3d-91/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Criteriile de determinare a termenului rezonabil.
3d-91/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la cererea de accelerare
a cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare
în judecată depusă de Elena Ceruța împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la anularea actelor administrative normative
(Dosarul nr. 3d-91/24
PIGD 2-24107756-01-3d-25092024)
Criteriile de determinare a termenului rezonabil de judecare a cauzei.
14 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Elena Ceruța cu privire
la accelerarea procedurii de judecare a cauzei,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Oxana Parfeni, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Munteanu, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 septembrie 2024, Elena Ceruța a depus cerere de chemare în
judecată, în procedura de contenciosului administrativ împotriva Consiliului
Superior al Magistraturii prin care a solicitat:
- anularea în tot a actului administrativ normativ - Hotărârea CSM nr.64/6 din 13
februarie 2024, modificată prin Hotărârea nr.90/8 din 27 februarie 2024, ca fiind ilegal.
- anularea în tot a actului administrativ normativ - Hotărârea nr.90/8 din 27 februarie
2024, prin care a fost modificată Hotărârea CSM nr.64/6 din 13 februarie 2024, ca fiind
ilegal.
La 25 septembrie 2024, cererea de chemare în judecată în contencios
administrativ depusă de Elena Ceruța a fost repartizată, în mod automat-
aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre
examinare în prima instanță judecătorului raportor, Diana Stănilă.
Prin încheierea din 17 ianuarie 2025 cu privire la pregătirea dezbaterilor
judiciare s-a expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii copia
acțiunii de control normativ depusă de Elena Ceruța împreună cu înscrisurile
anexate. S-a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să prezinte instanței de
judecată în termen de 30 de zile calendaristice din momentul notificării
încheierii: dosarul administrativ; referința la acțiunea de control normativ depusă
de Elena Ceruța, cu răspunsul la fiecare pretenție invocată de reclamantă în
acțiune; opinia privind circumstanțele ce au importanță, însoțite de probe; opinia
privind existența/inexistența temeiurilor de inadmisibilitate și probele ce
justifică această opțiune; opinia și obiecțiile pe care le consideră necesare
stabilirii stării de fapt și de drept.
La data de 17 aprilie 2025, pârâtul a depus dosarul administrativ și
referința la cererea de chemare în judecată depusă de Elena Ceruța.
La 18 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, referința a fost
expediată reclamantei. Totodată fiind adus la cunoștință că, odată cu referința a
fost depus și dosarul administrativ aferent.
La 29 aprilie 2025, reclamanta Elena Ceruța a luat cunoștință cu
materialele cauzei și dosarul administrativ.
Ședința de judecată pentru examinarea cererii de chemare în judecată
depusă de Elena Ceruța nu a fost fixată.
1
La 5 ianuarie 2026, reclamanta Elena Ceruța a depus cerere de accelerare
a procedurii de judecare a cauzei.
În motivarea cererii a indicat că, până în prezent nu a fost citată pentru
examinarea cauzei, iar la 5 ianuarie 2026, verificând pe portalul instanței,
Agenda ședințelor Colegiului Civil, Comercial și Contencios a Curții Supreme
de Justiție nu a identifica să fi fost fixată o dată pentru ședința.
Mai mult ca atât a notat că pe cauze repartizate aceleiași complet, ulterior
adresării subsemnatei în instanță, deja este fixată ședința de judecată.
Relevă că, caracterul rezonabil al duratei procedurii se apreciază cu
ajutorul criteriilor reglementate prin art.192 alin. (1) din Codul de procedură
civilă și explicate de CtEDO în jurisprudența sa, și anume: complexitatea cauzei,
comportamentul reclamantului, cel al autorităților competente și miza litigiului
pentru partea interesată.
Cu referire la complexitatea cauzei subliniază că, în cauză sunt doar două
părți, atât reclamantul cât și pârâtul și-au prezentat probele și, respectiv,
referința, nu sunt solicitate probe ale căror administrare ar îngreuna procedara.
Deci, cauza în sine nu prezintă o complexitate deosebită.
Referitor la comportamentul justițiabilului notează că, în calitatea sa de
reclamant, a dat dovadă de diligență și un comportament procesual corect, după
expirarea termenului, stabilit prin încheierea de pregătire a cauzei pentru
dezbateri judiciare a solicitat instanței referința și acces la dosarul administrativ
și/sau alte probe prezentate de pârât, pentru a exclude o eventuală cerere de
amânare a ședinței pe motiv că nu am studiat înscrisurile prezentate de către
pârât; la 18 aprilie 2025, prin mail, a recepționat copia referinței, iar la 29 aprilie
2025, sa prezentat la sediul CSJ, unde a studiat toate lucrările cauzei, astfel nu
poate fi imputat reclamantei întârzierea examinării cauzei.
Privind comportamentul autorităților competente relevă că lucrările
dosarului conțin cererea subsemnatei cu anexe, extrase e-mail și referința cu
dosarul administrativ prezentate de către CSM. Deci, din lucrările dosarului nu
reiese că CSJ a luat vreo măsură procesuală suplimentară încheierii din 17
ianuarie 2025 în legătură cu cauza Ceruța c. CSM.
Conducându-se de constatările CtEDO în hotărârile Bara și Kola c.
Albaniei și Probstmeier c. Germaniei, consider că la data de 5 ianuarie 2026 după
15 luni de la înregistrarea cauzei, nu pot fi reținute drept justificări precum
„reforma aprofundată a sistemului judiciar național” și supraîncărcarea, în
întârzierea fixării, cel puțin, a datei ședinței de judecată în cauza care a fost
înregistrată la 25 septembrie 2024.
Consider că o eventuală fixare a ședinței într-o cauză cu doi participanți,
după doi ani de la înregistrarea cauzei, când instanța nu a luat nicio măsură
procedurală suplimentară pe caz, nu poate fi justificată nici într-un mod, iar
asemenea termene justificate prin reforma în justiție și supraîncărcarea nu se
conciliază cu standardele CtEDO.
2
Mai menționează că, în speță a solicitat realizarea controlului normativ a
actelor administrative normative Hotărârea CSM nr.64/6 din 13 februarie 2024
prin care s-a îngrădit dreptul de acces la o instanță legal creată pentru examinarea
cauzei penale în care este inculpată. Examinarea cauzei penale de către un
complet, pe care îl consider ca fiind creat nu conform legii, continuă și este la
etapa probelor apărării, în timp ce pe cauza în care se contestă actul care a stat la
baza luării cauzei penale de la un judecător și transmiterii altui judecător, cel
puțin nu este fixată ședința. Deci, soluționarea cererii, depusă în contencios
administrativ, este direct relevantă pentru respectarea art. 6§1 CEDO la
examinarea cauzei penale, respectiv este importantă pentru subsemnată
/reclamantă, și ar fi trebuit să determine Curtea Supremă de Justiție să o
examineze cu diligență.
În context, atrage atenția și asupra faptului că în cauzele pe care cererile
au fost depuse în procedura contenciosului administrativ ulterior cererii
subsemnatei deja au fost fixate ședințe de judecată și chiar au fost pronunțate
soluțiile. Consecvent, cauza Ceruța c. CSM este tratată diferit decât restul
cauzelor similare/relativ identice, iar din lucrările dosarului nu a putut identifica
vreo justificare a acestui tratament diferențiat.
Consideră că, există riscul încălcării cerinței de „timp rezonabil”
prevăzută de art. 6§1 din Convenție, din cauza întârzierii Curții Supreme de
Justiție în examinarea cererii depusă la 24 septembrie 2024 înregistrată la 25
septembrie 2024, în ordinea contenciosului administrativ, prin care s-a solicitat
realizarea controlului normativ a actelor administrative normative, Hotărârea
CSM nr.64/6 din 13 februarie 2024, modificată prin Hotărârea nr.90/8 din 27
februarie 2024.
Reiterează că cauzele privind contestarea actelor normative urmează a fi
examinate de urgență și în mod prioritar, prezenta cauza se află pe rolul CSJ mai
mult de 15 luni, data examinării cauzei este incertă, iar această întârziere nu
poate fi justificată prin scuze precum supraîncărcarea și reforma în justiție.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 216 din Codul administrativ:
„Pentru pregătirea dezbaterilor judiciare, judecătorul sau, în cazul instanței colegiale,
judecătorul raportor efectuează următoarele acțiuni:
a) solicită pîrîtului și celorlalți participanți la proces referințe cu privire la acțiunea în
contencios administrativ;
b) clarifică circumstanțele ce trebuie probate și indică probele suplimentare care trebuie
prezentate de către participanți în termenul stabilit expres de instanța de judecată;
c) solicită, la cerere sau din oficiu, probele necesare examinării complete și soluționării
juste a cauzei de contencios administrativ printr-o încheiere în care este stabilit termenul-
limită de prezentare a acestora;
d) efectuează orice alte acte de procedură necesare pentru examinarea cauzei de
contencios administrativ, după posibilitate într-o singură ședință de judecată;
3
e) stabilește data și ora pentru începutul dezbaterilor judiciare, cu citarea legală a tuturor
participanților la proces.
Judecătorul informează participanții la proces despre consecințele nerespectării
termenelor stabilite de instanța de judecată.
Dacă persoanele cărora instanța de judecată le-a solicitat prezentarea probelor nu le dețin
sau se află în imposibilitatea de a le prezenta în termenele stabilite, ele sînt obligate să
comunice instanței acest fapt în decursul a 3 zile de la data primirii solicitării. În caz contrar,
în privința acestor persoane se aplică o amendă de pînă la 50 de unități convenționale.
Aplicarea amenzii nu scutește persoana care dispune de proba solicitată de obligația
prezentării probei în instanța de judecată.”
Art. 195 al Codului administrativ stipulează că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,
cu excepția art.169–171.”
Art. 192 alin. (1), (11) și (2) din Codul de procedură civilă prevede
următoarele:
„Cauzele civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare
a termenului rezonabil sînt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces,
conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel
interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către instanță.
În situația în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a
termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care examinează cauza în
fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii se face
în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător sau de un alt complet
de judecată decât cel care examinează cauza.
Cauzele privind încasarea pensiei de întreținere, apărarea drepturilor și intereselor
minorului, repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă
vătămare a sănătății ori prin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor normative, a
hotărârilor, acțiunilor sau inacțiunilor autorităților publice, ale altor organe și organizații, ale
persoanelor oficiale și funcționarilor publici se judecă de urgență și în mod prioritar.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că prezenta
cauză de contencios administrativ, având ca obiect contestarea actului
administrativ normativ emis de Consiliul Superior al Magistraturii, se află în faza
de pregătire pentru dezbaterile judiciare.
La această etapă procesuală, instanța întreprinde măsurile necesare pentru
asigurarea examinării eficiente și echitabile a cauzei, inclusiv verificarea
admisibilității probelor, clarificarea pozițiilor procesuale ale părților și stabilirea
termenului de judecată. Potrivit dispozițiilor art. 208 alin. (2) și art. 211 din
Codul administrativ, după finalizarea fazei de pregătire, completul de judecată
urmează să stabilească data ședinței de judecată, în funcție de agenda instanței
și de necesitatea respectării principiului judecării într-un termen rezonabil.
4
Având în vedere stadiul actual al procedurii și faptul că dosarul se află
deja în examinarea Curții Supreme de Justiție, nu se constată nicio tergiversare
nejustificată sau lipsă de diligență din partea instanței. Prin urmare, nu există
indicii privind încălcarea termenului rezonabil de soluționare a cauzei, întrucât
stabilirea ședinței de judecată urmează să fie efectuată în conformitate cu agenda
instanței și cu prevederile legale aplicabile.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție atestă că, în speță nu există pericol de încălcare a termenului rezonabil
pentru examinarea cauzei, deci, cererea depusă de Elena Ceruța privind
accelerarea procedurii de judecare a cauzei urmează a fi respinsă.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 195 și 230 din Codul
administrativ, 192 alin. (11) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea înaintată de Elena Ceruța privind accelerarea procedurii
de judecare a cauzei de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare
în judecată depusă de Elena Ceruța împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la anularea actelor administrative normative.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Oxana Parfeni
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
5