3r-292/25 — anularea actului administrativ individual defavorabil

La 23 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Nina Todica a depus cerere de chemare în judecată împotriva IP „Agenția Servicii Publice”, persoană terță SRL „Softron”, prin care a solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil – deciziei privind înregistrarea modificărilor datelor din Registrul de stat al persoanelor juridice din 08 februarie 2022 (dosar nr.1007600000325), emisă de registrator, ca fiind ilegală și neîntemeiată (f. d. 4-10, 14, vol. I)

Prin hotărârea din 18 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Nina Todica, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f. d. 195, 205-217, vol. I)

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 18 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, la 26 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Nina Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, a depus cererea de apel nemotivată, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii, și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f. d. 197-199, vol. I).

Prin încheierea din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Nina Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, împotriva hotărârii din 18 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

La 13 octombrie 2025, prin intermediul poștei electronice, Nina Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, a depus recurs împotriva încheierii din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii contestate, cu emiterea unei noi încheieri prin care să fie primită în procedura de examinare cererea de apel (f. d. 21-24, vol. II). 1

În motivarea recursului, a invocat că încheierea contestată este ilegală deoarece, instanța de apel a comis o eroare gravă de interpretare și aplicare a normelor de comunicare. Or, comunicarea electronică se consideră legal efectuată doar „dacă asigură transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui”.

Consideră recurenta că instanța de apel declarând apelul inadmisibil i-a încălcat dreptul de a beneficia de acces la justiție, dreptul la un recurs efectiv și dreptul la un proces echitabil (dreptul la apărare în procesul civil) garantat de art.6 CEDO.

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Art. art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată”.

Art. 223 din Codul administrativ prevede că: „Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114.„

Art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că: 2 „(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. (2) Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.”

Art. 97 alin.(1) și alin. (3) lit. d) din Codul administrativ prevede că: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: notificare prin act de recunoaștere a recepționării; notificare prin poștă cu act de notificare; notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate”.

Art. art. 1101 alin. (1) Cod administrativ: Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Art. 47 alin. (1), (2), (3)din Codul administrativ prevede că: (1) Acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntîrziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. (2) În pofida desemnării unui reprezentant împuternicit, participantul este în drept să întreprindă el însuși acțiuni procedurale. (3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Prin hotărârea din 18 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Nina Todica, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f. d. 195, 205-217, vol. I)

La 26 martie 2025, prin intermediul poștei electronice, Nina Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, a depus cererea de apel nemotivată, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii, și emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f. d. 197-199, vol. I).

La 20 iunie 2025, copia hotărârii motivate din 18 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost expediată la adresa electronică a avocatului Ion Dorogoi, indicată ca adresă de contact în mandatul avocatului seria MA nr. 2002823 din 22 mai 2023 (f. d. 159, vol. I) – id060868586@gmail.com, circumstanță ce se atestă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului (f. d. 219, vol. I).

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că adresa electronică nominalizată a fost utilizată de către însăși avocatul Ion Dorogoi la depunerea cererii de apel nemotivate (f. d. 197-199, vol. I), depunerea cererii de recurs (f. d. 21-24, vol. II), precum și depunerea taxei de timbru pentru prezenta cerere de recurs suspusă examinării (f. d. 33-37, vol. II).

Prin urmare, utilizarea adresei electronice ca mijloc de comunicare cu instanța de judecată, denotă că partea a consimțit o astfel de modalitate de informare, respectiv își asumă consecințele unei astfel de înștiințări și trebuie să dea dovadă de o diligență specială în apărarea intereselor sale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele cauzei. 4 Extrasul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele cauzei, iar mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a reprezentantului recurentei, avocatului Ion Dorogoi, lipsesc.

Având în vedere că actul trimis destinatarului prin poșta electronică se consideră recepționat în ziua expedierii, termenul de 30 zile pentru prezentarea apelului motivat, a început să curgă de la data de 20 iunie 2025, data notificării hotărârii motivate și a expirat la 21 iulie 2025 (zi de luni).

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de prezentare a motivării apelului curg din momente diferite.

Astfel, Completul menționează că, exercitarea căi de atac și neîndeplinirea actului de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

În circumstanțele descrise, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că motivarea apelului împotriva hotărârii din 18 martie 2025 5 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, nu a fost prezentată instanței de apel așa cum prevede norma legală indicată la pct. 13.

Astfel, ținând cont de circumstanțele faptice reținute și prevederile legale citate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Nina Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, nu a depus apelul în termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ.

În această ordine de idei, instanța de recurs atrage atenția asupra prevederilor art. 47 alin. (3) Cod administrativ care specifică că, culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurenta/apelanta nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit la pct. 13, fapt pentru care survin consecințele prevederilor pct. 12. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

De asemenea, actele cauzei, denotă faptul că, apelanta/recurenta, nu a întreprins acțiuni concrete de a se informa despre derularea examinării cauzei din momentul depunerii apelului nemotivat. Deși, atunci când persoana interesată, inițiază o cale de atac, în contencios administrativ, obligațiile procedurale sunt angajate în mod automat. În calitatea sa de reclamant, acesta, avea obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, 6 ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să își probeze pretențiile, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia.

În context, completul amintește că art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Curtea a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spaniei], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de către Nina Todica, reprezentată de avocatul Ion Dorogoi, împotriva încheierii din 09 septembrie 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 7