3r-292/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Motivarea cererii de apel nu a fost prezentată în conformitate cu prevederile art. 232 alin. 2 din Codul administrativ
3r-292/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Nina Todica,
reprezentată de avocatul Ion Dorogoi,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Nina Todica împotriva Instituției Publice „Agenția
Servicii Publice”, persoană terță Societate cu Răspundere Limitată „Softron”
cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,
împotriva încheierii din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr. 3r-292/25
NR. PIGD 2-22027352-01-3r-30102025)
Motivarea cererii de apel nu a fost prezentată în conformitate cu prevederile
art. 232 alin. 2 din Codul administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. L. Holevițcaia,
Curtea de Apel Centru, jud. Gh. Mîra, L. Bagrin, A. Bostan
24 decembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Nina Todica,
reprezentată de avocatul Ion Dorogoi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nina Todica a
depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice”,
persoană terță SRL „Softron”, prin care a solicitat anularea actului
administrativ individual defavorabil – deciziei privind înregistrarea
modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice din 08
februarie 2022 (dosar nr.1007600000325), emisă de registrator, ca fiind
ilegală și neîntemeiată (f. d. 4-10, 14, vol. I)
Prin hotărârea din 18 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Nina Todica, a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată (f. d. 195, 205-217, vol. I)
Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 18 martie 2025 a
Judecătoriei Chișinău, la 26 martie 2025, prin intermediul poștei electronice,
Nina Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, a depus cererea de apel
nemotivată, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii, și
emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f. d. 197-199,
vol. I).
Prin încheierea din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost
declarat inadmisibil apelul depus de Nina Todica, reprezentată de avocatul
Ion Dorogoi, împotriva hotărârii din 18 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în
termenul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
La 13 octombrie 2025, prin intermediul poștei electronice, Nina
Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, a depus recurs împotriva
încheierii din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a
solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii contestate, cu emiterea
unei noi încheieri prin care să fie primită în procedura de examinare cererea
de apel (f. d. 21-24, vol. II).
1
În motivarea recursului, a invocat că încheierea contestată este ilegală
deoarece, instanța de apel a comis o eroare gravă de interpretare și aplicare
a normelor de comunicare. Or, comunicarea electronică se consideră legal
efectuată doar „dacă asigură transmiterea textului cuprins în act și
confirmarea primirii lui”.
Consideră recurenta că instanța de apel declarând apelul inadmisibil
i-a încălcat dreptul de a beneficia de acces la justiție, dreptul la un recurs
efectiv și dreptul la un proces echitabil (dreptul la apărare în procesul civil)
garantat de art.6 CEDO.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”
Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul”
Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ prevede că:
„Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se
declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă
după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
Art. art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.
Art. 223 din Codul administrativ prevede că:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„
Art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că:
2
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.
(2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în
cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități
alternative.”
Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrativ prevede că:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în
forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme
de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu
act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.
Art. art. 1101 alin. (1) Cod administrativ:
Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a
fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 47 alin. (1), (2), (3)din Codul administrativ prevede că:
(1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie
participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntîrziat
acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind
întreprinse de participant.
(2) În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept
să întreprindă el însuși acțiuni procedurale.
(3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Centru a adoptat încheierea contestată la 09 septembrie 2025 și a
notificat-o reprezentantului recurentei, avocatului Ion Dorogoi, la 28
septembrie 2025, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică anexat la actele cauzei (f. d. 229, vol. I).
3
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că,
Nina Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, declarând recursul la 13
octombrie 2025, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul
instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru
demararea căii de atac în ordine de recurs (f. d. 21-24, vol. II).
Prin hotărârea din 18 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Nina Todica, a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată (f. d. 195, 205-217, vol. I)
La 26 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Nina Todica,
reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, a depus cererea de apel nemotivată,
solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii, și emiterea unei
noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f. d. 197-199, vol. I).
La 20 iunie 2025, copia hotărârii motivate din 18 martie 2025 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost expediată la adresa electronică a
avocatului Ion Dorogoi, indicată ca adresă de contact în mandatul avocatului
seria MA nr. 2002823 din 22 mai 2023 (f. d. 159, vol. I) –
id060868586@gmail.com, circumstanță ce se atestă prin extrasul din poșta
electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 219, vol. I).
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
subliniază că adresa electronică nominalizată a fost utilizată de către însăși
avocatul Ion Dorogoi la depunerea cererii de apel nemotivate (f. d. 197-199,
vol. I), depunerea cererii de recurs (f. d. 21-24, vol. II), precum și depunerea
taxei de timbru pentru prezenta cerere de recurs suspusă examinării
(f. d. 33-37, vol. II).
Prin urmare, utilizarea adresei electronice ca mijloc de comunicare cu
instanța de judecată, denotă că partea a consimțit o astfel de modalitate de
informare, respectiv își asumă consecințele unei astfel de înștiințări și trebuie
să dea dovadă de o diligență specială în apărarea intereselor sale.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că
confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin
extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele
cauzei.
4
Extrasul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a
expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii,
precum și atașamentul cu actul judecătoresc.
Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în caz de eroare
tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va
cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte,
expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau
extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system”
conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza
returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că
transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau
ea nu poate primi e-mailuri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că,
confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin
extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele
cauzei, iar mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului
judecătoresc la adresa electronică a reprezentantului recurentei, avocatului
Ion Dorogoi, lipsesc.
Având în vedere că actul trimis destinatarului prin poșta electronică
se consideră recepționat în ziua expedierii, termenul de 30 zile pentru
prezentarea apelului motivat, a început să curgă de la data de 20 iunie 2025,
data notificării hotărârii motivate și a expirat la 21 iulie 2025 (zi de luni).
Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut
depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de
declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.
Astfel, Completul menționează că, exercitarea căi de atac și
neîndeplinirea actului de procedură în termenul legal atrage decăderea din
drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că
a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze
acțiunea în termen.
În circumstanțele descrise, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 18 martie 2025
5
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu a fost prezentată instanței de apel
așa cum prevede norma legală indicată la pct. 13.
Astfel, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile
legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că Nina Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, nu a depus
apelul în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.
În această ordine de idei, instanța de recurs atrage atenția asupra
prevederilor art. 47 alin. (3) Cod administrativ care specifică că, culpa
reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,
mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință
de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale.
Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de
apel, deoarece recurenta/apelanta nu a prezentat motivarea apelului în modul
stabilit la pct. 13, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 12.
Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția
pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,
cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
De asemenea, actele cauzei, denotă faptul că, apelanta/recurenta, nu a
întreprins acțiuni concrete de a se informa despre derularea examinării cauzei
din momentul depunerii apelului nemotivat. Deși, atunci când persoana
interesată, inițiază o cale de atac, în contencios administrativ, obligațiile
procedurale sunt angajate în mod automat. În calitatea sa de reclamant,
acesta, avea obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile,
6
ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze
pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului,
urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.
În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează
fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare
la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în
practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această
privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude
niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să
justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Kemp vs
Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că
termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la
justiție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere
cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea
cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de către Nina Todica, reprezentată de
avocatul Ion Dorogoi, împotriva încheierii din 09 septembrie 2025 a Curții
de Apel Centru.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7