prin
neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părți a
unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat dreptul la un proces
echitabil.
Curtea a admis că revine în primul rând instanțelor interne să decidă asupra
repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o
marjă de apreciere nelimitată. Instanțele sunt obligate să indice motivele pentru care
au acceptat repunerea în termen. În toate cazurile, instanțele interne ar trebui să
verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerință în principiul
autorității de lucru judecat.
Prin urmare, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea
din 11 septembrie 2019, deoarece apelantul nu și-a exercitat fără motive întemeiate
drepturile sale procedurale, iar în consecință Curtea de Apel Chișinău a curmat în
mod legal orice abuz din partea acestuia.
În susținerea celor relatate, Colegiul consideră necesar a fi reținute și
prevederile art. 10 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, care statuează că, sancțiunile
procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil,
care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau
de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare
abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură
va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de
participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atît actele
de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale
persoanelor legate de activitatea acestora și, în dependență de prevederile legii,
5
constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru
neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface
actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în
aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Reieșind din cele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței
de apel este întemeiată și legală, iar argumentele indicate de recurent sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Igor
Stratulat, reprezentant de avocatul Ion Luca și a menține încheierea din 11 septembrie
2019 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Igor Stratulat, reprezentant de avocatul Ion
Luca.
Se menține încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Stratulat împotriva
Ludmilei Stratulat cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a
copiilor minori.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Dumitru Mardari
Nina Vascan
6